Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » criminalistica
OPINII CU PRIVIRE LA LOCUL SI ROLUL JANDARMERIEI ROMANE IN SOCIETATE SI IN SISTEMUL FORTELOR DE ORDINE

OPINII CU PRIVIRE LA LOCUL SI ROLUL JANDARMERIEI ROMANE IN SOCIETATE SI IN SISTEMUL FORTELOR DE ORDINE



OPINII CU PRIVIRE LA LOCUL SI ROLUL JANDARMERIEI ROMANE IN SOCIETATE SI IN SISTEMUL FORTELOR DE ORDINE

Transformarile democratice din tara noastra impun cu necesitate reformarea sistemului fortelor de ordine in care Jandarmeria joaca un rol primordial.

Evenimentele sociale din tara noastra dupa anii 1990, au relevat necesitatea abordarii frontale a problemei locului si rolului jandarmeriei in mentinerea si la nevoie, in restabilirea ordinii publice, precum si cautarea tendintelor principale privind modul de actiune al structurii in cauza in ansamblul fortelor de ordine, elemente ce pot fi considerate ca producand efecte asupra societatii .

Nu este vorba neaparat de un viitor incert, dar cu siguranta societatea romaneasca va fi marcata in continuare de probleme sociale inerente unei economii in continua schimbare in care raportul urbanizare – ruralizare va fi benefic pentru dezvoltarea comunitatilor si in context european, de internationalizarea schimburilor, atat de bunuri, cat si de persoane. Se prefigureaza, de asemenea, aparitia unor probleme ce tin de particularitatile istorice, politice, juridice si sociale care au determinat in fiecare tara modele diferite de organizare a fortelor de ordine. Exemplul cel mai consecvent il reprezinta Franta, unde sistemul fortelor de ordine publica este caracterizat de existenta, pe langa o politie civila, a unei forte militare de ordine publica exercitand cu titlu principal si permanent misiuni de ordine publica si care este denumita, ca si la noi, jandarmerie.




In prezent, in tara noastra politia si jandarmeria se confrunta cu probleme care nu se schimba in functie de limitele zonelor de responsabilitate, ci tin de unele aspecte legislative, traditii, particularitati, mentalitati, aspecte care in unele situatii pot duce la complementaritati, suprapuneri cu efecte negative asupra imaginii institutiilor, dar si asupra gestionarii eficiente a problematicii pe linie de ordine publica.

Analiza efectuata in acest document nu-si propune sa evidentieze in mod exhaustiv limitele competentelor celor doua institutii, ci sa abordeze intr-un mod palpabil un model de traditii si experienta al Jandarmeriei Romane si nu in ultimul rand, al jandarmeriilor europene spre care tindem.

In acest demers pornim de la definirea identitatii jandarmeriei, luand in considerare doua caracteristici:

a) Jandarmeria Romana este mai intai o forta de continuitate, un serviciu public care, in virtutea statutului sau militar si a competentelor sale materiale si teritoriale, poate fi considerata o a treia forta publica intre politie si fortele armate. Ea actioneaza in mod obisnuit in colaborare nemijlocita cu politia si poate sa indeplineasca misiuni de asigurare, mentinere si restabilire a ordinii publice, iar in situatii de conflict armat, poate indeplini si alte masuri specifice fortelor armate, dar cu caracter limitat (in prezent Jandarmeria Romana nu este dotata cu mijloace specifice pentru exercitarea controlului din aer a spatiului de responsabilitate iar mijloacele blindate usoare pentru spargerea unor baraje sau obstacole mari in misiunile de restabilire a ordinii publice sunt insuficiente);

b) Jandarmeria Romana este o forta militara de stabilitate, sprijin nemijlocit si interventie datorita repartizarii structurilor sale componente pe ansamblul teritoriului national (incepand cu 01.07.2003, prin ordin al M.A.I., Jandarmeria Romana infiinteaza detasamente, sectii si posturi de jandarmi in mediul urban si rural). Prezenta activa in mediul urban, dar mai ales in mediul rural, descentralizarea deciziei, oportunitatea interventiei in sprijinul populatiei reprezinta realitati obiective care determina modificari structurale in conceptia de intrebuintare a efectivelor Jandarmeriei Romane.

Consider ca la momentul actual Jandarmeria Romana isi bazeaza strategia de actiune in mod exclusiv pe contactul si relatiile cu populatia. Cele doua caracteristici apartin in mod substantial institutiei, iar evolutia situatiei interne din tara noastra pare sa intareasca rolul Jandarmeriei Romane ca forta de continuitate si stabilitate. Factorii de risc externi s-au diminuat odata cu primirea Romaniei in N.A.T.O., riscul conflictelor armate la frontierele nationale s-a micsorat, dar aceste fenomene au cedat locul crizelor interne generate de cele mai multe ori de aparitia unor situatii de recrudescenta a manifestarilor nationale etnice, confesionale, sociale si de alta natura, sau de ineficienta aplicarii unui sistem legislativ coerent, aflat intr-o perpetua modificare. De asemenea, aparitia unor fenomene destabilizatoare la nivel national, regional sau local (coruptia, violenta de grup, crima organizata, criminalitatea economico-financiara, traficul de armament si munitii, imigrarea ilegala, criminalitatea transfrontaliera etc.) pot pune in pericol siguranta nationala, procesul de dezvoltare a democratiei si a statului de drept. In aceste circumstante Jandarmeria Romana are rolul primordial in asigurarea, mentinerea si restabilirea ordinii publice, iar gestionarea riscurilor potentiale impune existenta unei bune si continue colaborari intre jandarmerie si politie, precum si o valorificare a complementaritatii celor doua institutii in scopul mai sus mentionat.

Daca amenintarile mai sus mentionate constituie o provocare pentru societate si pentru securitatea nationala, ele nu pot pune in discutie existenta jandarmeriei pentru ca aceste perspective sunt inscrise in misiunile sale conform noii legi de organizare si functionare.

De altfel, existenta a doua institutii abilitate cu asigurarea, mentinerea si, la nevoie, restabilirea ordinii publice nu face altceva decat sa intareasca securitatea interna ca o garantie fundamentala a democratiei constitutionale. Sintagma de „dualism” in domeniul ordinii publice ofera puterii judecatoresti o posibilitate efectiva de alegere a serviciului de politie anchetatoare. Prin aceasta se garanteaza in mod absolut independenta magistratului in special si a justitiei in general.

Prezenta a doua forte independente una de cealalta permite prefectului, ca reprezentant al autoritatii publice centrale in teritoriu, sa obtina o verificare incrucisata si o confirmare a informatiilor pe care unitatile de jandarmi si politie le primesc si le ofera in materie de ordine publica.

In aceste conditii jandarmeria pusa in actiune la solicitarea prefectului pentru restabilirea ordinii publice, ofera o alternativa serioasa, viabila si eficienta puterii civile care poate astfel, in functie de situatie, sa apeleze la fortele jandarmeriei.

Daca greutatea evenimentelor impune operatii de restabilire a ordinii publice doar jandarmeria este in masura sa faca fata unei astfel de misiuni, care cere o pregatire de specialitate si mijloace specifice. Astfel   s-ar evita situatia in care puterea civila neavand alta cale decat sa apeleze la fortele armate, a caror utilizare in astfel de situatii s-a dovedit a fi ineficienta, ar putea sa nu poata gestiona in mod eficient o situatie de criza.

In alta ordine de idei, dualismul fortelor de ordine implementat prin independenta conferita celor doua institutii, politie si jandarmerie, ofera fiecarui cetatean, victima a unei agresiuni nedrepte indreptate asupra sa sau asupra bunurilor sale, libertatea de a se adresa unui serviciu sau celuilalt, competente in mod legal si egal, sa-l ajute.

Astfel, prin existenta acestui concept statuat in acte normative s-ar fixa in mod explicit limitele puterii fiecareia dintre serviciile insarcinate cu misiuni de politie si s-ar evita in mod logic abuzul de autoritate pe care o politie unica ar putea fi tentata sa il comita.

In concluzie, prin punerea in practica a doua corpuri insarcinate cu misiuni identice pe linie de ordine publica, se genereaza o rivalitate de cele mai multe ori in deplinul beneficiu al cetatenilor si al democratiei. Dualismul presupune o repartizare armonioasa a misiunilor intre cele doua forte si nu poate fi conceput decat daca jandarmeria primeste in totalitate atributii de politie. Orice derogare de la acest principiu ar putea duce la aparitia unui dezechilibru in defavoarea cetatenilor si ar putea fi punctul de plecare al unei instabilitati a institutiilor statului.

Daca exista o provocare privind aplicarea principiului dualitatii fortelor de ordine in Romania, aceasta va fi mai degraba de ordin mental, legata in primul rand de orgolii si resentimente si nu de ratiuni.

Cu toate ca este prezenta in circa patruzeci de tari din lume, jandarmeria, in general, si Jandarmeria Romana, in special, sufera inca de lipsa unei veritabile recunoasteri interne si chiar internationale. Exista unii partizani ai modelelor unicitatii politiei care contesta adesea compatibilitatea intre statutul de militar si misiunile de politie. Realitatea este insa cu totul alta. Misiunile de stabilitate sau sprijin sub egida O.N.U. sau U.E.O. la care au fost si sunt angajati jandarmii din numeroase tari, contribuie la modificare acestei opinii, in acelasi mod in care crizele recente fac sa apara interesul unei a treia forte in tarile care au fost lipsite de aceasta (chiar in Statele Unite cand, in urma tulburarilor din Los Angeles, utilizarea Garzii Nationale a produs oprobriul public). Fara sa se izoleze, jandarmeriile din lume trebuie sa coopereze mai bine pentru a-si pune in valoare specificitatea si pentru a promova un model care sa nu fie perceput ca o mostenire a trecutului, ci ca un raspuns modern la problemele de securitate. Crearea F.I.E.P. este poate cel mai bun exemplu in acest sens. In schimb, transformarile din societatea romaneasca constituie o adevarata provocare pentru jandarmerie. Ele poarta germenul punerii in discutie a caracterului de forta de sprijin si de interventie (proximitate). Mentinerea contactului cu o populatie din ce in ce mai mobila (accentuarea in ultimii ani a exodului populatiei din mediul urban in mediul rural, in special in zilele de week-end) este, fara indoiala, una dintre principalele obligatii actuale si viitoare ale jandarmeriei, daca ea doreste sa-si conserve identitatea si, intr-o mai mare masura, eficacitatea.



Sprijinul si interventia jandarmeriei in zonele de „proximitate” porneste de la constructia „modelului jandarmeriei” si se realizeaza bazandu-se pe doua principii care contribuie la imbogatirea sa:

- Jandarmeria Romana este o forta publica diseminata in societate in structuri mici (sectii. posturi) care realizeaza cu eficienta, politica legii intr-o anumita zona. Fiecare structura de jandarmi actioneaza in cadrul unui teritoriu pe care locuieste o populatie, in general, stabila, obiectul principal al activitatii jandarmului fiind in principal „vagabondul”, cel fara domiciliu fix, adica acela care nu apartine comunitatii. Delicventa este cunoscuta ca fiind in general locala si poate fi bine stapanita in aceste conditii datorita unui puternic control social.

Sectia (postul) de jandarmi poate sa se defineasca prin limitele teritoriului si prin populatia pe care o supravegheaza si sprijina, dar si prin competentele materiale pe care le are personalul sau;

- jandarmul traieste in armonie sociala si culturala cu locuitorii din zona sa de responsabilitate, el este militar dar este si cetatean, ca majoritatea celor in mijlocul carora traieste. Lasand la o parte distanta impusa de atributiile sale, jandarmul este practic „unul de-al lor”, ceea ce inlesneste integrarea sa si favorizeaza in acest fel relatiile sale cu populatia.

Cu statutul de militar si consecintele sale, aceste doua caracteristici – am putea spune doua echilibre – constituie specificitatea jandarmeriei. Ele sunt fermentul unei forte de proximitate, care nu este numai geografica, ci se exprima si prin impartirea aceleiasi vieti cotidiene, prin sentimentul apartenentei la acelasi grup social, la acelasi sistem de valori.

Acest model „ideal” care a fost cel al jandarmeriei pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial tinde, putin cate putin, sa intre in realitate, mai ales in ultimii ani. El este pus in discutie ca efect al mediului economic si social, al mobilitatii crescande a populatiei si a evolutiei profilului jandarmului.

Transformarea societatii romanesti inceputa in anii ’90, s-a accelerat in ultimii ani si a condus la o modificare a mediului impus al unei jandarmerii care nu mai putea fi definita numai ca forta de represiune, chiar daca acest calificativ nu este justificat pentru activitatea institutiei. Exodul rural este insotit si de o dezvoltare colectiva a marilor orase, dar aceasta prima miscare ce este urmata nemijlocit de o largire a periferiilor si de aparitia comunelor semirurale in continua expansiune. Acestea din urma sunt cel mai adesea situate in zone unde jandarmeria nu exercita inca misiunile de ordine publica. In afara oraselor unde trebuie sa se asigure si sa se mentina ordinea publica, jandarmeria nu are inca o competenta judiciara generala. Nu au fost statuate in mod limpede competentele teritoriale si materiale ale jandarmeriei, in special pe linie judiciara, chiar daca sunt suficiente locatii in mediul rural in care politia nu poate sa acopere eficient cu efective problematica judiciara.

Miscarile populatiei de la oras la sat trebuie, in mod logic, sa fie insotite de remodelarea hartii de implantare a sectiilor si posturilor de jandarmi, cu o mare concentrare a mijloacelor in comunele cu densitate foarte ridicata a populatiei (in tara noastra exista numeroase comune cu peste 5000 locuitori). Aceasta reorganizare nu este inca finalizata, chiar daca au fost efectuate anumite progrese in acest sens. Jandarmeria si-a conservat totusi, intr-o oarecare masura, structura, cunoscuta in epoca in care se deplasa cu carul si care corespunde, uneori, mai mult unei realitati teritoriale, decat uneia umane.

Proximitatea presupune o adaptare a efectivelor la necesitati, ceea ce nu se intampla intotdeauna. Astfel, sunt zone slab populate (exista comune cu 2-3 sate care au circa 200 - 300 locuitori) in care pot fi implementate efective mici de jandarmi (post de jandarmi), in timp ce in localitatile mari pot fi prevazute efective mai mari (sectii de jandarmi), in acest fel timpul consacrat contactului nemijlocit cu populatia poate creste in mod semnificativ. De asemenea se poate reduce in mare masura timpul de interventie in sprijinul cetatenilor in situatia producerii unor delicte grave asupra acestora. Uneori, insuficienta efectivelor in zone defavorizate poate forta populatia sa plece, ceea ce poate da nastere la existenta unor locatii de absenta a posibilitatii exercitarii dreptului statului. Prin prezenta jandarmilor si a familiilor lor, aceste locatii pot sa-si duca existenta in conditii mai bune, ba chiar sa aiba un reviriment economic si social.

Fenomenul mobilitatii populatiei influenteaza, de asemenea, intr-o mare masura, modul de indeplinire a misiunilor de catre jandarmerie. Aceasta mobilitate nu se rezuma numai la transhumantele sezoniere (domiciliu – loc de vacanta) s-au hebdomadare (domiciliu – rezidenta secundara).

Delocalizarea muncii genereaza deplasari cotidiene, din zona rurala catre oras, sau invers, unde durata deplasarii pe traseele domiciliu – loc de munca este diferita de aceea care se observa in oras.

In prezent majoritatea agricultorilor locuiesc pe propriul pamant, iar produsul muncii lor este valorificat la oras. Aceasta modificare a starii sociale dar si a comportamentelor oamenilor are drept consecinta, in special, cresterea contactului intre jandarmi si populatie. In anumite orase si chiar comune (sate) o mare parte a populatiei paraseste locuinta in timpul zilei pentru a reveni abia la sfarsitul serii. Paradoxal, cu toate ca jandarmeria ramane disponibila pentru cazurile de urgenta si interventie, tocmai in aceste momente, in special in mediul rural nu se poate realiza in mod eficient un sprijin nemijlocit al populatiei.

Pe de alta parte, mobilitatea delicventei, corolar al mobilitatii populatiei, delocalizeaza anchetele politistilor care sunt obligati astfel sa-si consacre preocuparile si pentru proximitate.

Apropierea de populatie este amplificata de efectele recrutarii efectivelor de jandarmi pentru ordine publica. Pana mai ieri membru al unei familii legate mai mult sau mai putin de mediul rural, dar de obicei nascut intr-o regiune rurala, jandarmul servea unei lumi care intr-un fel ii era straina. O astfel de situatie nu se mai regaseste astazi. Candidatii vin atat din orase, unde au fost marcati de individualism si anonimat, dar si de la sate, cautand prin intrarea in jandarmerie sa-si schimbe atat statutul social, cat si sa devina eficienti pentru societate. Transferul lor insa, in zona rurala, in special in localitatile izolate si cu o populatie mica, este insotit uneori de un „soc” intre doua moduri de viata, uneori greu de suportat de propriile familii. In plus, resursele financiare destinate pentru mutare (indemnizatia de instalare) insuficiente pentru a acoperi necesitatile familiei si greutatile deosebite in gasirea unei locuinte au dovedit ca recrutarea din mediul rural si-a dovedit eficienta, problemele de familie si acomodare fiind nesemnificative.





Recrutarea personalului posturilor de jandarmi din randul populatiei din mediul rural este o veriga importanta in stabilitatea institutiei, in osmoza culturala si sociala a acesteia cu comunitatea locala. Consecintele sale sunt mult mai puternic perceptibile de catre comunitatea locala in sensul ca disponibilitatea cvasi-permanenta a jandarmului, rezultata din statutul sau militar, permite acestuia sa atenueze inconvenientele evolutiei institutiei, care a fost in mare parte motivata de un regim de lucru si de austeritate judecat ca foarte exagerat.

Disponibilitatea pe care o cerem de la un militar jandarm nu poate, in vremuri normale, sa cunoasca un decalaj foarte mare in raport cu ceea ce se intampla in societatea civila. Astfel, oportunitatea interventiei sale in mediul rural, inclusiv pe timpul de noapte poate fi mult mai eficienta si benefica cu rezultate imediate in planul asigurarii valorilor supreme ale cetatenilor stipulate in Constitutie.

Intr-un alt domeniu al ordinii publice, intarirea continua a luptei impotriva insecuritatii rutiere, atat de necesara pentru motivul costului social al accidentelor, are drept consecinta o intensificare a actiunii represive fata de toti cetatenii care incalca legea in acest domeniu. Ignorand legitimitatea sa, acest demers a contribuit la cresterea distantei intre politie si populatie. Acordand prin lege competente jandarmeriei in materie de circulatie s-ar atenua intr-un mod original impactul acestui flagel care macina societatea.

Astazi este necesar sa se realizeze un nou continut pentru conceptul de forta de proximitate, pentru ca faptele pun in discutie fundamentele anterioare. Daca necesitatea proximitatii este impartasita in aceeasi masura de jandarmerie si de populatie, aceasta convergenta mascheaza uneori pozitii foarte diferite, adoptate de catre unii politicieni sau conducatori de institutii publice.

Pentru jandarmerie, castigarea proximitatii nu ar fi o simpla modalitate, ci o schimbare radicala a practicii sale politienesti cotidiene. Astfel s-ar naste o jandarmerie de interventie care ar prezenta toate elementele necesare asigurarii securitatii populatiei, punand pe primul plan cetateanul si interesele sale. Actionand astfel, jandarmeria va fi pe valul curentului tendintei actuale, pentru ca toate politiile din lume cauta, prin diverse mijloace, sa se apropie de populatie. Proximitatea este unul din gajurile increderii populatiei fata de jandarmerie si este un principiu general care trebuie respectat.

Jandarmeria Romana doreste astazi sa-si mareasca competentele materiale si teritoriale la proportii rezonabile, considerand ca aceasta reusita poate sa fie un produs al eficacitatii sale in lupta cu infractionalitatea. Desi acest concept vine in unele situatii in contradictie cu principiul economiei de forte, pentru ca dispersarea personalului, materialelor si a infrastructurii costa foarte mult, consideram ca este o necesitate obiectiva adaptata la fenomenul infractional( in ultimul timp se vorbeste tot mai des de „criminalitatea itineranta” care se manifesta scapand de frontierele administrative ale oraselor), ca legiuitorul sa atribuie jandarmeriei competente de politie generala. Aceasta si pentru ca institutia in sine are drept corolar polivalenta oamenilor , dar si pentru ca reprezinta in acelasi timp un element de stabilitate si echilibru in societate si in ansamblul fortelor de ordine. Astfel, s-ar putea produce o continua profesionalizare a personalului care s-ar putea implementa prin dezvoltarea unei „superstructuri” (unitati specializate in cadrul B.S.I.J. si a Gruparilor Mobile), fara indoiala mai rationala si in conformitate cu asteptarile populatiei. Aceste structuri pot sa se ocupe de formele cele mai complexe ale criminalitatii si ale delicventei, fara sa neglijeze faptele de gravitate mai mica dar care, prin multiplicare, intretin sentimentul de insecuritate publica.

Activitatea jandarmeriei rurale ar corespunde si unei solicitari a cetatenilor in general dar mai ales a comunitatilor locale in special, cu atat mai accentuate cu cat criminalitatea si delicventa sporesc, iar „imbatranirea” populatiei din anumite zone induce teama in randurile opiniei publice de acolo ca ar fi abandonata. Desi populatia are o conceptie proprie a proximitatii, ea este convinsa ca securitatea este direct proportionala cu distanta ce o separa de serviciile publice, adica de ceea ce este aproape, de ceea ce se vede. Asa cum exprima alesii ei, populatia doreste mentinerea si chiar sporirea atributiilor teritoriale ale jandarmeriei prin infiintarea de sectii si posturi de jandarmi, marirea competentelor sale materiale si teritoriale, pentru a obtine un raspuns adecvat si, in special, o interventie rapida in caz de urgenta. Dar, dincolo de acest aspect practic, caruia nimeni nu-i contesta legitimitatea, se profileaza si consideratii mai subiective, in sensul ca, tot mai mult, locuitorii doresc sa trateze in mod direct problemele cu jandarmii din zona lor, pe care ii cunosc personal. Aceasta cerinta este exprimata in special in ultimii ani, odata cu implementarea sectiilor si posturilor de jandarmi, in special in mediul rural. Toate efectivele posturilor de jandarmi participa la serviciul de interventie inclusiv pe timp de noapte, fapt ce determina o perceptie pozitiva asupra utilizarii efectivelor de jandarmi in sprijinul comunitatilor rurale.

Astfel, din punct de vedere calitativ, interventia amelioreaza problemele comunitatii rurale in materie de securitate colectiva, aceasta conceptie fiind ilustrata in unele situatii de folosirea formei posesive atunci cand cetatenii vorbesc de jandarmii „lor”.

Asadar, contextul economico-social si demografic impune cu necesitate, o noua abordare a conceptului de reforma a structurilor jandarmeriei, reforma pe care o doreste populatia, in egala masura, fapt ce determina, in mod obiectiv, cresterea sensibila a efectivelor pentru a raspunde cerintelor populatiei.

Pentru ca organizarea jandarmeriei sa corespunda mai bine demografiei, o solutie s-ar putea baza pe reorganizarea structurilor de ordine publica ale institutiei si repartitia fortelor in zonele unde sunt cele mai presante probleme, in special de natura judiciara. Aceasta operatiune ar necesita o dubla miscare:

pe de o parte, modelarea structurilor jandarmeriei mobile, care permite infiintarea sau mentinerea numai a structurilor strict necesare in zonele marcate de criminalitate, delicventa sau fenomene sociale ample. Aceasta idee s-ar circumscrie si politicii de aparare nationala, stiut fiind faptul ca in situatii de criza (introducerea starilor exceptionale, de asediu sau de urgenta) sau la razboi Jandarmeria Romana este apta sa desfasoare actiuni de lupta (ofensive si defensive) cu obiectiv limitat.

pe de alta parte, ar putea sa vizeze infiintarea unor noi sectii si posturi ori abilitarea prin lege cu atributii de politie generala (crima organizata, politie economica, investigatii criminalistice, specialisti in toxicomanie sau in probleme de infractionalitate infantila, circulatie rutiera etc).

Sporirea competentelor materiale si teritoriale ale jandarmeriei determina fara echivoc modificarea metodelor si mijloacelor de actiune, a procedeelor si regulilor de angajare in misiunile de ordine publica.



Aceasta necesitate impune in mod obiectiv si modificarea politicii de management resurse umane, in special prin abordarea unui nou concept de recrutare a personalului, in special femei. Cresterea rolului femeilor in institutie este determinata de faptul ca majoritatea misiunilor presupun contact cu publicul, inclusiv cel feminin.

In acest context trebuie ca barbatii si femeile din jandarmerie sa fie pregatiti pentru dialogul cu populatia. Ceea ce alta data era un lucru evident, astazi necesita o practica pe care nu trebuie sa o improvizam, ci care se dobandeste. Aceasta pregatire trebuie sa priveasca sprijinul imediat pentru cetateni, in special sprijinul nemijlocit la apelul telefonic 956, precum si posibilitatea ca jandarmul sa dobandeasca tehnici eficiente pentru a angaja dialogul.

Trebuie, de asemenea, sa se castige timp prin reducerea sarcinilor administrative si logistice, ca urmare a introducerii sistemelor de calcul. Informatizarea unitatilor de jandarmi duce in mod inevitabil la scaderea timpului destinat procedurilor administrative sau judiciare, precum si a timpului consacrat redactarii unor rapoarte sau alte documente operative. Mai putin tintuit la biroul sau, mai putin acaparat de sarcini secundare, jandarmul poate sa fie mai disponibil pentru contactul cu populatia. Acest contact trebuie sa se faca in mod individual sau in cadrul unor mari adunari de persoane, iar prin pregatirea de specialitate sa se realizeze chiar o specializare a jandarmilor fata de una sau alta dintre categoriile socio-profesionale . Acest aspect este de natura a contracara inconvenientele mobilitatii si de a amplifica prezenta jandarmeriei in mijlocul comunitatilor locale. Pe de alta parte, infiintarea sectiilor si posturilor de jandarmi in mediul rural permite deplasarea mai rapida a jandarmilor acolo unde populatia are nevoie de ei.

Toate aceste masuri nu pot produce un efect deplin daca nu exista o colaborare deplina intre autoritatile publice centrale(locale) si institutiile statului abilitate cu asigurarea, mentinerea si restabilirea ordinii publice.

Jandarmeria a avut si are in continuare o conceptie centralizata despre organizarea si functionarea sa. Daca se vrea sa se dea un raspuns adaptat asteptarilor populatiei, este necesara o noua abordare privind angajarea acestei institutii pe drumul descentralizarii. Este, fara indoiala, una dintre cele mai mari dificultati, caci sunt voci chiar in interiorul institutiei care considera ca supletea poate duce la incoerenta actului decizional. Solutia trebuie sa se caute impreuna cu reprezentantii populatiei, autoritatii publice si judiciare, tinandu-se seama de caracteristicile fiecareia.

Intocmirea unor planuri de cooperare cu celelalte structuri ale statului cu atributii in domeniu, in care sarcinile fiecarei parti sa fie bine delimitate, constituie de asemenea, un atu important in rezolvarea problemelor. Proximitatea nu poate sa fie decretata de la Bucuresti. Putem oare, spre exemplu, sa fixam unilateral si neuniform orele de lucru cu publicul pentru compartimentele de specialitate care au aceste atributii, atunci cand ele pot fi modelate dupa ritmul vietii populatiei in special de la comune sau sate? Problema infiintarii sectiilor si posturilor de jandarmi, deci dispersarea fortelor ca sintagma militara trebuie organizata bine acceptand modele deosebite de la o regiune la alta si in interiorul aceleiasi structuri administrative. Pentru ca nu este posibil sa se inchida posturile de jandarmi la orele la care populatia inca mai desfasoara activitati cotidiene este necesara si din acest punct de vedere o abordare realista a problemei numarului de jandarmi care incadreaza aceasta structura. Apreciez ca, la momentul actual, un numar de 10 jandarmi este o cifra satisfacatoare pentru a conserva in totalitate atributiile postului. Astfel, efectivele existente vor fi impartite in doua categorii, prima cu misiuni de ordine publica (asigurare, mentinere si restabilire a acesteia), iar a doua categorie cu misiuni a caror vocatie principala o constituie contactul cu populatia. In aceste structuri, unii subofiteri vor putea fi inlocuiti cu militari in termen (pana la profesionalizarea deplina a institutiei), iar cei astfel degrevati putand intari subunitatea in efortul principal de sprijinire a comunitatii locale.

In concluzie, trebuie sa admitem ca aceasta analiza a proximitatii ridica mai mult probleme decat sa ofere raspunsuri. Au fost avansate unele idei sau metode experimentale, dar nimeni nu cunoaste astazi solutia ideala la problema pusa in discutie. Desigur, nu exista o singura solutie, dar oricare ar fi opiniile retinute, trebuie sa se acorde atentie deosebita dimensiunii psihologice. Perceperea realitatii este de multe ori mai importanta decat insasi realitatea. O masura pe care o consideram buna poate sa aduca efecte defavorabile, pentru ca a fost gresit inteleasa. Comunicarea este, mai important ca niciodata, indispensabila. Comunicarea intre oameni ca si cetateni ai acestei tari, dar mai ales comunicarea intre oameni ca responsabili ai structurilor angajate intr-o misiune nobila, este imperios necesara dar si dificila. Din acest punct de vedere consider ca la acest capitol trebuie revizuita strategia comunicarii in sensul abordarii pragmatice a celor doua aspecte ale acesteia – comunicarea institutionala si comunicarea externa.

Tin sa subliniez ca multe din problemele pe care le-am pus in discutie stau si in atentia specialistilor in domeniu din jandarmerie si M.A.I. Ideile, conceptele si strategiile ce vizeaza ordinea publica subliniaza printre altele ca trecerea la o noua abordare privind acest domeniu al ordinii constitutionale, determina schimbarea atat a conceptiei de intrebuintare a efectivelor de jandarmi si a sistemului general de pregatire a cadrelor si militarilor in termen jandarmi, cat si a cadrului normativ, toate acestea pe fondul unor costuri materiale mari si a unor implicatii sociale delicate. Aceste aspecte finale ne indreptatesc sa tragem concluzia ca specialistii nostri vor opta pentru o solutie corecta, propunand legislativului reorganizarea Jandarmeriei Romane si acordarea de competente de politie generala pentru aceasta institutie, tinand cont de contextul european si euroatlantic.

BIBLIOGRAFIE

Constitutia Romaniei

Legea 550 / 2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane

Conceptia de actiune a M.A.I. privind asigurarea ordinii publice








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




CRIMINALITATEA
OPINII CU PRIVIRE LA LOCUL SI ROLUL JANDARMERIEI ROMANE IN SOCIETATE SI IN SISTEMUL FORTELOR DE ORDINE
DIAGNOZA TRAFICULUI CU FIINTE UMANE
CONSTATAREA INFRACTIUNILOR DE CATRE JANDARMI
Urmele in criminalistica
REFERAT CRIMINALISTICA PARTICULARITATILE ASCULTARII VICTIMELOR SI MARTORILOR INFRACTIUNILOR DE JAF SI TALHARIE
TRASATURILE PSIHOLOGICE ALE DELICVENTULUI SI VICTIMEI
INFRACTIUNEA DE OMOR




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu