Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » tehnologie » criminalistica
Metode si mijloace folosite de infractori pentru traficarea drogurilor

Metode si mijloace folosite de infractori pentru traficarea drogurilor




Metode si mijloace folosite de infractori pentru traficarea drogurilor


Metodele si mijloacele folosite de infractori pentru traficarea (transportarea, ascunderea, comercializarea, etc.) produselor si substantelor, destinate pietei ilicite sunt de o varietate extraordinara, depinzand in principal de urmatorii factori:

1) de caracterul national ori international al traficului;

2) daca traficul este desfasurat de catre amatori sau de catre persoane ce 'lucreaza' sau fac parte din grupuri criminale organizate pe principii de tip mafiot;

3) de ingeniozitatea traficantilor;

4) de sursele de aprovizionare ale traficului ilicit, de distanta dintre aceste surse de alimentare si piata de desfacere a substantelor stupefiante;




5) de cererea de droguri de pe piata;

6) de cantitatea de drog traficata;

7) de eficacitatea actiunilor organelor si organismelor nationale si internationale de prevenire si combatere a traficului ilicit si de multi alti factori.

Traficul ilicit international este facut, in exclusivitate prin contrabanda. In aceasta ordine de idei, odata cu anul 1990, odata cu reglementarea liberei circulatii a persoanei, odata cu inceperea procesului de edificare a structurilor economice noi, compatibile cu cerintele legii obiective ale productiei si circulatiei marfurilor, ale circuitului monetar in economia de piata, s-a impus renuntarea la principiul conform caruia comertul exterior este monopol de stat si adoptarea principiului liberalizarii comertului exterior.

Politica vamala se poate constitui ca un important mijloc de stimulare si diversificare a schimburilor comerciale, pe bazele economiei de piata pentru satisfacerea cerintelor economiei nationale cu materii prime si alte bunuri de larg consum, largirea cooperarilor economice si a schimburilor culturale si turistice cu alte state. Politica vamala a Romaniei de astazi se intemeiaza pe principiul liberalizarii operatiunilor de import-export al marfurilor. Acest lucru a condus la cresterea volumului de marfa ce trebuie supus regimului vamal.

Regimul vamal cuprinde normele privind controlul vamal, vamuirea bunurilor, aplicarea tarifului vamal, precum si celelalte operatii vamale. Intrarea sau iesirea din Romania a marfurilor, mijloacelor de transport sau a oricaror altor bunuri este permisa numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. Marfurile, mijloacele de transport si orice alte bunuri care trec frontiera de stat sunt supuse vamuirii. Fac exceptie de la principiul liberalizarii operatiunilor de import-export al marfurilor, bunurile supuse unor restrictii cantitative temporare, marfurile supuse controlului si interdictiei la import-export.


Pentru motive de protectie a moralei publice, a sanatatii si a vietii persoanelor, a mediului inconjurator si a securitatii nationale, statul supune unele marfuri din import controlului sau interdictiei la intrarea in tara. Produsele si substantele stupefiante sunt interzise la import atunci cand aceasta operatiune se executa de catre persoane neautorizate conform legii sau in alte conditii decat cele pe care le prevede legea.

Deoarece atat pe plan national cat si pe plan international, toate operatiunile legate de produsele si substantele stupefiante (de la producere sau procurarea materiei prime si pana la comercializare) sunt supuse unui regim strict de control, traficantii apeleaza la contrabanda pentru a putea alimenta piata ilicita de consum. Contrabanda este infractiunea ce consta in trecerea peste frontiera a marfurilor cu eludarea normelor legal in vigoare referitoare la regimul vamal, controlul vamal, plata taxelor vamale etc.

Din cercetarea cazurilor descoperite a rezultat ca infractiunile de contrabanda cu produsele si substantele stupefiante s-au diversificat sub aspectul formelor de comitere. Principalele doua forme in care este savarsita infractiunea de contrabanda, in scopul traficarii produselor si substantelor stupefiante, sunt:

1)     trecerea peste frontiera a produselor si substantelor stupefiante prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal;

2)     trecerea peste frontiera, fara autorizatie, cu documente vamale false ori prin utilizarea unor documente vamale privind alte bunuri prin punctele de control de la granita.

Astfel frontierelor statelor de tranzit sunt trecute in mod fraudulos de o cantitate enorma de produsele si substantele stupefiante.

Istoria luptei impotriva traficantilor de droguri a cunoscut cele mai variate mijloace de transport cu care acestia au dus ' marfa' pretioasa la destinatie: vapoare de linie, vapoare de pescuit ori ambarcatiuni de agrement, aeronave ale liniilor aeriene regulate, curse charter, avioane cargou, avioane proprietate personala, autocamioane, autoturisme, elicoptere etc.

Uneori drogurile au fost parasutate pe sol sau pe mare, fiind recuperate ulterior de catre cei carora le-au fost destinate. Alteori pachetele cu droguri au fost scufundate, in mare, in locuri semnalate prin repere vizibile de la suprafata. Numeroase sunt cazurile de expediere a drogurilor prin folosirea serviciilor postale.

Un alt aspect deosebit de important de altfel, ce trebuie mentionat in legatura cu problema in cauza este faptul ca infractiunea de contrabanda cu stupefiante imbraca doua aspecte diferite, in functie de calitatea persoanelor ce participa la traficul ilicit:

1)              traficul derulat de amatori, ale caror cantitati de produse si substante stupefiante sunt minime (daca poate fi acceptata o astfel de formulare) si sunt destinate fie uzului personal al respectivului sau al prietenilor sai, fie procurarii unei anumite sume de bani, necesara derularii unor afaceri urgente. In prezent se contata o crestere constanta a aplicarii a acestei metode;

2)              traficul international vizand, in general, mari cantitati de opiu, heroina, cocaina, canabis etc. In acest caz 'marfa' este transportata sub supraveghere de catre veritabili experti in domeniul contrabandei, care fac parte din filiere internationale specializate in acest gen de probleme.

In ambele situatii prezentate anterior, ingeniozitatea folosita in ascunderea produselor si substantelor stupefiante este nelimitata.

Aproape intotdeauna traficantii studiaza conditiile economice, politice, sociale si juridice din zonele de traficare si de cele mai multe ori sunt cu un pas inaintea autoritatilor ce au posibilitatea de prevenire si combatere a acestui fenomen, deci prospecteaza piata de 'desfacere', aplica principiile managementului modern.

Asa cum rezulta din prezentarea anterioara a mijloacelor de transport folosite pentru traficarea produselor si substantelor stupefiante, metodele si mijloacele de ascundere a drogurilor sunt foarte diverse, existand numeroase posibilitati pentru realizarea 'transportului' in functie de mijlocul de transport folosit. Vom analiza, in continuare, aspecte privind aceasta problema dupa cum urmeaza:

1)     traficul feroviar si expeditiile postale;

2)     traficul aerian;

3)     traficul rutier;

4)     traficul maritim;

5)     folosirea corpului uman pentru a transporta stupefiantele;

6)     folosirea diverselor obiecte de imbracaminte si bagaje;

1)     alte diverse metode si mijloace de traficare (alimente, bauturi, tigari etc.)

Trebuie precizat ca de cele mai multe ori alegerea unui loc pentru ascunderea stupefiantelor depinde intotdeauna, in primul rand de:

1)     cantitatea de substanta care urmeaza sa fie traficata;

2)     mijlocul de transport folosit;

3)     exigenta controalelor la care trebuie sa se supuna mijlocul de transport pe traseul parcurs;

4)     gradul de pregatire si ingeniozitatea traficantului.

Pentru ca identificarea persoanelor care fac trafic de stupefiante trebuie

sa se realizeze nu numai la punctele de trecere a frontierei ori in alte puncte de la granita si pentru ca aceasta activitate de prevenire si combatere a traficului ilicit de produse si substante stupefiante intereseaza toate statele lumii prezentarea metodelor i mijloacelor de traficare a lor este nu numai utila dar si foarte interesanta.


1. Traficul feroviar si expeditiile postale


1.1. Traficul feroviar. In traficul ilicit de produse si substante stupefiante, vagoanele de cale ferata reprezinta in prezent mijloace de transport foarte des folosite de catre traficantii de droguri datorita unor avantaje certe pe care acestea le prezinta. Intre aceste avantaje pot fi amintite: multiple posibilitati de ascundere si controlul prin sondaj, care se face de catre organele vamale la trecerea frontierei, datorita timpului limitat avut la dispozitie pentru aceasta activitate.

Stupefiantele pot fi disimulate in diferite obiecte care fac parte din arsenalul tehnic al unei garnituri de tren. De asemenea ele pot fi ascunse in locuri amenajate in acest sens sau pot fi, pur si simplu, ascunse in locurile ce servesc in cu totul alt scop (canapea, tocul usii, etc. ).

Din punctul de vedere al riscului pe care il reprezinta deconspirarea unei astfel de disimulari, el este in general destul de mic. In acest sens traficantii, pentru a elimina orice urma de posibilitate a intamplarii unor evenimente neplacute pentru ei, recurg la ascunderea stupefiantelor si apoi la 'abandonarea' acestora, multumindu-se doar sa supravegheze incarcatura permanent. In acelasi fel se procedeaza cazul in care marfa transportata apartine unor grupuri de traficanti care hotarasc ca, siguranta 'transportului', deplasarea sa fie executata prin intermediul unor carausi ocazionali, fara cazier si daca se poate fara sa stie ce transporta. Astfel carausii ocazionali sunt platiti sa amplaseze intr-o anumita garnitura de tren 'incarcatura', sa o insoteasca pana dupa trecerea granitei pentru ca apoi fie sa o predea unui anume intermediar, de multe ori ocazional si el, fie sa o 'abandoneze' pur si simplu in locul in care a fost ascunsa.

Recuperarea marfii abandonate se face fie pe parcursul rutei pe care garnitura de tren o strabate, fie in punctul terminus al acesteia. Din anumite motive 'marfa' poate sa nu mai fie recuperata.

Trebuie precizat ca de cele mai multe ori, in cazurile in care 'incarcatura' este 'grasa', aceasta nu este lasata nesupravegheata nici o clipa.

In ceea ce priveste traficul feroviar, mijloacele de ascundere utilizate mai frecvent de catre traficanti se impart in opt categorii. Astfel avem de-a face cu:

1)             Ascunzatori¸ in general intra in aceasta categorie tapiteria interioara a vagoanelor; plafonierele si lampile de pe culoarul vagonului, din compartimente si din grupurile sanitare; scrumierele aflate de asemenea in compartimente si culoarele vagoanelor; locurile din spatele aparaturii radiatorului de caldura; spatiul ce poate fi folosit din spatele tablourilor; cosurile pentru hartii etc.

De asemenea in cuierele existente in compartimente pot fi

agatate diferite obiecte care la nevoie pot fi abandonate. In plasele pentru suportul bagajelor pot fi strecurate diferite pachete (printre bagaje).

2)             Locurile existente la extremitatile vagoanelor. Traficantii

ascund, disimuleaza drogul in dulapurile goale sau in cele destinate releelor electrice; in compartimentele mecanismelor usilor culisante existente la extremitatile vagoanelor; in dulapurile ce sunt destinate stingatoarelor de

incendii; in locasurile amenajate pentru prizele electrice, care nu au fost conectate si in dulapurile amenajate pentru produse farmaceutice, precum si in cele pentru piesele de schimb.

Aceste locuri prezinta avantajul ca accesul la ele este limitat doar la cateva persoane.

3)             Toalete si spalatoare. Aceste locuri prezinta o importanta deosebita pentru traficanti deoarece aici mirosurile substantelor stupefiante pot fi mai usor acoperite sau imprastiate prin lasarea geamurilor in permanenta deschise si nu numai. De asemenea prezenta unor substante albicioase in aceste locuri poate fi usor atribuita unor detergenti.

In principal infractorii se folosesc in trafic de:

compartimentul incalzitorului de apa si cel al rezervorului de apa;

suportul servetelelor de hartie si chiar al servetelelor propriu-zise, precum si suportul pentru sapun;

locul din spatele oglinzilor si din spatele scaunului WC;

spatiile de sub lavabou sau etajera;

sub suportul hartiei igienice, in sulul hartiei igienice sau prosop;

sub chiuveta, in si sub cosul de gunoi;

spatiile existente in legatura cu robinetul de apa si conducta de la chiuveta etc.

4)             Culoarele compartimentelor. Pot fi folosite, in metodele si mijloacele de traficare a drogurilor, de catre infractori, pentru ascundere si disimulare in legatura cu jaluzelele (storurile) existente la geamuri, portbagajele, scaunele rabatabile existente la extremitatile vagoanelor, usile culisante etc.

5)             Spatiile existente in compartimentele vagoanelor. Produsele si substantele stupefiante pot fi disimulate: in spatare si sub canapele, in mesele rabatabile, in perdele, in suporturile pentru bauturi, in port bagajele de pe usi, in suporturile pentru maini si picioare, in sistemul de alarma, in plafon, in cutia comutatorului electric, in tapetul plafonului etc.

6)             Compartimentul vagonului de dormit ofera de asemenea posibilitati diverse infractorilor pentru alegerea unei anumite metode sau a unui mijloc de traficare a stupefiantelor. Sunt folosite cu predilectie: soneriile si suporturile lor, locurile oferite de spatiile existente in si sub saltele, in lenjeria de pat, perdele, locuri destinate bagajelor, instalatiile sanitare, masa si vasul de noapte etc.



7)             Cusetele controlorilor C.F.R. de la vagonul de dormit sunt si ele folosite pentru traficarea stupefiantelor. Principalele locuri utilizate pentru ascundere sunt: cuseta in general, depozitul de lenjerie de pat, diferiti recipienti si dulapurile existente, lenjeria curata si cea murdara, sacii pentru lenjerie barul etc.

8)             O ultima categorie de locuri posibile pentru ascunderea stupefiantelor in vederea traficarii o reprezinta locurile amenajate special, in acest sens, de catre traficanti:

- prin desurubarea peretilor din spatele toaletelor unde se pot practica anumite orificii;

- prin desfacerea spatarelor scaunelor si a radiatoarelor;

- in cutia de frana si in sistemul sigurantelor;

- la conductele de alimentare cu apa, aer si caldura;

- in zonele aflate sub tensiune;  

la compartimentul de marfuri etc

Multe din aceste ascunzatori pot fi deschise si inchise cu ajutorul unor scule de uz curent (cheie patrata, surubelnite, cleste etc) fara a lasa urme evidente.


1. Expeditiile postale


Expedierea drogurilor pe cale postala constituie o metoda de traficare a produselor si substantelor stupefiante deloc neglijabila.

Acest procedeu, foarte nou de altfel, este in general utilizat de 'micutii' traficanti si de consumatorii ocazionali.

Volumul scrisorilor care este mic si secretul corespondentei fac ca riscurile descoperirii sa fie foarte reduse.

In general, expeditorul si destinatarul, pentru mai multa siguranta, isi desfasoara activitatea ilicita sub nume false si utilizeaza, de asemenea frecvent, anonimatul cutiilor postale.

Expeditiile postale pot consta in: carti postale, scrisori, colete postale etc. Acestea toate pot fi folosite in traficarea produselor si substantelor stupefiante. Mijlocul cel mai raspandit, totusi, consta in ascunderea drogurilor intr-un plic obisnuit, lipite intre doua foi sau doua carti postale.

Subliniem ca o ultima tendinta de traficare a drogurilor pe cale postala aplicarea de marci postale sau abtibilduri pe spatele carora se afla o doza de L.S.D.

Urmatoarele indicii ne pot conduce la depistarea unui astfel de trafic:

plicul are o grosime neobisnuita;

plicul are o greutate neobisnuita, mai mare decat cea normala pentru scrisori;

plicul este lipit cu banda adeziva;

de pe plic lipseste adresa expeditorului;

pe plic apar diverse mentiuni ca: 'urgent', film ne developat, expediere dintr-o regiune considerata zona de risc din punct de vedere al traficului ilicit de droguri;

plicul nu contine mentiunea 'valoare declarata' sau are o valoare inferioara in raport cu continutul sau;

utilizarea unei adrese false.

De asemenea, tot in cadrul expeditiilor postale se pot intalni cazuri in care anumite plicuri sunt trimise pe alte adrese (reale de altfel) urmand ca apoi sa fie recuperate. Persoanele care locuiesc la adresele mentionate pe plic pot sa aiba sau sa nu aiba cunostinta despre ceea ce se intampla.


Traficul aerian


Din analiza datelor furnizate de organele si organismele insarcinate cu prevenirea si combaterea traficului ilicit de produse si substante stupefiante, rezulta fara tagada faptul ca mijloacele de transport aeriene sunt foarte des utilizate pentru traficarea stupefiantelor.

Posibilitatile pe care traficantii le au in acest domeniu sunt foarte variate. Ei folosesc ca mijloace de transport atat aeronavele liniilor aeriene regulate cat si aeronave ce efectueaza curse charter, avioane cargou, avioane private, hidroavioane, elicoptere etc.

Dupa cum se observa, organizatiile de traficanti se folosesc atat de serviciile publice aeriene cat si de propriile mijloace de transport aeriene.

Traficul aerian prezinta o serie de caracteristici in ceea ce priveste metodele si mijloacele de traficare a produselor si substantelor stupefiante. Aceste caracteristici sunt datorate desigur, in mare masura, timpului scurt care ii trebuie unui aparat de zbor performant sa parcurga o distanta insemnata intre doua puncte, zone geografice, situate la mare departare unul de altul.

Un alt aspect legat de traficul aerian si de care traficantii tin cont este acela ca, pe timpul calatoriei cu avionul, controalele la care sunt supuse aeronavele, pasagerii, bagajele si marfa transportata sunt mult mai rare- de regula numai doua, la urcare si coborare.

De asemenea se ia in calcul si posibilitatea ca intr-un anumit moment, in cazul in care problema devine 'serioasa', bagajele cu 'incarcatura' sa poata fi abandonata.

Pentru a putea ajunge in interiorul unei aeronave cu o anumita cantitate de stupefiante in scopul de a o trafica, infractorii au numai doua posibilitati pentru realizarea acestui lucru: ascunderea pe corp sau in corp a stupefiantelor si, cea de a doua, ascunderea in bagaje (valize, saci, posete etc.) a pachetelor dinainte pregatite.

Sumele foarte mari, fabuloase chiar, obtinute din traficul cu produse si substante stupefiante, au permis organizatiilor de traficanti sa poata achizitiona aparate de zbor de diferite tipuri: avioane, hidroavioane, elicoptere. Cu ajutorul acestor aparate drogurile sunt transportate dintr-un loc in altul, intr-un timp scurt, fara prea multa bataie de cap. Din arsenalul pe care il detin unii traficanti fac parte de multe ori si aeroporturi in miniatura, unde pot ateriza avioane mici, sau plaje particulare, de unde pot pleca sau pot veni hidroavioane, fara sa se supuna vreunui control special din partea autoritatilor. S-au intalnit cazuri in care drogurile au fost parasutate pe sol sau mare, fiind mai apoi recuperate.

Spre exemplu politia argentiniana a interceptat si obligat sa aterizeze pe aeroportul 'Moron' din Buenos Aires un avion de tip 'Piper Azteca' avand la bord 121.853 kg cocaina. Au fost arestate 6 persoane si confiscat avionul.

O alta forma deosebit de interesanta, in ceea ce priveste traficul ilicit de produse si substante stupefiante o reprezinta carausia aeriana.

Aceasta se practica mai ales folosindu-se rutele serviciilor publice aeriene. Valizele, mapele si gentile cu fund dublu, peretii dubli, capace duble, raman mijloace curent folosite pentru traficarea drogurilor pe aceasta cale. Astfel vamesii aeroportului din Frankfurt pe Main au descoperit in valizele unui indian sapte saculeti din plastic continand in total 40 kg de heroina. Valizele aveau pereti dubli si depistarea a fost posibila datorita mirosului puternic de anason degajat de bagajele pasagerului, truc folosit pentru a masca mirosul puternic al heroinei. In alt caz, pe aeroportul din Bombay- India, asupra unui cetatean din Botswana, care se pregatea sa plece spre tara, au fost gasite 30.780 comprimate de metacalona, ascunse intr-o valiza cu pereti dubli.

Pachetele mici de toate felurile, continand amintiri sau cadouri, transportate sau trimise laolalta sau separat sunt de asemenea folosite in traficul ilicit de droguri.

Inchei aceasta scurta prezentare a metodelor si mijloacelor folosite de infractori in traficarea produselor si substantelor stupefiante pe cale aeriana prin prezentarea principalelor locuri de ascundere a drogurilor, mai frecvent intalnite:

a)     Locuri legate de constructia tehnica a aeronavei:

cabina echipajului;

bucataria aeronavei;

toaleta;

plafonul aeronavei;

peretii laterali ai aeronavei.

b)     Marfa transportata in efectele personale ale calatorilor:

florile si plantele naturale si artificiale;

sticlele de bauturi;

materialele sportive;

alimentele pentru aprovizionarea aeronavei etc.

Trebuie specificat, in incheiere, ca traficantii versati nu risca niciodata sa fie prinsi in momentul efectuarii vreunui control la intrarea sau iesirea de pe aeroport. Acest lucru se intampla numai cu carausii ocazionali. Traficantii versati sunt de regula persoane ce-si pot disimula comportamentul intr-unul agreabil, politicos, ei stiind si incercand intotdeauna sa 'paseze' bagajul cu 'incarcatura' unui nestiutor ( de obicei unor femei pe care le seduc in acest scop), pentru a fi trecut dincolo, ei multumindu-se sa supravegheze de departe cum decurg lucrurile.



1.1.1.     Traficul rutier


Aspectele privind traficul rutier, metodele si mijloacele folosite de infractori pentru traficarea produselor si substantelor stupefiante, sunt deosebit de complexe. Complexitatea consta in nenumaratele posibilitati pe care le ofera circulatia autoturismelor pe plan international.

Autovehiculele pe de alta parte, constituie mijloacele cele mai frecvent folosite in traficul ilicit deoarece in ele se pot ascunde si transporta mari cantitati de 'marfa' fara sa se atraga atentia.

In general, in toate locurile unde sunt materiale de acoperire (tapiterie, capacele rotilor, butonul claxonului etc) si usor manevrabile, se pot amenaja ascunzatori in scopul traficarii ilicite.

Totusi, din cazuistica existenta, s-a putut constata faptul ca metodele si mijloacele folosite pentru traficarea produselor si substantelor stupefiante difera dupa destinatia mijlocului de transport, astfel:

a)     mijloace de transport auto pentru persoane;

b)     mijloace de transport auto pentru marfuri.

In prima categorie intra autoturismele, autocarele, autobuzele etc., iar in cea de-a doua intra tractoarele TIR, camioanele etc. De asemenea nu este posibila existenta (practica chiar a demonstrat-o) traficarii drogurilor cu ajutorul unor mijloace de transport mixte, de marfa si calatori in acelasi timp.

Organizatiile de traficanti se folosesc de ambele variante ale mijloacelor de transport, pentru a alimenta piata ilicita. Ei tin cont, in acest caz, de legaturile care exista intre diverse state, in ceea ce priveste transportul de persoane dar si in ceea ce priveste schimburile comerciale.

De foarte multe ori autoturismele sau autocamioanele sunt 'aranjate' si apoi incredintate unor soferi amatori sa transporte masina dintr-un stat in altul. Acestia pot sa aiba sau sa nu aiba cunostinta despre ceea ce transporta.

Printre calatorii autocarelor si autobuzelor ce fac curse regulate de transport persoane intre localitati situate pe teritoriile mai multor state, sunt descoperite frecvent persoane care au ascunse pe corp sau in bagaje, ori in locuri special amenajate cantitati diferite de substante stupefiante.

Deseori traficantii de stupefiante, indeosebi cei ce practica traficul individual, recurg la a insela anumite persoane in apropiere de punctul de trecere a frontierei, convingandu-le pe acestea sa le transporte 'dincolo', pe diferite motive, o serie de bagaje care contin droguri fara a le aduce la cunostinta de ceea ce transporta.

Una din metodele de traficare a produselor si substantelor stupefiante folosite de catre infractori o constituie si utilizarea, in acest scop, a semiremorcilor.

Astfel potrivit oficialitatilor D.E.A. una din metodele de traficare folosite de infractorii columbieni, pentru introducerea drogurilor in S.U.A., consta in utilizarea acestor semiremorci. In numeroase randuri, importante cantitati de cocaina au fost confiscate in Mexic si S.U.A., ascunse in semiremorci, inmatriculate in Guatemala sau in vehicule venind din Guatemala.

Traficantii par sa foloseasca mai multe compartimente special amenajate in aceste vehicule. De fiecare data amplasarea acestor compartimente variaza. Cocaina a fost gasita ascunsa in locasuri special amenajate, in cilindri de frana, in rezervorul de aer al camionului tractat, in cutii metalice sudate in diferite parti ale camionului si in compartimente amenajate in rezervorul de benzina.

Principalele locuri de ascundere a substantelor stupefiante in autoturisme, autocare si autobuze (in general toate locurile dintr-un vehicul pot fi folosite in acest scop ) sunt:

1)          in tabloul de bord si sub bordul masinii, impreuna cu

radiocasetofonul auto si claxonul fals;

2)           in portiere si in buzunarele portierelor;

1)              in sistemul de franare, in sistemul de ambreiaj, in instalatia de aer conditionat, in spatele sistemului de incalzire – pot fi amenajate locuri speciale pentru ascunderea drogului;

2)              in planseul cabinei si in cavitati amenajate special, in stergatoarele parbrizului;

3)              intre aripi si contra aripi, de asemenea sub aripile autoturismului si in locasuri amenajate sub aparatorile de noroi ale vehiculului;



4)              drogurile pot fi ascunse in spatarele scaunelor. Sub scaunele din fata pot fi amenajate locasuri speciale, de asemenea in buzunarul dintre scaunele din fata, sub scaunele din spate si in spatele captuselii acestora, intre bancheta din spate si portbagaj precum si in tetierele scaunelor.

7)              drogurile pot fi traficate si ascunse in pneurile autoturismului, in trusa cu scule, in locasul rotii de rezerva si in roata de rezerva, sub covorul rotii de rezerva.

2)     cu mare predilectie vehiculele sunt 'aranjate' pentru a putea

ascunde produse si substante stupefiante in locuri ca: barele de

protectie din fata si din spate, compartimentul motorului, sub

arborele cotit, in si sub puntea autoturismului.

9)           In spatiile create intre fundul original al portbagajului si tabla de

deasupra acoperita cu diverse covorase, mochete, presuri, s-au

descoperit ascunse pachete de forma neregulata – sferica,

invelite in mai multe straturi de banda adeziva;

10) Un alt loc propice ascunderii si, corespunzator, o alta metoda de

traficare o reprezinta portbagajul.

11)        O alta metoda de traficare consta in ascunderea substantelor

stupefiante in locuri amenajate intre spatarul scaunului si cartonul de protectie al spatarului.

12)        Alte locuri in care pot fi disimulate produse si substante

stupefiante sunt: spatiul existent intre scaunul din spate si rezervorul de benzina, in si sub rezervorul de benzina, in piesele de schimb pentru autoturism, pragurile caroseriei, locul destinat pentru montarea antenei radio, rezervorul de apa pentru spalarea parbrizelor, tevile de esapament etc.

In ceea ce priveste tractoarele TIR si camioanele de marfa, metodele si mijloacele folosite de infractori pentru traficarea produselor si substantelor stupefiante nu sufera schimbari majore fata de cele folosite in ca in aceste cazuri, cazul autoturismelor, autobuzelor si autocarelor. Totusi se poate specifica faptul ca, in aceste cazuri , cantitatea de drog traficata poate fi mai mare.

In incheierea acestei parti a lectiei mentionam inca o data faptul ca traficul pe 'roti' este foarte divers. Practic tot vehiculul poate fi demontat si special amenajat pentru ascunderea si disimularea drogurilor.



4..Traficul maritim


Pornind de la complexitatea si volumul operatiunilor comerciale care se

deruleaza intr-un port si de la faptul ca intr-un astfel de loc se finalizeaza transportul maritim din lumea intreaga, ajungem la concluzia ca traficul maritim reprezinta o modalitate (cu perspective deloc de neglijat) deosebit de importanta pentru infractori in vederea traficarii produselor si substantelor stupefiante.

De obicei, datorita motivelor invocate mai sus, activitatea intr-un port este destul de greoaie. Insa, ceea ce conteaza pentru traficanti, este faptul ca pot manipula cantitati foarte mari de produse si substante stupefiante pe o cale destul de sigura.

Totusi, traficul maritim reprezinta si dezavantajul ca, desi metodele si mijloacele de disimulare a stupefiantelor sunt nenumarate (riscul descoperirii 'incarcaturii' fiind mai mic decat in cazul traficului aerian sau feroviar), timpul efectiv de livrare, de transport de la 'producator' la 'beneficiar' este destul de lung. De asemenea mai exista si posibilitatea, mica ce e drept ca drogul sa se piarda in noianul de marfa transportata legal cu vasul in cauza.

Mijloacele de transport cele mai importante, folosite cu predilectie in traficul maritim, sunt vapoarele de linie, vapoarele de pescuit, ambarcat in cazul traficului aerian sau feroviar), timpul efectiv de livrare, de transport de la 'producator' la 'beneficiar' este destul de lung. De asemenea mai exista si posibilitatea, mica ce e drept ca drogul sa se piarda in noianul de marfa transportata legal cu vasul in cauza.

Mijloacele de transport cele mai importante, folosite cu predilectie in traficul maritim, sunt vapoarele de linie, vapoarele de pescuit, ambarcatiunile de agrement.

In ceea ce priveste folosirea navelor apartinand companiilor de transport, fie ca sunt de stat, fie ca sunt private, stupefiantele pot fi traficate in containere printre alte produse sau in ambalaje speciale, amestecate cu marfurile de transport in vrac.

Locurile de ascundere care pot fi folosite in cazul containerelor sunt:

1)             peretii din fata si din lateral si usi false;

2)             compartimente false in latura de deasupra containerului;

3)             latura dedesubt falsa;

4)             modificari ale componentelor structurale, cum ar fi barne asezate drept si incrucisate;

5)             rama containerului;

Din categoria containerelor folosite in trafic fac parte containerele obisnuite, containerele cisterna si containerele frigorifice. Pentru a putea fi traficate, in acest nod, substantele stupefiante sunt disimulate de catre infractori in marfa ce este transportata legal cu ambarcatiunea in cauza. Astfel pot fi containere in care sunt 'plasate' doar cateva kg de droguri alaturi de alte produse, dar pot fi si containere in care se gasesc numai stupefiante.

Principalele locuri de ascundere a drogurilor pe un vas sunt: la echipaj; la bordul vaporului, sub puntea calei, sub grilajul planseului, in diferite tuburi speciale pe punte, in motorul barcii (in sala masinilor), la rezervorul de combustibil, in bagajele echipajului etc.

Fiecare din aceste locuri de ascundere pot fi caracteristice unei anumite metode de traficare a produselor si substantelor stupefiante. Totul se reduce la posibilitatile de adaptare a drogurilor in asa fel incat 'sa nu bata la ochi'.

O alta metoda de traficare a drogurilor de catre organizatiile de traficanti o reprezinta folosirea, in acest scop, a ambarcatiunilor de agrement si a ambarcatiunilor sportive. In general aceste nave sunt folosite pentru transportarea 'incarcaturii', pe distante mai mici, data fiind autonomia mai redusa a acestora de navigatie.

Stupefiantele sunt ambalate in recipienti etansi, pentru ca, in cea mai mare parte din cazuri, ele vor fi lansate dinainte stabilite, ramanand fie la suprafata, fie in adancuri. In ambele cazuri, locul de debarcare va fi semnalizat cu ajutorul unor balize ori in alt mod.

De asemenea, vasele de agrement si cele sportive mai sunt folosite si pentru a scoate numai produsele si substantele stupefiante in apele internationale (prin raiduri scurte, de nesesizat pentru paza de coasta), de unde sunt preluate de catre alt vas. In general, ca punct de plecare pentru traficul maritim desfasurat cu ambarcatiuni de agrement sau sportive, sunt folosite plajele si cheiurile particulare.


1.1.2.     Folosirea corpului uman pentru a transporta stupefiante


Una dintre principalele metode de traficare a produselor si substantelor stupefiante o reprezinta folosirea in acest scop a corpului uman. In general traficantii se folosesc de corpul uman sub dublu aspect. Astfel:

1)              exista metode si mijloace de traficare a drogurilor ascunse in corpul uman;

2)              metode si mijloace de traficare a drogurilor ascunse pe corpul uman, in cavitatile naturale ale acestuia.

Si intr-un caz si in celalalt, stupefiantele sunt conditionate (ambalate) de asa maniera incat sa permita 'transportul'. In concret, cand drogurile sunt transportate de catre curieri specializati in astfel de tehnici, acestea sunt inghitite sau sunt introduse ori aplicate in cavitatile si locurile naturale ale corpului ce permit acest lucru (rect, vagin, sub sani etc.).

Tehnicile de ascundere, introducere sau aplicare a drogurilor folosite de traficanti vor fi diferite de la caz la caz. In principal, metoda aleasa (una dintre cele doua enuntate mai sus, fara a exclude posibilitatea coexistentei acestora) va depinde de urmatorii factori:

1)     cantitatea de drog implicata in transport;

2)     destinatia drogului;

3)     si cel mai mult va depinde de perceptia traficantului asupra sistemului de control existent de-a lungul rutei;

De remarcat este faptul ca atunci cand sunt ascunse pe corp, produsele si substantele stupefiante trebuie 'aplicate' ori 'introduse' de asa maniera incat sa nu incomodeze la mers sau la alte activitati, cum ar fi: statul jos, aplecatul etc.

In ceea ce priveste metoda inghitirii drogului, au fost descoperite numeroase cazuri de trafic de cocaina, heroina etc. introdusa in degetare de cauciuc ori conditionate sub forma de mici bilute etanse (astfel incat invelisul protector sa nu fie atacat de catre substantele acide secretate de organism), cu o capacitate de pana la 5 grame, sau mai mult, care erau inghitite de curieri.

Fiecare curier primeste o suma de bani (necesara transportului si

acoperirii cheltuielilor ocazionate de acesta – bilete de calatorie, cazare etc) si

medicamente care au menirea sa micsoreze digestia si tranzitul intestinal, pentru

a evita expulzarea prematura a drogului.

De retinut este faptul ca astfel de incarcaturi, nu pot fi descoperite decat

dupa efectuarea unor radiografii. In acest mod, unul dintre curieri, de origine columbiana, a inghitit 97 de degetare, cu un total de 380 grame cocaina ,altul a inghitit 61 degetare cu un total de 224 grame cocaina iar un al treilea nu mai putin de194 de degetare cu 582 grame cocaina.

Absenta de scrupule a traficantilor merge pana acolo incat, si copiii sunt pusi sa inghita astfel de recipienti cu droguri, pentru a le transporta la destinatie.

Astfel, in Olanda, politia de pe un aeroport a descoperit un copil columbian de numai 13 ani care avea in stomac 239 de degetare cu un total de 478 grame cocaina. Iar in Franta a fost descoperit un cadavru care avea in stomac, 124 de degetare de cauciuc cu 540 grame cocaina. Tot in Olanda, intr-un hotel din Amsterdam, un curier columbian si-a gasit moartea ca urmare a fisurarii, in intestine, a recipientilor care contineau 600 grame cocaina.

Metoda ascunderii pe corp a produselor si substantelor stupefiante este utilizata de catre traficanti, de obicei , doar pentru trecerea frontierei.

Stupefiantele sunt in prealabil ambalate corespunzator iar cu putin timp inainte de trecerea frontierei, inainte de controlul vamal, sunt aplicate, folosind diferite tehnici, pe corp. Principalele locuri de ascundere pe corp a stupefiantelor (fiecare loc de ascundere determinand o metoda de traficare) sunt: intre picioare , sub brat, in pachete fixate pe diferite parti ale corpului (antebrate, gambe), in rect, in vagin, in jurul abdomenului, folosirea de sani falsi, inauntrul pleoapelor etc.

O alta metoda de traficare a produselor si substantelor stupefiante, folosita de organizatiile de traficanti, prin intermediul curierilor, o reprezinta folosirea in acest scop a unor infirmitati reprezinta folosirea in acest scop a unor infirmitati, datorate amputarii unui sau unor membre. In acest caz drogurile sunt conditionate corespunzator si introduse in interiorul unor proteze.



6.Folosirea diverselor obiecte de imbracaminte si

bagaje de mana.


In stransa legatura cu metodele si mijloacele de traficare a stupefiantelor in corp sau pe corp sunt si metodele si mijloacele de traficare cu ajutorul unor obiecte de imbracaminte si bagaje de mana.

Intr-un caz descoperit la vama Giurgiu, un traficant turc avea ascunsa cantitatea de 1 kg. Heroina intr-un brau motive nationale, cu care era incins

Destul de numeroase sunt cazurile cand drogul, indeosebi cocaina si heroina, este ascuns in incaltaminte: in talpi sau tocuri. Este o metoda de traficare folosita in special de curierii pakistanezi si iranieni care transporta heroina in Europa.

Transportul in bagaje special amenajate – valize ori serviete cu pereti sau fund dublu si in diverse alte obiecte de uz personal sau alimente - este intalnit in cazul metodelor si mijloacelor de traficare a tuturor categoriilor de droguri. Astfel vamesii aeroportului Frankfurt pe Main au descoperit in valizele unui traficant 7 saculeti din plastic continand in total 40 kg. Heroina, saculeti introdusi in fundul si capacul dublu al valizelor.

Principalele locuri de ascundere folosite de traficanti in cazul bagajelor de mana, valize si saci sunt: geanta de mana( in pungi vidate sau in truse de cosmetice in portmoneu, in interiorul fermoarelor bagajelor de mana si in peretii falsi ai acestora, in buzunarele laterale ale sacoselor, in pliurile unor sacose, in fundul fals al geamantanelor, servietelor si sacilor de voiaj, in straturi false sub manerul geamantanelor, in pungi cu alimente etc.

Imaginatia traficantilor nu cunoaste margini cand este vorba de asigurarea ajungerii la destinatie a drogurilor. Cele mai felurite ambalaje, recipienti ori articole de toate categoriile pot ascunde droguri sub cele mai felurite forme: cutii de conserve, sticle cu bautura, carti, aparate foto, video si de proiectie, aparate radio si TV, instrumente muzicale, mobile frigidere, lumanari, benzi de magnetofon, casete audio si video, obiecte de arta etc.



Detailand, putem mentiona principalele categorii de obiecte, recipienti si articole cu principalele locuri de ascundere folosite in traficarea produselor si substantelor stupefiante.

Astfel, la categoria cosmetice metodele de traficare constau in disimularea drogurilor in urmatoarele: trusa de toaleta, in portfard, in cutii cu lotiuni, in flacoane continand sampon, in tuburi cu pasta de dinti, in cutii cu pudra de talc, in flacoane ce contin produse obisnuite de toaleta, in cutii si flacoane cu parfum, in ceara de albine etc.

In ceea ce priveste ambalajele din sticla folosite in metodele de traficare putem mentiona disimularea drogului in: sticla de vin, lichior, brandy,(in suspensie), dizolvate in lichidele diferitelor sticle sau termosuri, in borcane cu dulceata etc.

Cartile, albumele si obiectele de arta sunt folosite si ele in traficul ilicit. Ca metode de traficare a drogurilor folosind aceste obiecte avem: impregnarea drogurilor in copertile cartilor, ascunderea drogurilor in copertile cartilor, albumelor foto, intre fotografii, in stive de ziare, in interiorul unor reviste, in placutele de lemn artizanale, in masti, figurine, ornamente de lemn, vaze, tablouri artizanale, plachete sculptate, in ramele tablourilor, in pasta utilizata pentru realizarea picturilor in relief, in statuete, in picioare de sfestnic etc.

De asemenea traficantii se bazeaza si pe folosirea aparaturii electronice si aparaturii foto (pick-up, cutii ce contin magnetofoane, aparate video, carcase de radiocasetofon ce aupartea mecanica demontata, tuburi de film foto etc.). Politia de pe aeroportul din Frankfurt pe Main-Germania a arestat un traficant libanez care, in doua cartuse de tigari Marlboro, transporta 2 kg de heroina. Vamesii unui oras american au descoperit 35 kg cocaina, trimisa din Bolivia, sub forma unor nevinovate batoane de ciocolata. Pe aeroportul din Zaventem din Belgia, un cetatean din Hong-Kong, care venea din Thailanda, a vrut sa treaca prin vama cu un cos impletit din tuburi subtiri din material plastic, albe si rosii. Deoarece unul din cainii special dresati pentru depistarea drogurilor s-a aratat foarte 'incantat' de acest cos, vamesii l-au supus unei examinari mai atente, descoperind doua kg de heroina introdusa in tuburile de culoare alba. Pe aeroportul orasului Perth di Austarlia a fost arestat un traficant de opiu care transporta baticuri in care fusese disimulata cantitatea de 7 kg cocaina. Mirosul de mucegai al baticurilor impregnate cu drog a fost motivul descoperirii traficantului. O alta persoana, mare amatoare de popice, a fost arestata, tot in Australia, pentru ca in una din bilele de joc ascunsese 475 grame heroina, dupa ce mai intai ii tapetase interiorul pentru ca aparatele de detectie sa fie ineficace.

Politia germana a descoperit cantitati importante de hasis ascunse in figurine de origine indiana, reprezentand diferite animale, ori in vaze cu motive nationale. Iar vamesii danezi au descoperit ca in unele ambalaje pentru apa minerala, provenite din Maroc, se afla tot un produs originar din aceasta tara, insa mult mai scump si mai periculos: hasis.

Intr-o armonica adusa din Bombay- India, vamesii germani au descoperit 5 kg canabis. Alte doua kg canabis au fost descoperite disimulate intr-o statueta a lui Budha, expediata din Nepal. Tot politia germana a arestat un arab cu o punga de bomboane de ciocolata, in interiorul carora a fost gasita o cantitate totala de 1,8 kg hasis. Si exemplele pot continua.


7. Alte diverse metode de traficare a produselor si substantelorstupefiante


Pe langa metodele si mijloacele de traficare a produselor si substantelor stupefiante prezentate anterior se mai pot adauga unele care, desi se pot inscrie in sfera celor prezentate, ne retin totusi atentia fie datorita ingeniozitatii deosebite, fie datorita procedeelor complicare de realizare a acestora.


1)     Tesaturi impregnate cu droguri. Secretariatul General al O.I.P.C.- Interpol a difuzat, in baza infomatiilor comunicate de Agentia Americana de Lupta impotriva Drogurilor (D.E.A.), o noua metoda de traficare a cocainei utilizata de retelele din Bolivia.


Cocaina dizolvata in alcool pur serveste la imbibarea unei tesaturi din bumbac (batista), lichidul astfel obtinut fiind trecut, in prealabil, printr-un filtru de hartie. Odata uscata, tesatura, poate fi pliata si transportata fa a atrage in mod deosebit atentia. Sosita la destinatie, cocaina este recuperata in felul urmator: tesatura este muiata in acetona, lichidul obtinut prin stoarcerea acesteia fiind filtrat si uscat. Dupa evaporarea acetonei reapar cristalele de cocaina. Aceeasi tehnica poate fi aplicata si tesaturilor tehnice, inlocuind alcoolul. Folosindu-se aceasta metoda, de exemplu, 144 batiste vor putea permite 'ascunderea' unui kg de cocaina. Procedeul poate fi utilizat si in traficarea opiului.

Astfel, in cursul unei anchete efectuate de politia australiana, au fost arestate doua persoane care disimulasera in baticuri cantitatea de 6,5 kg opiu prin impregnare in tesatura. Suportul a fost impregnat, uscat si pus in ambalajul original, aplicandu-i-se eticheta fabricantului. Baticurile aveau deci aspectul original, cu exceptia unei usoare rigiditati si a unui miros specific.

Pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris, autoritatile franceze au arestat doi columbieni. Acestia veneau din Bogota si se indreptau spre Bruxelles, avand asupra lor doua valize in care se aflau obiecte de imbracaminte impregnate cu cocaina. Hainele erau inca umede, testul de detectare relevand prezenta cocainei. Dupa o analiza suplimentara au fost extrase din aceasta imbracaminte 1,6 kg de cocaina.

D.E.A. a semnalat ca Laboratorul vamii din New York, analizand imbracamintea din bumbac aflata intr-un colet expediat din Thailanda, a constatat ca aceasta era impregnata cu opiu (30 % din greutate). Ulterior Laboratorul din New York a fost 'inundat' de articole din tesaturi impregnate cu opiu. Uneori articolele de imbracaminte, care se gaseau in coletele expediate din Thailanda, contineau pana la 50%din greutate opiu. De regula traficantii utilizau, in acest sens, articole de imbracaminte ca pantalonii.

Vamesii britanici au semnalat si ei existenta unor colete cu imbracaminte si cuverturi imbibate in heroina.

2) De multe ori livrarile de fructe sau legume, expediate din zonele producatoare de droguri catre tarile consumatoare ascund cantitati importante de hasis, heroina sau cocaina, introduse in fructe carora li s-a scos miezul ori in cele imitate din materiale diferite.

Sunt arhicunoscute cazurile transporturilor de citrice italiene umplute cu heroina. Pe aeroportul din Zurich, in bagajele a doi traficanti turci, au fost descoperite 33 kg. hasis ascuns in migdale si masline golite de miez si relipite dupa umplere. Pe aeroportul din Heathrow din Londra a fost descoperit un pachet cu nuci de cocos, adus de un pasager sosit cu avionul din Pakistan, in care fusesera introduse 250grame heroina.

3) Bagaje impregnate cu drog. Tot D.E.A. a semnalat descoperirea a 670 grame de cocaina disimulata in doi saci de voiaj purtati pe umar. Ei au fost confiscati la Hollywood, Florida, si proveneau din Bolivia.

Cocaina era impregnata intr-o tesatura asemanatoare cu pielea de capra salbatica, lipita intre doua straturi de piele de antilopa, careia i se daduse forma unui sac purtat, pliabil. Autoritatile germane au descoperit la Frankfurt un cetatean britanic, nascut in Pakistan, care calatorea de la Islamabad la Londra. Acesta era orb si purta o valiza din carton acoperita cu plastic albastru. La controlul vamal s-a constatat ca materialul care servea la confectionarea valizei era impregnat cu 517 grame heroina.

In mod asemanator a fost descoperit, tot la Londra, un alt cetatean pakistanez a carui valiza, confectionata din folii de carton presat, avea impregnata cantitatea de 1 kg de heroina.

4)     Hartie impregnata cu droguri. L.S.D.-ul este vandut de obicei sub forma de foi de hartie, impregnate cu drog, pe care sunt imprimate diferite desene, fiecare reprezentand o doza. Serviciile vamale britanice au semnalat o metoda de traficare inedita, privind disimularea heroinei in hartia unei scrisori, metoda utilizata de traficantii pakistanezi.

Hartia scrisorii este saturata cu o solutie de heroina, de culoare alba sau bruna. Foile de hartie impregnate cu heroina bruna sunt vandute cu un pret mai scazut decat cel cu care sunt vandute foile impregnate cu heroina alba (diferenta de pret este data de calitatea heroinei albe care este mai buna decat cea bruna).Fiecare foaie de hartie contine de la 3 la 7 grame heroina.

Politia norvegiana a dat publicitatii unele date conform carora a descoperit cocaina venita prin posta din Olanda, disimulata in hartie sugativa.

5)     Cocaina lichida in sticle. Metodele care permit transformarea unui drog mai intai in lichid si apoi in stare pulverulenta sunt aceleasi, in aparenta, cu cele utilizate pentru impregnarea unui suport.

In urma unei perchezitii de rutina efectuata la bordul unui yaht, autoritatile olandeze au descoperit o anumita cantitate de cocaina aflata in pantofii de tenis, care apartineau proprietarului vasului, si intr-un saculet din plastic introdus intr-o sticla de sampon. In urma analizelor de laborator, efectuate si asupra con si intr-un saculet din plastic introdus intr-o sticla de sampon. In urma analizelor de laborator, efectuate si asupra continutului a doua sticle de rom, precum si a uneia care indica un produs cosmetic, s-a stabilit existenta cocainei baza dizolvata in alcool. In total cantitatea de cocaina, pudra si lichida, avea 2,2 kg.

Doua cazuri similare au fost semnalate pe aeroportul international din Peru unde, in valiza unui cetatean austriac, a fost gasita o sticla de Whisky continand pasta de coca dizolvata in alcool, in timp ce un cetatean belgian detinea doua sticle cu o solutie de clorhidrat de cocaina si alcool. Ambii au declarat ca drogul provine din Bolivia.

Exemplele de acest gen pot continua dar consideram ca cele prezentate anterior sunt suficient de elocvente pentru a concluziona ca, in general, toate substantele solubile in lichide ca apa, solventii organici sau alcool pot ajuta la impregnarea si disimularea unor droguri ca opiul, heroina, cocaina etc, in scopul traficarii, al inselarii vigilentei autoritatilor, in si pe diferiti suporti

Acestea sunt, in principal, metodele si mijloacele folosite de infractori pentru traficarea produselor si substantelor stupefiante. In incheiere trebuie mentionat faptul ca aceste metode si mijloace de traficare a stupefiantelor se gasesc intr-o continua interdependenta, influentandu-se reciproc.



2.     Scurte concluzii


Amploarea traficului de produse si substante stupefiante fiind din ce in ce mai mare, serviciile de prevenire si combatere a acesteia cauta permanent noi metode si mijloace de a combate fenomenul. Aceste servicii, prin organizarea pe care o au, si mai ales prin pregatirea continua a personalului cauta noi metode si mijloace pentru prevenirea si combaterea acestui fenomem.

Mijloacele si metodele de traficare a stupefiantelor se intrepatrund, se gasesc intr-o continua interdependenta, implicit influentandu-se reciproc. Pentru realizarea scopurilor, grupurile de infractori ce au ca obiect de activitate acest trafic, se folosesc tot mai mult de ajutorul constient sau inconstient al unor persoane care, datorita obtinerii unor favoruri, a unor prieteni sau chiar de foloase materiale, se incumeta sa 'ajute' aceste grupuri, fapte reiesite si din exemplele cu care a fost bombardata lectia.

Activitatile informativ-operative desfasurate de serviciile pentru prevenirea si combaterea traficului de produse si substante stupefiante se bazeaza pe folosirea informatorului care, datorita caracterului international al traficului, intampina greutati in utilizarea ei, si bineinteles in atingerea scopului propus de serviciile politiei specializate in combaterea crimei organizate, respectiv serviciul ANTIDROG.

Particularitatile folosirii acestuia consta in recrutarea tot mai greoaie a informatorilor datorita fractionalitatii grupurilor infractionale, deci a specializarii acestora si diferentelor de limba, cultura si chiar religie.

Particularitatile investigatiei acoperite in traficul de produse si substante stupefiante nu sunt diferite fata de regulile pentru folosirea metodei pentru prevenirea si combaterea producerii, consumului si traficului acestora.

In munca informativ-operativa, ofiterul foloseste toate metodele si mijloacele cu particularitatile pe care le-am aratat anterior.



Bibliografie:



1.     Codul penal

2.     Codul de procedura civila

3.     Codul vamal

4.     Legea 143/2000, privind combaterea traficului si consumului de droguri

5.     Regulamentul 1155/2000, privind organizarea si functionarea Ditectiei de Combaterea Crimei Organizate

6.     Metodologii de lucru ale DCCO  

7.     Instructiunile 01196 11.08.2000, privind activitatile informativ operative desfasurate de organele de politie

8.     Buletinele informative ale Bg.C.C.O. nr 1-4 din 1998,1999.

9.     Buletinele informative ale Bg.C.C.O. nr.1-2 din 2000,

10.  Buletinele informative ale D.C.C.O. nr.3-4 din 2000

11.  Manualul politistului antidrog,C. Voicu ,J. Dragan, ed. 1996.






Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Model STANDARD al unui raport criminalistic
Metode si tehnici de cercetare in victimologie
Fotografia judiciara-Noi procedee si tehnici
OPINII CU PRIVIRE LA LOCUL SI ROLUL JANDARMERIEI ROMANE IN SOCIETATE SI IN SISTEMUL FORTELOR DE ORDINE
ACTIVITATI DE PREVENIRE A CRIMINALITATII ÎN ROMÂNIA SI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
COMUNITATEA TERAPEUTICA „DESCATUSAREA” - Studiu de caz
Ridicarea, conservarea, refacerea si reconstituirea ctelor deteriorate sau distruse
Notiuni introductive - cercetarea actelor scrise





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu