Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » tehnologie » criminalistica
Caracteristici generale ale scrisului

Caracteristici generale ale scrisului




CARACTERISTICI GENERALE ALE SCRISULUI


Caracteristicile generale ale scrisului sunt specifice in intregime unei anumite persoane. Ele dau o reprezentare asupra sistemului de executare grafica a tuturor literelor. Caracteristicile generale ca atare, fara studierea si celor particulare, nu pot constitui temeiul identificarii. Ele variaza intr-o masura mai mare decat cele particulare in scrisul unei persoane si pot fi modificate intentionat in mare masura de falsificatorul unui act.


1.Carateristici ale limbajului ( extragrafice )


In terminologia adoptata de unii experti, examinarea caracteristicilor limbajului folosit la redactarea unui text este cunoscuta sub denumirea de cercetare logica. Caracteristicile de acest gen pot fi puse in evidenta prin analiza continutului textului in litigiu, ele relevand:




-Nivelul general de cultura al unei persoane; scazut daca se intalnesc greseli generale de ortografie; mediu, cand unele cuvinte sunt scrise incorect ; inalt, cand se pot intalni greseli facute din fuga creionului, ca urmare a tendintei de simplificare, precum si scrierea gresita a unor cuvinte straine [1].

-Cunostintele intr-o anumita specialitate, estimate pe baza diferitilor termeni folositi de scriptor.

O alta caracteristica ce defineste limbajul o constituie stilul expunerii, prin care se intelege felul compunerii, al redactarii si al legaturilor logice ce stau la baza constructiei textului. Se remarca faptul ca stilul de expunere poate prezenta o paleta foarte variata chiar si la aceeasi persoana. Astfel, se poate scrie in stil obisnuit, familiar, literar[2], stiintific, gazetareste.

Vocabularul folosit de scriptor constituie o alta caracteristica de gen ce poate fi apreciata integral doar la textele de mare amploare. In evaluarea acestei caracteristici vor fi avute in vedere atat parerea activa ( fondul lexical uzual), cat si parerea pasiva ( respectiv cuvintele perimate, arhaismele, expresii vulgare sau de jargon ) .

Alt aspect ce trebuie avut in vedere la cercetarea acestui grup de caracteristici il constituie ortografia scrisului, indiciu pretios in descoperirea autorulul. Examinarea acestei caracteritici presupune o cunoastere perfecta de catre expertii grafici a aspectelor evolutive ale normelor ortografice. De exemplu, folosirea in textul incriminat a unor forme de scriere din uz constituie o caracteristica ce poate indica varsta scriptorului.



2.Caracteristici ale configuratiei


Caracteristicile topografice sunt particularitati ale amplasarii textului sau unor parti ale sale pe suport. Aprecierea stabilitatii acestor caracteristici este conditionata de existenta unor texte mari ca volum, intocmite in cursul unei scrieri libere.

O prima caracteristica topografica este existenta sau lipsa unor margini in textul manuscrisului. Din acest punct de vedere putem intalni urmatoarele situatii: text sinistromarginat, text dextromarginat, text incadrat si text nemarginat.

Marimea alineatelor prin care se stabilesc paragrafele constituie o alta caracteristica topografica, ca si marimea intervalelor dintre randuri si care se stabileste numai la textele intocmite pe hartia neliniata,  in functie de distanta la care sunt amplasate randurile din manuscris.

Indiferent daca suportul este liniat sau nu, trebuie avut in vedere si spatiul existent intre cuvintele pe acelasi rand, criteriu dupa care scrisul poate fi : normal, inghesuit si larg ( spatiat ). Scrisul cu spatii normale este acela in care distanta dintre cuvinte este aproximativ egala cu un corp de litera nedepansata. La scrisul inghesuit, distanta respectiva este mai mica, iar la cel spatiat este mai mare.

Tot o caracteristica topografica este considerata si orientarea randurilor in raport cu sectiunea orizontalaa a suportului manuscrisului. Din acest punct de vedere randurile pot fi: orizontale, ascendente si descendente.

In aceeasi grupa de caracteristici este inclusa si forma liniei randului. La textele scrise pe hartie liniata se poate lua in consideratie si asezarea randului in text in raport cu liniatura hartiei.

La caracterizarea din punct de vedere topografic a unui text va fi avuta in vedere si asezarea topografica a semnelor accesorii. Sunt de retinut la acest grup de caracteristici urmatoarele aspecte: pozitia si modul de scriere a datei; pozitia semnaturii; pozitia si forma semnului de paginare; pozitia titlului si modul de amplasare a adresei; pozitia si forma semnului de trecere de pe o pagina pe cealalta; modul de despartire a cuvintelor in silabe.


3.Caracteristici ale formei si miscarii


I.Dimensiunea


1.Realtiva


Scrisul mic are inaltimea minusculelor nedepasante (a, c, e, i, m, n, o, r, s, u si v) sub 2mm.


Fig.1.Scris mic



Scrisul mijlociu ( mediu ) are inaltimea literelor nedepasante intre 2-4mm.




Fig.2.Scris mijlociu ( mediu )




Fig.3.Scris mare



2.Absoluta


Scrisul patrat are inaltimea literelor minuscule ( in special ovalele ,,a” si ,,o”), aproximativ egala cu latimea lor.





Fig.4.Scris patrat



Scrisul dreptunghiular – inalt- are inaltimea literelor minuscule (cele din ovale) mai mare vizibil decat latimea lor.




Fig.5.Scrisul dreptunghiular-inalt



Scrisul dreptunghiular – latit- are inaltimea literelor (ovalelor ) mai mare vizibil decat inaltimea.




Fig.6.Scrisul dreptunghiular-latit


3.Continuitatea dimensiunii


Scrisul egal se caracterizeaza prin inaltimea literelor depasante si nedepasante neschimbata, adica dimensiunea literelor nedepasante cat si a celor depasante este egala cu marimea.





Fig.7.Scrisul egal



Scrisul crescand ( ingladiat ) se caracterizeaza prin cresterea treptata a literelor spre finalul cuvantului.




Fig.8.Scrisul crescand



Scrisul descrescand ( gladiolat ) se caracterizeaza prin micsorarea treptata a literelor spre finalul cuvantului.




Fig.9.Scrisul descrescand



Scrisul filiform se caracterizeaza prin inaltimea literelor si in interiorul cuvantului.



Fig.10.Scrisul filiform




4.Depasante


Scrisul cu deoasante superioare normale ( conform modelului caligrafic ) are inaltimea acestora egala cu aproximativ doua corpuri si jumatate de litera nedepasanta.




Fig.11.Scrisul cu depasante superioare normale



Scrisul cu depasante superioare suprainaltate, are lungimea acestora disproportionata depasind in mod vizibil doua corpuri si jumatate de litera nedepasanta.



Fig.12.Scrisul cu depasante superioare suprainaltate



Scrisul ce depasante inferioare subinaltate, are lungimea acestora aproape egala cu inaltimea literelor nedepasante. De regula acestea sunt mai mari cu o jumatate de corp decat literele nedepasante.



Fig.13.Scrisul cu depasante inferioare subinaltate



Scrisul cu depasante inferioare normale ( conform modelului caligrafic ) , are lungimea acestora egala cu aproximativ doua corpuri si jumatate de litera nedepasanta.





Fig.14.Scrisul cu depasante inferioare normale



Scrisul cu depasante inferioare prelungite se caracterizeaza prin marimea acestora mai mult de doua corpuri si jumatate decat literele nedepasante.De regula,  prelungirea este vizibil scoasa in evidenta.




Fig.15.Scrisul cu depasante inferioare prelungite



Scrisul cu depasante inferioare prescurtate la lungimea acestora exagerat de micsorata, ajungand la linia de baza a scrisului.




Fig.16.Scrisul cu depasante inferioare prescurtate



5.Raportul dintre majuscule si minuscule


Raportul normal dintre majuscule si minuscule este atunci cand literele mari au dimensiunea egala cu doua corpuri si juma a unei litere mici nedepasante.



Fig.17.Raportul normal



Raportul superior este atunci cand majusculele, prin prelungirea lor disproportionata, depasesc doua corpuri si jumatate de litera minuscula nedepasanta.



Fig.18.Raportul superior



Raportul inferior este atunci cand majusculele,  prin prescurtarea lor exagerata, se apropie de marimea literelor nedepasante.




Fig.19.Raportul inferior


6.Lungimea scrisului


Srisul dilatat este acela in care literele sunt exagerat de latite, iar intervalul dintre acestea este mai mare decat o jumatate de corp de litera minuscula nedepasanta.



Fig.20.Scrisul dilatat


Scrisul strans se caracterizeaza prin intervalul foarte mic intre litere, acestea apropiindu-se intre ele mai mult decat o jumatate de corp de litera minuscula nedepasanta.





Fig.21.Scrisul strans



Scrisul cu spatii normale este acela in care distanta dintre ele este aproximativ egala cu o jumatate de corp a unei litere minuscule ndepasante.



Fig.22.Scrisul cu spatii normale


7.Spatierea scrisului


Scrisul cu spatii normale este acela in care distanta dintre cuvinte e aproximativ egala cu un corp de litera minuscula nedepasanta, iar cel dintre randuri respecta distanta impusa de linierea inatlnita la caietele dictando.




Fig.23.Scrisul cu spatii normale


La scrisul inghesuit spatiul dintre cuvinte e mai mic decat un corp de litera nedepasanta , iar randurile sunt foarte lipite unele de altele. Depasantele si majusculele intretaie uneori randurile alaturate




Fig.24.Scrisul cu spatii reduse


Scrisul spatiat are distanta dintre cuvinte mai mare decat un corp de litera , iar randurile sunt foarte departate unele de altele.




Fig.25.Scrisul cu spatii mari


8.Amplitudinea scrisului


Scrisul se caraterizeaza prin cresterea dimensiunii relative, precum si prin miscari ale mainii foarte largi, materializate in bare si finale prelungite.


Fig.26.Scrisul amplificat


Scrisul sobru este acela la care o miscare nu este executata in plus.Punctuatia este asezata normal, viteza redusa, trasaturile sunt stapanite.



Fig.27.Scrisul sobru


Scrisul normal se caracterizeaza prin miscari controlate, retinute, barele si finalele avand dimensiuni normale.


Fig.28.Scrisul cu amplitudine normal



II.Directia


1.Inclinatia scrisului


Scrisul aliniat spre dreapta se caracterizeaza printr-o inclinatie a axelor sub un unghi care variaza de la aproximativ 45 grade ( spre marginea din dreapta a colii de hartie pe care se scrie ) pana la 90 de grade. Masurarea se efectueaza cu raportorul care se fixeaza cu baza pe linia scrisului si prelungirea depasamentelor ne va indica gradul de inclinatie.



Fig.23.Scrisul inclinat spre dreapta


Scrisul rasturnat se caracterizeaza prin inclinarea trasaturilor spre stanga colii de hartie pe care se scrie. Inclinatia variaza sub un unghi de circa 30 de grade si sunt in general mai rar intalnite.



Fig.30.Scrisul rasturnat


Scrisul vertical are literele aproape perpendiculare pe linia de baza acest scris oscileaza sub un unghi de circa 10 grade( intre 85 grade si 95 grade )



Fig.31.Scrisul vertical


Scrisul in evantai se caracterizeaza prin litere rasturnate, verticale si inclinatia spre dreapta in cadrul unui singur cuvant. De aici si denumirea de evantai. Aceasta caracteristica, fiind rar intalnita, are o valoare deosebit de mare.



Fig.31.Scrisul in evantai


2.Constanta inclinatiei


Scrisul cu inclinatie constanta, o inclinare uniforma pe tot parcursul textului.

Fig.33.Scrisul cu inclinatie constanta


Scrisul cu inclinatie inconstanta se caracterizeaza prin orientarea literelor cand spre stanga, cand spre dreapta sau verical. Aceasta caracteristica o putem intalni fie in cadrul aceluiasi cuvant, fie in grupe de cuvinte sau randuri acest scris este asemanator celui in evantai.



Fig.34.Scrisul cu inclinatie inconstanta




3.Directia randurilor


Randuri orizontale, cuvintele nu inregistreaza fata de linia de baza a scrisului decat neinsemnate schimbari de nivel


Fig.33.Scrisul cu randuri orizontale



Randuri coborate ( descendente ), randurile pierzandu-si orizontalitatea fata de marginea de sus sau de jos a hartiei se indreapta spre in jos ( dreapta ).


Fig.36.Scrisul cu randuri descendente



Scrisul suitoare ( ascendente ), e scrisul care infatiseaza reversul scrisului descendent, adica urca spre coltul din dreapta hartiei.

Fig.37.Scrisul cu randuri suitoare



4.Forma randurilor


Randurile serpuitoare, abatandu-se de la linia de baza a scrisului, capata forma unei linii ondulate.



Fig.38.Scrisul cu randuri serpuitoare



Randuri saltarete, cuvintele sunt executate pe linia de baza a scrisului in forma de trepte.




Fig.39.Scrisul cu randuri saltarete



Randurile concave, randurile debuteaza printr-o coborare si o urcare lenta oprita la nivelul debutului. Aceste randuri au forma unei franghii neintinse.



Fig.40.Scrisul cu randuri concave


Randuri convexe, sunt reversul randurilor concave. Aceste randuri au forma unui disc.



Fig.41.Scrisul cu randuri convexe



5.Orientarea dupa finale


Scrisul progresiv se caracterizeaza prin finale si bare orientate spre partea din dreapta colii de hartie.



Fig.42.Scrisul progresiv



Scrisul regresiv se caracterizeaza prin finale orientate spre partea din stanga a colii de hartie pe care este asternut.




Fig.43.Scrisul regresiv



III.Forma


Este caracteristica grafica in care se analizeaza automatismul, evolutia si forma de executie a scrisului. Aceasta caracteristica are o importanta foarte mare in analiza grafica intrucat numai dupa evolutie se pot face trieri rapide in stocuri mari de scripte

La aceasta clasa analizam urmatoarele caracteristici grafice:


1.Arcuirea


Scrisul arcadiform are partea superioara a literelor ,,m” si ,,n” minuscule executate sub forma unor curbe convexe.



Fig.44.Scrisul arcadiform


Srisul unghiular are partea superioara a literelor ,,m” si ,,n” minuscule executate sub forma unor trasaturi unghiulare.




Fig.44.Scrisul unghiular



Scrisul semiunghiular, are partea superioara a literelor ,,m” si ,,n” minuscule executate sub forma unor trasaturi foarte usor rotunjite, adica situata intre trasaturile unghiulare si arcadiforme.


Fig.46.Scrisul semiunghiular


Scrisul ghirlandoform, are partea inferioara a literelor ,,m” si ,,n” transformate in trasaturi concave.






Fig.47.Scrisul ghirlandoform



Scrisul mixt , minusculele sunt variate – arcade, semiunghi, ghiralnda , semiunghiular.




Fig.48.Scrisul mixt


2.Forma executiei literelor


Scrisul cursiv este scrisul obisnuit spontan, asa cum persoana si l-a format in timp.


Fig.49.Scrisul cursiv



Scrisul caligrafiat este scrisul specific copiilor in primii ani de scoala. Acesta este executat cu viteza redusa si lipsit de omogenitate in legaturile dintre litere.



Fig.50.Scrisul caligrafiat(scolastic)


Scrisul tipografiat ( majuscul sau minuscul ), este scrisul care imita caracterele scrisului de tipar mare sau mic, dar intr-o forma mult simplificata, pastrand adesea elementele scrisului cursiv.


Fig.51.Scrisul tipografiat



3.Simplitatea


Scrisul simplu este lipsit de combinatii si trasaturi inutile, fara insa ca prin aceasta sa se atinga vizibilitatea lui.


Fig.52.Scrisul simplu



Scrisul combinat se caracterizeaza prin unirea unor trasaturi in executarea literelor cu scopul de a mari viteza de executie. Acest scris este specific persoanelor cu multa indemanare in manuirea instrumentului de scris.


Fig.53.Scrisul combinat


Scrisul combinat ( inzorzonat ) se caracterizeaza prin trasaturi in plus fata de cele stabilite de reguli caligrafice. Acestea sunt introduse in special la majuscule si la literele de debut.



Fig.54.Scrisul complicat



4.Naturaletea


Scrisul natural se caracterizeaza prin trasaturi degajate, siguranta si spontaneitate.


Fig.55.Scrisul natural


Scrisul deghizat se carcterizeaza prin forma instabila a dimensiunii, inclinatia, viteza, presiunea si continuitatea.De asemenea, pe langa dominantele grafice generale sunt modificate si unele caracteristici individuale. Daca textul este redus, deghizarea se realizeaza aproape in intregime.

Fig.56.Scrisul deghizat



5.Evolutia


Scrisul de evolutie inferioara se caracterizeaza prin miscari nesigure, desenul literelor incorect executat, compozitia confuza, nerespectarea regulilor gramaticale




Fig.57.Scrisul de evolutie inferioara


Scrisul de evolutie medie se caracterizeaza prin trasaturi simple, executate cu un oarecare grad de siguranta, desenul literelor este relativ corect executat, compozitia textului destul de clara si in general respectate principalele reguli gramaticale.




Fig.58.Scrisul de evolutie medie


Scrisul de evolutie superioara se caracterizeaza prin trasaturi sigure, combinatii intre litere si compozitia textului de un inalt nivel intelectual.





Fig.59.Scrisul de evolutie superioara


IV.Presiunea


Este caracteristica grafica in care se analizeaza presiunea exercitata de scriptor asupra instrumentului scriptural, precum si felul cum aceasta presiune este repartizata pe ducte. De asemenea, in cadrul acestei clase se analizeaza forma si grosimea ductelor.


1.Apasarea


Scrisul apasat se caracterizeaza prin formarea unui sant lasat in masa de hartie de instrumentul de scris. Daca postamentul pe care se scrie nu este rigid, pe spatele hartiei apar proeminent trasaturile lasate de instrumentul scriptural.



Fig.60.Scrisul apasat


Scrisul executat cu presiune moderata se caracterizeaza prin trasaturi mai lent apasate, astfel ca santul sau contururile de pe spatele hartiei sunt mai putin pronuntate.



Fig.61.Scrisul executat cu presiune moderata


Scrisul executat cu presiune eterata se caracterizeaza prin trasaturi foarte slab imprimate, instrumentul de scriere abia atingand coala de hartie.


Fig.62.Scrisul executat cu presiune eterata


2.Constanta apasarii


Scrisul executat cu presiune uniforma are caracteristic intregul traseu uniform.


Fig.63.Scrisul executat cu presiune uniforma

Scrisul executat cu presiune neuniforma se caracterizeaza prin apasare alternativa pe ducte. De regula, trasaturile suitoare sunt mai eterate pe cand cele coborate sunt mai apasate.


Fig.64.Scrisul executat cu presiune neuniforma


3.Forma ductelor


Scrisul cu ducte ascutite se caracterizeaza prin finale prelungite si subtiate progresiv spre dreapta. Acelasi aspect il intalnim si la barele plasate pe depasanta ,,t”.


Fig.65.Scrisul cu finale si bare ascutite


Scrisul cu ducte maciucite se caraterizeaza prin finale ingrosate. Acelasi aspect il intalnim la barele depasantelor ,,t” si la unele semne diacritice.


Fig.66.Scrisul cu finale maciucite


Scrisul cu ducte cilindrice are carcteristici atat suitoare, cat si cele coboratoare executate uniform.

Fig.67.Scrisul cu ducte cilindrice



Scrisul cu ducte fusiforme se caraterizeaza prin ingrosarea trasaturilor coboratoare, acestea capatand de regula forma unui fus.


Fig.68.Scrisul cu ducte fusiforme



4.Grosimea ductelor


Scrisul cu ducte subtiri este executat cu trasaturi foarte fine, dar are desenul literelor clar conturat.


Fig.69.Scrisul cu ducte subtiri


Scrisul cu ducte groase se caracterizeaza prin ingrosarea exagerata a trasaturilor , din aceasta cauza uneori dedublarile si buclele luand aspectul scrisului imbacsit.

Fig.70.Scrisul cu ducte groase


Scrisul cu ducte normale este executat prin trasaturi de grosime normala fata de dimensiunea instrumentului folosit si de presiunea exercitata de aceasta asupra colii de hartie.

Fig.71.Scrisul cu ducte normale


5.Limpezirea scrisului


Scrisul limpede se caracterizeaza prin spatiul din interiorul buclelor, laturilor si dedublarilor absolut curat, neumplut cu cerneala.


Fig.72.Scrisul limpede


Scrisul imbacsit se caracterizeaza prin imbacsirea buclelor, laturilor si dedublarilor. Este reversul scrisului limpede. Este suficient ca numai o parte din litere sa fie imbacsite.





Fig.73.Scrisul imbacsit



Scrisul retusat are caracteristic traseul literelor - total sau partial - retusat, adica scrisul initial este acoperit de alte trasaturi cu scopul de a obtine unele parti din litera mai ingrosate sau pentru a nu se putea delimita primul contur in vederea identificarii.



Fig.74.Scrisul retusat


V.Viteza


Viteza scrisului este caracteristica grafica generala in care se analizeaza viteza si siguranta de executie a scrisului, a felului cum sunt executate literele si semnele diacritice si celelate trasaturi auxiliare.


1.Viteza de executie


Scrisul rapid se caraterizeaza prin executarea in viteza a tuturor trasaturilor. Astfel finalele devin prelungite si ascutite, barele pe depasanta ,,t” se deplaseaza spre dreapta , semnele diacritice se transforma in linii si in general scrisul devine filiform.



Fig.75.Scrisul executat cu viteza rapida


Scrisul executat cu viteza moderata se caracterizeaza prin miscari lente si uniforme, finalele sunt trasate normal, semnele diacritice au forma obisnuita si sunt juxtapus plasate, iar lungimea barelor pe depasante ,,t” sunt, de asemenea, normale.



Fig.76.Scrisul executat cu viteza moderata


Scrisul executat cu viteza redusa ( incet ) se remarca prin stangacie in desenarea literelor, multiple opriri, retusari, presiune mai accentuata.



Fig.77.Scrisul executat cu viteza redusa


2.Siguranta executiei


Scrisul precis are toate trasaturile executate cu siguranta, nu se observa nici un fel de ezitari.


Fig.78.Scrisul precis


Scrisul imprecis are traseul plin de ezitari, literele sunt executate cu multa greutate, nesiguranta, desenarea acestora facandu-se incorect sau incomplet.



Fig.79.Scrisul imprecis


Scrisul studiat se remarca prin trasaturi executate cu mult calm, cu multa neregularitate, desi viteza de executie este relativ mare.Aceste scrisuri sunt intalnite atunci cand se scriu de regula unele anonime.



Fig.80.Scrisul studiat


VI.Continuitatea


In aceasta caracteristica grafica generala se apreciaza gradul de legatura dintre litere, inchiderea ovalelor si felul cum se executa articulatia dintre litere.


1.Legatura scrisului


Scrisul legat continuu este acela in care literele dintr-un cuvant sunt legate intre ele. Se apreciaza ca sunt legate intre ele si atunci cand grupele de litere de cuvinte mai mari sunt 5 si 6 .Se excepteaza intreruperile determinate de executarea unor semne auxiliare ale literelor.



Fig.81.Scrisul legat


Scrisul grupat este acela in care intalnim grupe formate de cate 3 sau 4 litere cel putin.


Fig.82.Scrisul grupat


Scrisul tocat este acela in care fiecare litera din cadrul cuvintelor este executata prin miscare distincta. La acest scris este asimilat si acela in care se gasesc uneori grupuri formate de cate doua litere legate.


Fig.83.Scrisul tocat


2.Inchiderea ovalelor


Scrisul cu ovale inchise este acela la care punctele de atac si oprire al minusculelor a, o, d, g si q se suprapun.


Fig.84.Scrisul cu ovale inchise


Scrisul cu ovale deschise (crenelate) este cel la care intre punctele de atac si de oprire ale ovalelor mai sus aratate exista un mic spatiu. Sunt apreciate ca deschise acele ovale care sunt sinistrogire intern sau extern, insa punctul de oprire nu face jonctiune cu cel de atac, ci trece pe langa aceasta la mica distanta.



Fig.85.Scrisul cu ovale deschise


Scrisul lacatuit este cel cu ovalele literelor mentionate mai sus executate dublu pe o anumita portiune de oval. De regula aceasta trasatura o intalnim la partea inferioara sau mediana a ovalului.


Fig.86.Scrisul lacatuit



3.Articulatia


Scrisul articulat prin ghirlande este cel in care legatura dintre litere este executata prin miscari cu aspectul unei curbe.



Fig.87.Scrisul articulat prin ghirlande



Scrisul cu articulatie unghiulara are legatura dintre litere executata prin unghiuri. Din aceasta cauza, acest gen de scris are un aspect colturos.



Fig.88.Scrisul cu articulatie unghiulara


Scrisul in care articulatia este semiunghiulara este cel in care literele din cadrul cuvintelor sunt legate intre ele prin trasaturi semiunghiulare, adica acestea sunt ceva mai deschise decat articulatia unghiulara si mai inchise decat cea ghirlandoforma.



Fig.89.Scrisul articulat prin semiunghiuri

Scrisul cu articulatia mixta este cel in care literele sunt legate intre ele prin alterarea diferitelor forme de articulatte.



Fig.90.Scrisul cu articulatie mixta


Scrisul cu articulatie filiforma se remarca prin executarea unor litere foarte simplificate si distantele intre ele, avand aspectul unui fir usor ondulat. Acest gen de scris este intalnit in textele executate de medici.

Fig.91.Scrisul cu articulatie filiforma


VII.Oranduirea


Oranduirea inmanchiaza particularitatile scrisului raportate la topografia textului pe pagina. Din acest punct de vedere se analizeaza ansamblul scrisului, claritatea, marginalul si topografia propriu-zisa a textului.


1.Ansamblul


Scrisul ordonat este cel la care scriptorul se preocupa de oranduirea diferitelor elemente grafice ca: aliniamentul, spatii intre randuri si directia acestora, modul de asezare a titlului si a datei.



Fig.92.Scrisul ordonat


Scrisul dezordonat se caracterizeaza prin lipsa oricarei preocupari de oranduire a diferitelor elemente grafice aratate la punctul anterior.



Fig.93.Scrisul dezordonat



2.Claritatea


Scrisul citet ( lizibil ) este cel in care textul poate fi citet in conditii foarte bune.


Fig.94.Scrisul citet


Scrisul necitet ( ilizibil ) este apreciat atunci cand se descifreaza foarte greu, trebuind sa se deduca ceea ce a dorit scriptorul sa comunice.



Fig.95.Scrisul cu necitet


Scrisul neiigrijit se carcterizeaza prin deficiente privitoare la amanuntele grafismului, cum ar fi: omiterea sau plasarea gresita a punctuatiei si a semnelor diacritice, omiterea sau repetarea de litere sau de cuvinte ( gangavire grafica ) ,intrebuintarea de majuscule in loc de minuscule sau invers, pete de cerneala , trasaturi nejustificate.

Fig.96.Scrisul naingrijit




[1] C.Suciu,Op.Cit.,pag. 488

[2] C.Suciu,Op.Cit.,pag.493





Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

CRIMINALITATEA
Scrisul ca obiect de cercetare criminalistica - continutul notiunii de scris in criminalistica
Expertiza grafica a scrisului de mana
Stabilirea materialului suport al actelor scrise si a ubstantei cu care au fost scrise
Aspecte criminologice specifice criminalilor in serie
Metode si mijloace folosite de infractori pentru traficarea drogurilor
TRASATURILE PSIHOLOGICE ALE DELICVENTULUI SI VICTIMEI
Organizarea activitatii de efectuare a expertizelor sau constatarilor tehnico-stiintifice





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu