Lucrari de zidarie

LUCRARI DE ZIDARIE

7.1 GENERALITATI

Utilizarea blocurilor din b.c.a. pentru realizarea peretilor portanti exteriori si interiori, la constructia de locuinte, se face conform prevederilor cuprinse in urmatoarele prescriptii de baza:

P2-85 Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea lucrarilor din zidarie.

P104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si acoperisurilor din b.c.a.

STAS 10109/1-82 Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor.

C56-75 Normativ pentru verificarii calitatii lucrarilor de constructii si instalatii.

7.2 CONDITII TEHNICE PRIVIND PROCURAREA, MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MATERIALELOR

1.          MATERIALE

Pentru executarea peretilor portanti se utilizeaza blocuri mici de b.c.a., cu dimensiunile de 35x24x61 cm.

Pentru completari si izolatia termica a elementelor din beton armat (samburi si centuri) si pentru peretii despartitori, se vor procura si placi cu dimensiunile de 5x24x61 cm; 10x24x61 cm; 12x24x61 cm.

Caracteristicile fizico- mecanice ale blocurilor mici se vor incadra in limitele:

greutatea specifica in stare uscata: 500-600 kg/mc

rezistenta la compresiune: 3,5+0,3 N/mm²

conductivitatea termica: max. 0,12 kcal/m.h.°C

abateri dimensionale: +2 mm

2.          MANIPULARE, TRANSPORT, DEPOZITARE

Blocurile si placile din b.c.a. pentru zidarie, se livreaza in pachete paletizate de 1,32 mc sau 2,2 mc.

Pachetele paletizate vor fi acoperite cumaterial impermeabil, iar muchiile vor fi protejate cu coltare din carton sau material plastic.Se interzice scoaterea materialului de protectie impermeabil pana in momentul punerii in opera a produselor din b.c.a.Transportul pachetelor paletizate se va face cu auto, asigurandu-le sa nu se rastoarne si sa se degradeze astfel.Se interzice descarcarea prin basculante sau aruncarea blocurilor si placilor din b.c.a.Se interzice depozitarea suprapusa a pachetelor paletizate.

Asezarea pachetelor paletizate, precum si depozitarea blocurilor pe plansee, se va stabili de constructor, in raport cu capacitatea portanta a acestora in momentul depozitarii.Odata cu transportul materialelor la santier se vor transmite si buletinele de calitate ale acestora.

3.       CONDITII TEHNICE SPECIFICE PENTRU EXECUTIA PERETILOR

Materialele folosite la executarea zidariei din blocuri sau placi de beton celular autoclavizat, trebuie sa corespunda standardelor, normativelor si altor prescriptii in vigoare.

Conditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca zidaria de b.c.a. sunt urmatoarele:

zidaria se executa din blocuri si placi intregi sau fractiuni de blocuri sau placi care se obtin prin taierea celor intregi;

se interzice inlocuirea acestora cu caramizi;

taierea si cioplirea blocurilor si placilor se recomanda a se face cu unelte specifice acestor materiale.

Inainte de intrebuintarea pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre blocuri sau placi si mortar, la punerea in lucrare acestea se vor uda cu apa.Udarea se poate face fie prin aruncarea apei cu galeata peste blocuri, fie prin cufundarea si scoaterea imediat din apa.

Se atrage atentia asupra importantei hotaratoare pe care o au aceste masuri pentru asigurarea adeziunii dintre elementele din b.c.a. si mortar si prin aceasta, asupra rezistentei si stabilitatii zidariei.Consistenta mortarului din zidarie (var-ciment) determinata cu conul etalon, va fi de 10-11 cm.

Mortarele pe baza de adeziv (aracet) vor trebui sa indeplineasca conditiile de calitate si consistenta prevazuta in indicatiile tehnice in vigoare.Testarea zidariei se face obligatoriu la fiecare rand pe inaltimea zidariei, rosturile vor fi decalate cu ½ pana la ¼ din bloc.La peretii portanti, blocurile se ataseaza obligatoriu astfel ca directia de incarcare sa fie perpendiculara pe directia de expandare a masei de beton celular in tipare (fetele longitudinale rugoase ale betonului, rezultate din taierea in fabrica trebuie sa fie in plan orizontal).Rosturile dintre blocuri sau placi vor avea 10 mm grosime, ele trebuie sa fie bine umplute cu mortar fara pietre sau alte corpuri straine care ar putea constitui puncte rigide in rost.Zidaria din b.c.a. se leaga de stalpi de beton armat cu ajutorul unor mustati de Φ6 mm diametru, lasate din elementele de beton la 50 sau 60 cm pe inaltime.

Legatura dintre peretii portanti si cei despartitori din b.c.a. de 15 cm grosime, se va face prin strepi dispusi din doua randuri si mustati Φ6/50 cm.La partea inferioara, peretii despartitori se vor executa pe un pat de mortar, iar la tavan se vor impana.

Viteza de executie a zidariei pe inaltime nu vadepasi ½ de nivel in 24 de ore.

Lucrarile de zidarie din blocuri mici si placi din b.c.a. se vor executa in perioada in care nu se intrevad temperaturi sub +3°C in urmatoarele 3-4 zile.Se inerzice executarea in peretii din blocuri mici de b.c.a. a santurilor pentru conductele de instalatii de incalzire, canalizare, alimentare cu apa, gaze etc.Radiatoarele si spalatoarele se vor monta pe suporti verticali sau pe console fixate in zidarie.Se va evita montarea pe console a obiectelor grele, acestea urmand a fi rezemate numai pe suporti fixati in pardoseala sau in planseu.

4.ABATERI

Pentru asigurarea preciziei de executie, conform normelor, abaterile admisibile fata de prevederile proiectului pentru zidariile din blocuri si placi din beton celular autoclavizat sunt:

La dimensiunile zidariilor, cladirilor, incaperilor etc.

la grosimea zidurilor ±8mm

la goluri ±20 mm

la dimensiunile orizontale ale incaperilor ±30 mm

la dimensiunile intregii cladiri ±50 mm

la dimensiunile verticale, pentru diferite etaje ±20 mm

la inaltimea de doua nivele la cladiri executate cu blocuri mici ±30mm

la suprafetele si muchiile zidurilor si stalpiilor

la verticalitatea suprafetelor si muchiilor ±3 mm/m

abaterea fata de orizontala a suprafetei superioare a fiecarui rand de bloc ±4 mm/m

idem la toata lungimea zidariei ±15 mm/m

La grosimea rosturilor :

la rosturi orizontale +5 mm/-2 mm

la rosturile verticale +5 mm/-2 mm

3.7.3       PREVEDERI PENTRU ALEGEREA MORTARULUI PENTRU ZIDARIE

La executarea peretilor cu blocuri mici de b.c.a. se folosesc:

a)Mortare pentru zidarii cu rosturi obisnuite:

ciment-var marca 25, cu compozitia ciment-var pasta-nisip (1-0, 7-7 parti in volume)

ciment-var marca 10, cu compozitia ciment-var pasta-nisip (1-1-10 parti in volume)

b)Mortare adezive pentru zidarii cu rosturi subtiri:

aracet DP 25 sau D 50, CPMB sau CIC: nisip 0…1 mm, nisip 1…3 mm;

apa (1-3-1-1 parti volume)

Testarea materialelor utilizate la prepararea mortarelor, precum si a mortarelor de orice tip se va face conform prevederilor normativului C17-82 si STAS 2634-70.Rezultatele testarii materialelor precum si incercarile din laboratoare se vor consemna in buletinele de analiza, care se vor supune spre aprobare dirigintelui de santier.

3.7.4       REGULI SI METODE DE VERIFICARE

La realizarea lucrarilor de zidarie se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare.Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele mai sus mentionate.Verificarea dimensiunilor si calitatii materialelor se va face conform specifiatiilor si standardelor, pentru fiecare material si produs in parte.Materialele folosite pentru care documentatia prevede o anumita calitate si care prezinta indoiala in aceasta privinta trebuie supuse incercarilor de laborator.

Verificarea verticalitatii suprafetelor si muchiilor se face cu ajutorul unei rigle gradata in mm cu o lungime de minimum 2 m si a firului de plumb cu lungimea corespunzatoare inaltimi nivelului.Verificarea grosimii zidurilor se face la zidariile netencuite, intre doua dreptare de 1 m asezate pe fetele zidurilor.Verificarea teserii corecte a zidariei, armarii, legaturii la colturi, ancorarii se face in cursul executiei prin examinarea vizuala.Verificarea planeitatii suprafetelor si a rectiliniaritatii muchiilor se face cu bolobocul pe dreptarul 2 m lungime.Verificarea dimensiunilor incaperilor, a golurilor pentru usi, ferestre,nisa etc. se face prin masuratori directe, efectuate cu metrul si ruleta.

Verificarea orizontalitatii suprafetelor superioare ale randurilor se face cu ajutorul nivelei sau a dreptarului.

3.8     TENCUIELI SI FINISAJE

3.8.1       GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii ale lucrarilor de tencuieli obisnuite.

MATERIALE:

nisip natural de rau -STAS 1667-76

praf de piatra -STAS 1134-71

ipsos de constructii -STAS 543-66

- var hidratat in pulberi -STAS 9201-80

var pasta-STAS 146-80

aracet E50 -STAS 7058-80

pigmenti naturali -STAS 6476-71

ciment PA 35 -STAS 1500-78

apa pentru mortare-STAS 790-80

carton asfaltat CA 400 -STAS 138-75

3.8.2       PREPARAREA TENCUIELILOR

Tencuielile umede obisnuite se pot prepara:

pe santier (respectand instructiunile tehnice privind compozitia si prepararea, conform C17-82);

in centrala sau statii de preparare, conform C17-82

Tencuielile subtiri (tratamentele) se executa cu mortar preparat in cantitati mici la locul de lucru sau cu paste gata preparate, livrate in bidoane.Dupa proportia lor in constructie, tencuielile pot fi:

tencuieli interioare, executate in interiorul cladirilor pe tavane;

tencuieli exterioare, sau pe fatada, care acopera suprafetele exterioare ale peretilor;

Dupa modul de finisare al fetei vazute, tencuielile pot fi:

obisnuite (driscuite), urmand a primi finisajul definitiv prin zugravire;

tencuieli driscuite, la care stratul vizibil se executa intr-un strat subtire din pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, ipsos cu adaos de aracet (GIPAC), bine netezite cu drisca de glet, fiind intrebuintate la interior pe pereti si tavane pentru a crea un finisaj de o calitate superioara;

tencuieli decorative la care stratul de vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra), prelucrate prin raschetare sau periere in timpul cat mortarul nu este perfect intarit.

Pentru obtinerea tencuielii cu aspect de piatra naturala (similipiatra), se folosesc tencuieli exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat, preparate cu ciment, praf de piatra (sau nisip 0…1 mm) aracet si ipsos.

3.8.3       CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI

Perioada maxima de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel ca ele sa poata fi utilizate in bune conditii variaza in functie de natura liantului, astfel:

la mortarele cu ipsos-var (marca M 50 T) pana la 15 minute;

la mortarele cu ipsos-var (marca M 50 T) in care s-a introdus un intarzietor de priza, pentru a se evita intarirea rapida, pana la o ora;

la mortarele de ciment (marca M 100 T) si ciment-var (marca 50 T) fara intarzietor – pana la 10 ore;

la mortarele de ciment (marca M 100 T) si ciment-var (marca 50 T) cu intarzietor – pana la 16 ore.

Consistenta mortarelor se va stabili in raport cu felul lucrarilor si cu suprafata pe care se va aplica. Mortarele de tencuiala pentru executarea diferitelor straturi ale tencuielilor vor trebui sa corespunda diferitelor tasari ale conului etalon:

pentru sprit, in cazul aplicarii mecanizate a mortarelor – 12 cm;

pentru sprit, in cazul aplicarii manuale a mortarelor – 12 cm;

pentru grund, in cazul aplicarii manulale 7-8 cm, iar in cazulaplicarii mecanizate 10-12 cm;

pentru stratul vizibil executat cu mortar fara ipsos 7-8 cm.

Consistenta mortarelor cu adaos de aracet E50 determinata de conul de etalon, trebuie sa fie urmatoarea:

pentru tencuieli aplicate pe suporturi poroase, 10-11 cm;

pentru tencuieli aplicate pe alte suporturi, 7-8 cm.

8.4 EXECUTIA LUCRARILOR

1.OPERATIUNI PREGATITOARE

Controlul, pregatirea stratului supor si lucrari ce trebuie terminate pentru a nu produce deteriorari tencuielilor.

Pentru executarea tencuielilor de buna calitate se va executa in prealabil un control al suprafetelor ce urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp pentru ca ulterior sa nu se mai produca tasari ce ar putea provoca fisurarea si coscovirea tencuielilor, astfel, suprafetele de beton trebuie sa fie uscate pentru ca umiditatea sa nu mai influenteze ulterior aderenta tencuielilor.

La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.

Suprafetele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de grasime.Tencuielile nu se vor aplica decat dupa remedierea eventualelor deficiente constatate.

Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferite straturi suport, acestea tebuie pregatite in vederea tencuirii, cu conditia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari decat acelea indicate de prescriptiile tehnice in vigoare.

Abaterile mai mari decat cele admise se vor rectifica prin cioplirea iesindurilor si prin acoperirea intrandurilor mari (peste 40 mm) cu o plasa de rabit prinsa in cuie in rosturile zidariei, peste care se va executa tencuiala.

Rectificarea intrandurilor mai mari de 70 mm pe suprafetele exterioare ale cladirior, se va face prin confectionarea in prealabil a unor cofraje cu forma profilurilor, in care se toarna beton, eventual armat cu impletitura din sarma fixata in cuie.

2.EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT

Executarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face dupa controlul si pregatirea stratului suport.La efectuarea trasarii, prin diferite metode: cu repere de mortar (stalpisori), scoabe metalice lungi sau sipci, sau cu repere metalice de inventar, se va verifica modul de fixare a acestor repere, asa incat sa se obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita.Pe suprafetele exterioare (fatade), trasarea se va face in acelas mod ca si pe suprafetele interioare.In mod obligatoriu se vor fixa repere de trasare la toate coltuirile fatadei, precum si pe suprafetele dintre golurile ferestrelor.

EXECUTAREA AMORSARII

In timpul executarii amorsarii suprafetelor se va urmarii ca spitul sa fie aplicat cat mai uniform, fara discontinuitati prea mari, iar inainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient de intarit, fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata este suficient de rugoasa si aspra la pipait cu mana.

4.EXECUTAREA GRUNDULUI

Grundul, cel mai gros strat al tenuielii (5-20 mm grosime) se va aplica dupa cel putin 24 de ore de la aplicarea spritului, la suprafete de beton.In cazul cand suprafata spritului este uscata , sau pe timp foarte calduros, aceasta suprafata se va uda in prealabil cu apa, inainte de a se aplica grundul.Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, intr-una sau doua reprize, grosimea fiind de pana la 20 mm.Pentru suprafetele de beton care sunt metede si cu absortie de apa redusa, stratul de fisurare (circa 5 mm grosime) se va executa cu mortar cu adaos de aracet E50, dupa ce in prealabil suprafetele acestor pereti au fost amorsate.

Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperile cladirilor, pe pereti si tavane, pana la inaltimea de 3 m se va executa de pe pardoselile respective.Aplicarea manuala a spritului si grundului pe tavane se va executa de pe platforme de lucru continue, rezemate pe popi metalici extensibili, de inventar si direct de pe pardoseala pentru partea inferioara a peretilor.

Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra uscarii prea rapide, prin acoperirea suprafetelor respective, pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau alte mijloace.

Este cu desavarsire interzis sa se aplice stratul de grund pe suprafete inghetate sau daca exista pericolul ca grundul sa inghete inainte de intarire.

In timpul executarii grundului se va urmarii obtinerea unui strat cu o grosime care sa se incadreze in limitele admise si se va verifica daca a realizat o suprafata verticala si plana, care sa ascunda si sa rectifice toate defectele stratului suport. De asemenea se va verifica ca suprafata grundului sa nu prezinte asperitati pronuntate, zgarieturi, neregularitati, ciupituri etc.

Spritul si grundul se va aplica de sus in jos, de pe schele montate la circa 50 cm fata de suprafata de lucru.

Inainte de aplicarea stratului vizibil se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aibe granule de var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul de grund si din stratul vizibil aplicat ulterior si sa provoace in acest mod impuscaturi pe suprafetele tencuite.

5.EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL

Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar numit “tinci” de aceeasi compozitie cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var pasta si cu nisip fin pana la 1 mm, sau in cazuri speciale, numai cu ciment si praf de piatra.

Pentru obtinerea unei grosimi minime a stratului de vizibil (2-5 mm) mortarul de tinci se va arunca cu mistria la anumite intervale de timp (circa 5 min.) astfel ca intre aceste intervale sa se niveleze cu drisca.

Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele utilizate, precum si in functie de sculele utilizate, tencuielile respective purtand urmatoarele denumiri: gletuite, stropite, sclivisite, decorative din materialele speciale, etc.Tencuielile interioare gletuite se vor realiza fie prin inchiderea porilor tinciului cu un strat subtire (circa 1 mm) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului cu un strat subtire (de circa 2 mm) de pasta de ipsos (glet de ipsos), netezita fin.Pentru gletul de var, in pasta de var se va adauga circa 100 kg ipsos, fara straturi intermediare.

In cazul suprafetelor rezultate netede de la decofrare, se va folosi o pasta speciala GIPAC (conform C3-73).Aceasta pasta se va prepara la locul de lucru din doua parti si anume: o parte solida (praf de piatra, ciment alb si oxizi coloranti) si o parte lichida (aracet E50 si apa). Cele doua parti componente se vor amesteca pe santier intr-o targa, in cantitati strict consumabile intr-o ora de lucru.Pastele subtiri GIPAC si tip INCERC se vor intinde pe suprafete netede ale betoanelor, stropite in prealabil cu apa, fie cu drisca de glet, fie cu aparatul de zugravit manual sau electric. Daca este necesar, aceste paste se pot colora prin amestecarea cu oxizi minerali frecati cu apa, obtinandu-se chiar stratul de finisaj gata colorat.

6.CALITATEA SI VERIFICAREA ASPECTULUI TENCUIELILOR

Tencuielile fiind lucrari destinate, in general, a ramane vizibile, calitatea din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiect.Se interzice inceperea excutiilor oricaror lucrari de tencuire, inainte ca suportul in intregime sau succesiv pentru fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita.Ininte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost executate si receptionate toate lucra rile destinate a le proteja (invelitori, plansee), sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalatii, tamplarie), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri).

Mortarele preparate centralizat vor fi introduse in lucrare dupa ce s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare cu normele respective.De asemeni mortarele pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa tehnica care sa contina indicarea tuturor caracteristicilor tehnice ale mortarelor.

Pe parcursul executarii lucrarii este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea si aplicarea compozitiei mortarului indicat in proiect si a straturilor succesive in grosimi prescrise.

Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor, scafelor si profilurilor.

Suprafetele tencuite sa fie uniforme, sa nu prezinte crapaturi, goluri,portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria.Se va verifica planeitatea, verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si a muchiilor.

8.5 SRANDARDE DE REFERINTA

C 18-83 Instructiuni tehnice pentru executarea tencuielilor umede.

C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuieli.

C 16-79 Instructiuni tehnice pentru executarea lucrarilor pe timp friguros.

N 140-79 Prepararea mortarelor.

STAS 1667-76   Nisip natural de rau sau cariera.

STAS 1134-71   Praf de piatra.

STAS 8625-70   Pasta GIPAC.

STAS 7058-80   Aracet E50.

STAS 790-80Apa pentru mortare.

STAS 1500-78   Ciment PA 35.

STAS 146-80Var pasta.

STAS 9201-80   Var hidratat in pulberi.

STAS 545-66Ipsos de constructii.

STAS 138-75Carton asfaltat CA 400.