P EN 1998 se aplica la proiectarea si constructia cladirilor si a lucrarilor de inginerie civila in regiunile seismice. Scopul sau este ca in cazul evenimentelor seismice sa asigure:
protectia vietilor oamenilor;
limitarea distrugerilor; si
structurile importante pentru protectia civila sa ramana operationale.
NOTA Natura aleatoare a evenimentelor seismice precum si resursele
disponibile limitate pentru contracararea efectelor lor sunt astfel incat
atingerea acestor scopuri este posibila numai partial si
masurabila numai in termeni probabilistici. Masura in care
protectia poate fi asigurata diferitelor categorii de cladiri,
masurabila numai in termeni probabilistici, este o problema de
alocare optima a resurselor si este deci de asteptat sa
varieze de la tara la
P Structurile speciale, cum ar fi centralele nucleare, structurile marine, baraje mari sunt in afara scopului EN1998.
P EN 1998 contine numai prevederile care, in completarea prevederilor altor Eurocoduri relevante, trebuie considerate pentru proiectarea structurilor din regiuni seismice. El completeaza in acest sens celelalte Eurocoduri.
EN 1998 este subimpartit in mai multe parti separate (vezi 1.1.2 si 1.1.3).
En 1998-1 se aplica la proiectarea cladirilor si a lucrarilor de inginerie civila in regiuni seismice. Este subdivizat in 10 sectiuni, unele dintre ele fiind special dedicate proiectarii cladirilor.
Paragraful 2 al EN 1998-1 contine cerintele de baza ale performantei si a criteriilor de conformare aplicabile cladirilor si lucrarilor de inginerie civila in regiuni seismice.
Paragraful 3 al EN 1998-1 da regulile pentru reprezentarea actiunilor seismice si pentru combinarea lor cu alte actiuni. Anumite tipuri de structuri, proiectate cu EN 1998-2 pana la EN 1998-6 necesita reguli complementare, care sunt date in aceste parti.
Paragraful 4 al EN 1998-1 contine reguli generale de proiectare relevante in special pentru cladiri.
Paragrafele 5 pana la 9 ale EN 1998-1 contin reguli spacifice pentru diferite materiale si elemente structurale, special relevante pentru anumite tipuri de cladiri, dupa cum urmeaza:
Paragraful 5: Reguli specifice pentru cladirile din beton
Paragraful 6: Reguli specifice pentru cladirile metalice;
Paragraful 7: Reguli specifice pentru cladirile compozite metal-beton;
Paragraful 8: Reguli specifice pentru cladiri din lemn;
Paragraful 9: Reguli specifice pentru cladiri din zidarie;
Paragraful 10 contine cerintele fundamentale ca si alte aspecte ale proiectarii si sigurantei, legate de izolarea bazei structurii si specifice izolarii bazei cladirilor.
NOTA Reguli specifice pentru izolarea podurilor sunt dezvoltate in EN 1998-2
Anexa C contine elemente suplimentare legate de proiectarea armarii placilor, la grinzile compozite metal-beton, la nodurile grinda-stalp ale cadrelor solicitate la incovoiere.
NOTA Anexele informative A si B contin elemente aditionale legate de spectrul de raspuns al deplasarii elastice si de deplasarea tinta pentru analiza pushover.
P Alte parti ale EN 1998 contin aditional la EN 1998-1, urmatorele:
EN 1998-2 contine prevederi specifice relevante pentru poduri;
EN 1998-3 contine prevederi pentru evaluarea seismica si reabilitarea cladirilor existente;
EN 1998-4 contine prevederi specifice relevante pentru silozuri, rezervoare si conducte;
EN 1998-5 contine prevederi specifice relevante pentru fundatii, baraje si aspecte geotehnice;
EN 1998-6 contine prevederi specifice relevante pentru castele de apa, piloni si cosuri de fum.
P Acest standard european incorporeaza prin referinte datate sau nedatate, prevederi din alte publicatii. Aceste normative referite sunt citate la locurile potrivite din text iar publicatiile sunt listate ulterior. Pentru referintele datate, amendamentele sau revizuirile ulterioare ale oricareia dintre aceste publicatii, se aplica acestui Standard European numai daca sunt incorporate in el, prin amendamente sau revizii. Pentru referintele nedatate se aplica ultima editie a publicatiei referite (incluzand amendamentele).
EN 1990 Eurocod - Baza de proiectare a structurilor
EN 1992-1-1 Eurocod 2 - Proiectarea structurilor din beton - Partea 1-1: Generalitati - Reguli comune pentru cladiri si structuri ingineresti
EN 1993-1-1 Eurocod 3 - Proiectarea constructiilor metalice - Partea 1-1: Generalitati-Reguli generale
EN 1994-1-1 Eurocode 4 - Proiectarea structurilor compozite din metal si beton - Partea 1-1: Generalitati- Reguli comune si reguli pentru cladiri
EN 1995-1-1 Eurocod 5 - Proiectarea structurilor din lemn- Partea 1-1: Generalitati -Reguli comune si reguli pentru cladiri
EN 1996-1-1 Eurocod 6 - Proiectarea structurilor de zidarie - Partea 1-1: Generalitati - Reguli pentru zidaria armata si nearmata
EN 1997-1 Eurocod 7 - Proiectarea geotehnica - Partea 1: Reguli generale
P Pentru aplicarea lui EN 1998, se vor face referinte de la EN 1990 pana la EN 1997 si EN 1999
EN 1998 incorporeaza referinte la alte normative citate in text in locurile potrivite. Acestea sunt listate mai jos:
ISO 1000 Sistemul international de unitati (SI) si aplicarea sa;
EN 1090-1 Executia structurilor metalice - Partea 1: Reguli generale si reguli pentru cladiri;
prEN 12512 Structuri din lemn - Metode de incercare - Testarea ciclica a imbinarilor realizate cu prinderi mecanice.
Pe langa ipotezele generale ale EN 1990:2002, 1.3, se aplica si ipotezele care urmeaza.
P Se admite ca in structura nu se va produce nici o schimbare in timpul executiei sau in timpul vietii sale urmatoare, afara de cazul in care se prezinta o justificare si o verificare adecvata. Avand in vedere natura specifica a raspunsului seismic, aceasta se aplica chiar si in cazul schimbarilor care conduc la o crestere a rezistentei structurale.
Se aplica regulile din EN1990:2002, 1.4
Se aplica termenii si definitiile date in EN 1990:2002, 1.5
Urmatorii termeni sunt utilizati in EN 1998 cu urmatoarele semnificatii:
factor de comportare
Factor folosit in proiectare la reducerea fortelor obtinute din calculul liniar, pentru a lua in considerare raspunsul neliniar al structurii, in functie de material, de sistemul structural si de procedura de proiectare
metoda de proiectare a capacitatii
Metoda de proiectare prin care elementele sistemului structural sunt alese, proiectate adecvat si detaliate pentru disiparea energiei sub deformatii importante, in timp ce toate celelalte elemente structurale sunt prevazute cu suficienta rezistenta, astfel incat mijloacele alese pentru disiparea energiei sa poata fi mentinute
structura disipativa
structura capabila sa disipeze energie prin comportare histretica ductila si/sau prin alte mecanisme
zone disipative
parti predeterminate ale unei structuri disipative unde sunt in principal localizate capabilitatile disipative
NOTA 1 Acestea sunt denumite si regiuni critice
unitati dinamic-independente
structura sau parte a unei structuri care este supusa direct miscarii pamantului si al carei raspuns nu este afectat de raspunsul unitatilor adiacente structurii
factorul de importanta
factorul care face legatura cu consecintele cedarii structurale
structura nedisipativa
structura proiectata pentru o situatie de proiectare seismica particulara, fara a lua in considerare comportarea neliniara a materialului
element nestructural
element electric, mecanic sau de arhitectura, sistem sau componenta care, fie datorita lipsei de rezistenta ori modului in care este conectat la structura, nu este considerat element portant in proiectarea seismica
elemente seismice principale
elemente considerate ca parte a sistemului structural, care rezista la actiunea seismica, modelate in calcul pentru situatia de proiectare seismica si proiectate si detaliate in totalitate pentru a rezista la cutremur in acord cu regulile EN 1998
elemente seismice secundare
elemente care nu sunt considerate parti ale sistemului rezistent la actiunea seismica si a caror rigiditate si rezistenta contra actiunii seismice este neglijata
NOTA 2 Nu li se cere sa se conformeze regulilor EN 1998, dar sunt proiectate ca sa asigure sustinerea incarcarilor gravitationale atunci cand sunt supuse deplasarilor in situatiile de proiectare seismica
Se aplica simbolurile indicate in EN 1990:2002, 1.6. Pentru simbolurile dependente de material, ca si pentru simbolurile care nu sunt specifice cutremurelor, se aplica prevederile Eurocodurilor relevante.
Simboluri suplimentare, folosite in legatura cu actiunile seismice, sunt de finite in text acolo unde apar, pentru usurinta utilizarii. Totusi, in plus, simbolurile care apar cel mai frecvent in EN 1998-1 sunt listate si definite in 1.6.2 si 1.6.3.
AEd valoarea de proiectare a actiunii seismice ( = γI AEk
AEk valoarea caracteristica a actiunii seismice pentru perioada de revenire de referinta
Ed valoarea de proiectare a efectelor actiunii
NSPT numarul de lovituri ale Testului de Penetrare Standard
PNCR probabilitatea de depasire in 50 ani a actiunii seismice de referinta pentru cerinta de neprabusire
Q actiune variabila
Se(T) spectrul elastic de raspuns al acceleratiei orizontale a terenului, denumit si "spectru elastic de raspuns". La T = 0, acceleratia spectrala data de acest spectru este egala cu acceleratia de proiectare pentru terenul de tip A multiplicata cu factorul de sol S.
Sve(T) spectrul de raspuns elastic al acceleratiei verticale a terenului
SDe(T) spectrul de raspuns elastic al deplasarii
Sd(T) spectrul de proiectare (pentru calculul elastic)
S factorul de sol
T perioada de vibratie a unui sistem liniar cu un singur grad de libertate
Ts durata partii stationare a miscarii seismice
TNCR perioada de revenire de referinta a miscarii seismice de referinta pentru cerinta de neprabusire
agR varful de referinta al acceleratiei terenului, pentru terenul de tip A
ag acceleratia de proiectare, a terenului, pentru terenul de tip A
avg accelaratia de proiectare pe directie verticala
cu rezistenta la forfecare a terenului nedrenat
dg deplasarea de proiectare, a terenului
g acceleratia gravitatiei
q factorul de comportare
nS,30 valoarea medie de propagare a vitezei undelor S pe 30 m in partea superioara a profilului solului la deformatia de 10-5 sau mai putin
i factorul de importanta
h factorul de corectie pentru amortizare
x raportul pentru amortizarea vascoasa (in procente)
y2,i coeficientul de combinatie pentru valoarea cvasi-permanenta a actiunii variabilei i
yE,i coeficientul de combinatie pentru o actiune variabila i, utilizat atunci cand se determina efectele actiunii seismice de proiectare
EE efectul actiunii seismice
EEdx, EEdy valorile de proiectare ale efectelor actiunii datorate componentelor orizontale (x si y) ale actiunii seismice
EEdx valoarea de proiectare a efectelor actiunii datorate componentei verticale a actiunii seismice
Fi forta seismica orizontala la nivelul i
Fa forta seismica orizontala ce actioneaza asupra unui element nestructural (adaos)
Fb forta taietoare de baza
H inaltimea de la fundatie sau de la varful subsolului rigid
Lmax, Lmin dimensiunea maxima si minima in plan a cladirii masurate pe directii ortogonale
Rd valorea de proiectare a rezistentei
Sa coeficientul seismic pentru elemente nestructurale
T perioada fundamentala de vibratie a unei cladiri
Ta perioada fundamentala de vibratie a unui element nestructural (adaos)
Wa greutatea unui element nestructural (adaos)
d deplasare
dr deplasarea relativa de nivel, de proiectare
ea excentricitatea accidentala a masei unui nivel fata de locul ei nominal
h inaltimea de nivel
mi masa nivelului i
n numarul nivelelor deasupra fundatiei sau al varfului subsolului rigid
qa factorul de comportare a unui element nestructural (adaos)
qd factorul de comportare pentru deplasare
si deplasarea masei mi a unei cladiri in forma modului fundamental de vibratie
zi inaltimea la care se afla masa mi deasupra nivelului de aplicare a actiunii seismice
a raportul dintre acceleratia de proiectare, a terenului si acceleratia gravitatiei
a factorul de importanta pentru un element nestructural (adaos)
d factorul de suprarezistenta pentru diafragme
q coeficientul de sensibilitate al deplasarii relative de nivel
Ac aria sectiunii elementului de beton
Ash aria totala a etrierilor orizontali inchisi dintr-o imbinare grinda-stalp
Asi aria totala a barelor de otel pe fiecare directie diagonala a unei grinzi de cuplare
Ast aria unei ramuri a armaturii transversale
Asv aria totala a armaturii verticale din inima peretelui
Asv,i aria totala a barelor verticale din stalp dintre barele din colturi, care trec prin nod intr-o directie
Aw aria totala a sectiunii normale orizontale a unui perete
SAsi suma ariilor tuturor barelor inclinate in ambele directii, in peretii armati cu bare inclinate, contra lunecarii de forfecare
SAsj suma ariilor barelor verticale din inima peretelui, sau a barelor aditionale dispuse special in elementele de margine ale peretelui pentru rezistenta la lunecarea de forfecare
SMRb suma valorilor momentelor capabile ale grinzii care intra in nod, in directia considerata
SMRc suma valorilor momentelor capabile ale stalpului care intra in nod, in directia considerata
Do diametrul samburelui confinat al stalpului circular
Mi,d Momentul pe cap de grinda sau stalp pentru calculul fortei taietoare capabile de proiectare
MRb,i valoarea de proiectare a momentului capabil in capatul i al grinzii
MRc,i valoarea de proiectare a momentului capabil in capatul i al stalpului
NEd forta axiala rezultata din calcul in situatia de proiectare seismica
T perioada fundamentala a cladirii pe directia orizontala considerata
TC perioada de colt la
limita superioara a zonei cu acceleratie
V'Ed forta taietoare intr-un perete, rezultata din calcul, pentru situatia de proiectare seismica
Vdd rezistenta de dorn a barelor verticale intr-un perete
VEd forta taietoare de proiectare intr-un perete
VEd,max forta taietoare maxima capabila, de proiectare, in sectiunea de capat a unei grinzi
VEd,min forta taietoare minima capabila, de proiectare, in sectiunea de capat a unei grinzi
Vfd contributia frecarii la rezistenta contra lunecarii de forfecare, a unui perete
Vid contributia barelor inclinate la rezistenta contra lunecarii de forfecare, a unui perete
VRd,c valoarea de proiectare a fortei taietoare capabile pentru elemenetele fara armatura de forfecare, in acord cu EN 1992-1-1:2004
VRd,s valoarea de proiectare a fortei taietoare capabile, contra lunecarii
b latimea talpii inferioare a grinzii
bc dimensiunea sectiunii normale a stalpului
beff latimea efectiva a talpii grinzii, la intindere, la fata stalpului portant
bi distanta dintre barele consecutive antrenate de coltul unui etrier sau de o agrafa, intr-un stalp
bo latimea samburelui confinat al unui stalp sau al unui element de margine al unui perete (intre axele ramurilor etrierilor inchisi)
bw grosimea partilor confinate a sectiunii unui perete, sau latimea inimii unei grinzi
bwo grosimea inimii unui perete
d inaltimea efectiva a sectiunii
dbL diametrul barei longitudinale
dbw diametrul unui etrier inchis
fcd valoarea de proiectare a rezistentei betonului la compresiune
fctm valoarea medie a rezistentei la intindere a betonului
fyd valoarea de proiectare a rezistentei de curgere a otelului
fyd,h valoarea de proiectare a rezistentei de curgere a armaturii orizontale a inimii
fyd,v valoarea de proiectare a rezistentei de curgere a armaturii verticale a inimii
fyld valoarea de proiectare a rezistenteide curgere a armaturii longitudinale
fywd valoarea de proiectare a rezistentei de curgere a amaturii transversale
h inaltimea sectiunii transversale
hc inaltimea sectiunii transversale a stalpului pe directia considerata
hf inaltimea talpii
hjc distanta dintre randurile extreme ale armaturii stalpului in imbinarea grinda-stalp
hjw distanta dintre marginea de sus a grinzii si marginea de jos a armaturii
ho inaltimea nucleului confinat intr-un stalp (fata de axele ramurilor etrierului inchis)
hs inaltimea libera a etajului
hw inaltimea sectiunii normale a peretelui sau a grinzii
kD factorul clasei de ductilitate utilizat in calculul inaltimii necesare a sectiunii stalpului pentru ancorarea barelor din grinda in nod, egal cu 1 pentru DCH si cu 2/3 pentru DCM
kw factorul care reflecta prevalenta modului de cedare in sistemele structurale cu pereti
lcl lungimea libera a unei grinzi sau a unui stalp
lcr lungimea zonei critice
li distanta dintre axele a doua seturi de bare inclinate, in sectiunea de la baza peretelui cu bare inclinate contra lunecarii de forfecare
lw lungimea sectiunii normale a peretelui
n numarul total de bare longitudinale, antrenate lateral prin etrieri inchisi sau prin agrafe pe perimetrul sectiunii stalpului
qo valoarea de baza a factorului de comportare
s distanta dintre armaturile transversale
xu inaltimea zonei comprimate
z bratul de parghie intern
a factorul de eficienta a confinarii
ao raportul prevalent al formei peretelui din sistemul structural
a coeficientul fortei seismice orizontale de proiectare la formarea primei articulatii plastice in sistem
au multiplicatorul fortei seismice orizontale la formarea mecanismului de cedare globala
c factorul partial pentru beton
Rd factorul de incertitudine a modelului pentru valoarea de proiectare a rezistentelor la estimarea efectelor actiunilor de proiectare asupra capacitatii, luand in considerare diverse surse de suprarezistenta
s factorul partial pentru otel
ecu2 deformatia ultima a betonului neconfinat
ecu2,c deformatia ultima a betonului confinat
esu,k valoarea caracteristica a deformatiei ultime a armaturii de otel
esy,d valoarea de proiectare a deformatiei otelului la curgere
h factorul de reducere a rezistentei la compresiune a betonului datorita deformatiilor de intindere pe directie transversala
z raportul VEd,min/VEd,max intre fortele taietoare minima si maxima in sectiunea de capat a grinzii
mf coeficientul de frecare beton pe beton sub actiuni ciclice
mf factorul de ductilitate a curburii
md factorul de ductilitate a deplasarii
n forta axiala in situatia de proiectare seismica, normalizata cu Acfcd
x inaltimea normalizata a zonei comprimate
r indicele de armare la intindere
r indicele de armare la compresiune
scm valoarea medie a efortului unitar normal in beton
rh indicele de armare al barelor orizontale din inima unui perete
r indicele armarii longitudinale totale
rmax indicele maxim admis al armaturii intinse in zonele critice ale grinzilor principale la seism
rv indicele de armare al armaturii verticale din inima unui perete
rw indicele de armare la forfecare
wv indicele mecanic al armaturii verticale a inimii
wwd indicele volumetric mecanic al armaturii de confinare
L deschiderea grinzii
MEd momentul incovoietor de proiectare rezultat din calculul pentru actiunea seismica de proiectare
Mpl,RdA valoarea de proiectare a momentului plastic capabil la capatul A al unui element
Mpl,RdB valoarea de proiectare a momentului plastic capabil la capatul B al unui element
NEd forta axiala de proiectare rezultata din calculul pentru situatia seismica de proiectare
NEd,E forta axiala rezultata numai din actiunea seismica
NEd,G forta axiala din actiunile neseismice incluse in gruparea actiunilor pentru situatia seismica de proiectare
Npl,Rd valoarea de proiectare a rezistentei la curgere la intindere a intregii sectiuni a unui element in acord cu EN 1993-1-1:2004
NRd(MEd,VEd) valoarea de proiectare a rezistentei axiale a stalpului sau a diagonalei in concordanta cu EN 1993-1-1:2004, luind in considerare interactiunea cu momentul incovoietor MEd si forta taietoare VEd din actiunea seismica
Rd rezistenta imbinarii in concordanta cu EN 1993-1-1:2004
Rfy rezistenta plastica a elementului disipativ conectat, pe baza efortului unitar de proiectare la curgere definit in EN 1993-1-1:2004
VEd forta taietoare de proiectare din calculul pentru o situatie seismica de proiectare
VEd,G forta taietoare din actiunile neseismice inclusa in gruparea de actiuni pentru o situatie seismica de proiectare
VEd,M forta taietoare din aplicarea momentelor plastice rezistente la cele doua capete ale grinzii
Vpl,Rd valoarea de proiectare a fortei taitoare rezistente a unui element in concordanta cu EN 1993-1-1:2004
Vwp,Ed forta taietoare in inima panoului din efectele actiunii seismice de proiectare
Vwp,Rd forta taietoare capabila de proiectare a inimii panoului in concordanta cu EN 1993-1-1:2004
e lungimea legaturii seismice
fy rezistenta nominala la curgere a otelului
fy,max efortul unitar maxim permisibil de curgere a otelului
q factorul de comportare
tw grosimea inimii unei legaturi seismice
tf grosimea talpii unei legaturi seismice
W factorul de multiplicare a fortei axiale NEd,E din calculul sub actiunea seismica de proiectare, pentru proiectarea elementelor nedisipative ale cadrelor cu contravantuiri centrice sau excentrice din 6.7.4 si respectiv 6.8.3
a raportul dintre cel mai mic moment incovoietor de proiectare MEd,A de la capatul unei legaturi seismice si cel mai mare moment incovoietor MEd,B de la capatul unde se formeaza articulatia plastica, ambele momente fiind luate in valoare absoluta
a multiplicatorul actiunii seismice orizontale de proiectare la formarea primei articulatii plastice in sistem
au multiplicatorul actiunii seismice orizontale de proiectare la formarea mecanismului plastic global
M factorul partial pentru proprietatea materialului
ov factorul de suprarezistenta a materialului
pb factorul de multiplicare a valorii de proiectare Npl,Rd de rezistenta la intindere a contravantuirii V comprimate, pentru estimarea efectului actiunii seismice neechilibrate, asupra grinzii cu care este conectata contravantuirea
s factorul partial pentru otel
d sageata grinzii la mijlocul deschiderii relativa la tangenta la axa grinzii in capatul grinzii (vezi Figura 6.11)
qp rotirea capabila in zona articulatiei plastice
zveltetea
adimensionala a unui element asa cum este definita in
EN 1993-1-1:2004
Apl aria orizontala a placii
Ea Modulul de elasticitate al otelului
Ecm valoarea medie a modulului de elasticitate al otelului in concordanta cu
EN 1992-1-1:2004
Ia momentul de inertie al partii de otel a sectiunii compozite, fata de centroidul sectiunii compozite
Ic momentul de inertie al partii de beton a sectiunii compozite, fata de centroidul sectiunii compozite
Ieq momentul de inertie echivalent al sectiunii compozite
Is momentul de inertie al armaturii rigide a sectiunii compozite, fata de centroidul sectiunii compozite
Mpl,Rd,c valoarea de proiectare a momentului plastic capabil al stalpului, luata ca margine inferioara si calculata considerand componenta de beton a sectiunii compozite si numai componentele din otel ale sectiunii considerate ductile
MU,Rd,b marginea superioara a momentului plastic capabil al grinzii, calculata luind in considerare componenta de beton a sectiunii si toate componentele din otel ale sectiunii, inclusiv cele care nu sunt considerate ductile.
Vwp,Ed forta taietoare de proiectare in inima panoului, calculata pe baza rezistentei plastice a zonelor disipative adiacente din grinzi sau imbinari
Vwp,Rd forta taietoare capabila de proiectare a inimii compozite beton-otel a panoului in concordanta cu EN 1994-1-1:2004
b latimea talpii
bb latimea grinzii compozite (vezi Fig. 7.3a) sau latimea de rezemare a betonului
be latimea partiala efectiva de fiecare parte a inimii de otel
beff latimea totala efectiva a inimii de beton
bo latimea (dimensiunea minima) miezului de beton confinat (intre axele ramurilor etrierilor inchisi)
dbL diametrul barelor longitudinale
dbw diametrul etrierilor inchisi
fyd rezistenta de proiectare, la curgere a otelului
fydf rezistenta de proiectare, la curgere a otelului din talpa
fydw rezistenta de proiectare a armaturii inimii
hb inaltimea inimii compozite
hc inaltimea sectiunii stalpului compozit
kr factorul de eficienta al formei nervurilor armaturii profilate
kt factorul de reducere a rezistentei de proiectare la forfecare a conectorilor in concordanta cu EN 1994-1-1:2004
lcl inaltimea libera a stalpului
lcr lungimea regiunii critice
n coeficientul de echivalenta otel/beton pentru actiuni de scurta durata
q factorul de comportare
r factorul de reducere a rigiditatii betonului pentru calculul rigiditatii stalpilor compoziti
tf grosimea talpii
c factorul partial pentru beton
M factorul partial pentru proprietatea materialului
ov factorul de suprarezistenta al materialului
s factorul partial pentru otel
ea deformatia totala a otelului la starea limita ultima
ecu2 deformatia ultima la compresiune a betonului neconfinat
h gradul minim al legaturii, asa cum este definit in 6.6.1.2 din EN 1994-1-1:2004
Eo Modulul de elasticitate al lemnului sub incarcari instantanee
b Latimea sectiunii de lemn
d diametrul organului de fixare
h inaltimea grinzii de lemn
kmod factorul de modificare a rezistentei lemnului pentru incarcari instantanee in concordanta cu EN 1995-1-1:2004
q factorul de comportare
M factorul partial pentru proprietatile materialului
ag,urm valoarea superioara de proiectare a acceleratiei terenului pe amplasament pentru folosirea zidariei nearmate, ce satisface prevederile Eurocode 8
Amin aria transversala totala a peretilor de zidarie necesara pe fiecare directie orizontala la aplicarea regulilor pentru "cladirile din zidarie simpla"
fb,min rezistenta la compresiune a zidariei, normal pe fata rostului
fbh,min rezistenta la compresiune a zidariei in planul peretelui paralel cu fata rostului
fm,min rezistenta minima a mortarului
h inaltimea libera mai mare a golului adiacent peretelui
hef inaltimea efectiva a peretelui
l lungimea peretelui
n numarul de niveluri deasupra terenului
pA,min suma minima a ariei sectiunii orizontale transvarsale a peretilor structurali pe fiecare directie, ca procentaj din aria totala a ariei planseului nivelului.
pmax procentajul ariei totale a planseelor deasupra nivelului
q factorul de comportare
tef grosimea efectiva a peretelui
DA, max diferenta maxima a ariei sectiunii transversale orizontale a peretilor structurali intre nivelele adiacente, la "cladirile cu zidarie simpla"
Dm, max diferenta maxima a maselor intre nivelele adiacente, la "cladirile cu zidarie simpla"
m factorul partial pentru proprietatile zidariei
s factorul partial pentru armatura din otel
lmin raportul dintre dimensiunea mica si cea mare a cladirii, in plan
Keff rigiditatea efectiva a sistemului de izolare pe directia orizontala considerata principala la o deplasare egala cu cea de proiectare, ddc
KV rigiditatea totala a sistemului de izolare pe directie verticala
Kxi rigiditatea efectiva a unitatii i pe directia x
Kyi rigiditatea efectiva a unitatii i pe directia y
Teff perioada fundamentala efectiva a suprastructurii, corespunzatoare translatiei orizontale, considerand suprastructura ca un corp rigid
Tf perioada fundamentala a suprastructurii considerata fixa la baza
TV perioada fundamentala a suprastructurii pe directie verticala, considerand suprastructura ca un corp rigid
M masa suprastructurii
Ms magnitudinea
ddc deplasarea de proiectare a centrului rigiditatii efective pe directia considerata
ddb deplasarea totala de proiectare a unei unitati izolatoare
etot,y excentricitatea totala pe directia y
fj fortele orizontale la fiecare nivel j
ry raza de torsiune a sistemului de izolare
(xi,yi) coordonatele unitatii izolatoare i relative la centrul de rigiditate efectiva
di factorul de amplificare
xeff amortizarea efectiva
(1)P S.I. Unitati care trebuie utilizate in concordanta cu ISO 1000
Urmatoarele unitati sunt recomandate pentru calcule:
forte si incarcari: kN, kN/m, kN/m2
unitati de masa: kg/m3 , t/m3
masa: kg, t
unitati de greutate: kN/m3
eforturi unitare si rezistente: N/mm2 (=MN/m2 sau Mpa), kN/m2(=kPa)
momente (incovoietoare etc): kNm
acceleratie: m/s2 , g (=9.81 m/s2)
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
