Prostitutia si proxenetismul la nivel national

PROSTITUTIA SI PROXENETISMUL LA NIVEL NATIONAL

Cadru juridic intern privind traficul de carne vie

(prostitutie si proxenetism)

Prostitutia este prevazuta si pedepsita de Codul Penal in articolul 328 care stipuleaza "Fapta persoanei care isi procura mijloacele de existenta sau principalele mijloace de existenta practicand in acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 3 ani".

Comertul cu propriul sau corp, cu propria sa viata sexuala in scopul procurarii mijloacelor de existenta caracterizeaza, in esenta, fapta de prostitutie. Este vorba atat de prostitutia feminina, adica de fapta unei femei care practica raporturi sexuale cu diferiti barbati in scopul amintit, cat si de asa-numita prostitutie masculina, adica barbati care practica raporturi sexuale cu diferite femei in acelasi scop (obtinerea de foloase materiale).

Tolerarea prostitutiei poate constitui un primejdios exemplu pentru elementele tinere cu deficienta in educatie in fomarea personalitatii acestora. Prostitutia poate constitui, in acelasi timp, o sursa de imbolnavire cu virusuri necunoscute (HIV). Ea este, in final, o puternica sursa de criminalitate.

Desi unii criminologi socotesc tolerarea prostitutiei ca un mijloc de prevenire a unor fenomene infractionale frecvente ca: delicventa feminina, infractiuni sexuale (viol), adulter etc. Totusi acest lucru ar genera cresterea substantiala a numarului celor ce exploateaza acest fapt, pentru obtinerea de foloase mari si exploatarea nemiloasa afemeii(proxenetii).

Pentru probarea infractiunii de prostitutie trebuie sa recunoastem ce relatie sociala este incalcata prin aceasta fapta si anume relatiile sociale privind convietuirea sociala, a caror desfasurare este conditionata de procurarea mijloacelor de existenta prin munca, in conditii de respect pentru regulile morale si de asigurare a demnitatii umane.

In esenta, prostitutia este comertul sexual cu propriul corp, dar obiectul material il constituie actiunea de procurare a mijloacelor de trai sau a principalelor mijloace de existenta in raport cu actiunea de practicare a raporturilor sexuale.

In ceea ce priveste subiectele infractiunii de prostitutie, subiect activ este numai persoana proprie, iar subiect pasiv este statul, aparator al relatiilor de convietuire si morale incalcate.

Din continutul textului se intelege ca sunt incriminate numai raporturile sexuale normale. Actele de perversiune sexuala fiind sanctionate de articolul 201 Cod Penal.

Elementul material al laturii obiective consta in actiunea de procurare a mijloacelor de existenta prin practicarea de raporturi sexuale cu persoane diferite. Asadar, elementul material al acestei infractiuni are o alcatuire complexa si sse realizeaza prin doua actiuni strans legate intre ele si anume, o actiune de procurare a mijloacelor de existenta, care indica scopul, finalitatea activitatii incriminate si o alta actiune, aceea de practicare de raporturi sexuale, care indica mijlocul de realizare a acestei finalitati. Elementul material se caracterizeaza deci prin doua actiuni conjugate, una scop si alta mijloc.

Actiunea scop consta fie in procurarea integrala a mijloacelor de existenta, fie numai a principalelor mijloace de existenta. Prin mijloace principale de existenta se inteleg cele care satisfac necesitatile esentiale ale vietii, cum sunt: locuinta, imbracamintea, hrana. Pentru existenta infractiunii este suficienta oricare din aceste modalitati alternative.

Actiunea mijloc consta in practicarea de raporturi sexuale. Din natura actiunii se constituie finalitatea urmarita de faptuitor, rezulta ca nu este vorba de raporturi sexuale izolate si intamplatoare, ci de o activitate cu caracter de obisnuinta, indeletnicire.

Este necesara indeplinirea unei cerinte esentiale si anume, aceea ca raporturile sexuale sa fie practicate nu cu aceeasi persoana ci cu persoane diferite. Continuitatea relatiei cu aceeasi persoana face sa existe o prezumptie de afectiune intre parteneri, de oarecare stabilitate, care apropie aceasta relatie de aceea de concubinaj si exclude ideea de simplu comert cu viata sexuala, caracteristica pentru prostitutie.

Infractiunea de prostitutie este o infractiune intentionata si este realizata numai atunci cand s-a urmarit scopul amintit.

Infractiunea se considera consumata numai in momentul cand s-a consumat un numar suficient de raporturi sexuale cu diferite persoane in scopul amintit.

Proxenetismul reprezinta de departe cea mai periculoasa forma de parazitism social. Pericolul social deosebit al acestei fapte consta in imprejurarea ca face parte din practicarea prostitutiei de catre o alta persoana, o sursa ilegala de castig si de procurare a mijloacelor de trai si deci, in rolul nefast pe care aceasta fapta il joaca, in favorizarea fenomenului de prostitutie. Proxenetismul provoaca in acelasi timp o grava tulburare in desfasurarea relatiilor de convietuire sociala si constituie un teren favorabil pentru savarsirea altor fapte antisociale periculoase. Trebuie mentionata periculozitatea sociala a proxenetului, persoana complet pervertita, care pentru a profita de pe urma prostituarii altora, se foloseste de toate mijloacele ce-i stau la indemana, de la indemn si inlesnire, pana la atragerea in cursa sau insidioase constrangeri la practicarea prostitutiei.

In majoritatea tarilor occidentale, prostitutia este cunoscuta ca o profesie si tolerata de autoritati chiar daca este supusa unui control dinn punct de vedere sanitar.

Spre deosebire de prostitutie, chiar daca nu este oficial aprobata, este, in orice caz, tolerata de statele occidentale sub cuvant ca prostituarea persoanelor majore este o chhestiune privata, in schimb proxenetismul, inteles ca exploatarea prostitutiei si ca trafic de femei in scopul prostituarii, activitate din care proxenetul trage foloase, este incriminata de toate legislatiile moderne. Combaterea proxenetismului, in special sub aspectul traficului international de persoane in vederea practicarii si eploatarii prostitutiei, a constituit si constituie obiectul de preocupare pentru organizatii internationale ca: Liga Natiunilor (in trecut) si ONU(in prezent).

In cadrul acestor organizatii au fost adoptate conventii internationale deschise tuturor statelor, prin care acestea se obliga sa reprime prin legile lor proxenetismul sub formele amintite.

Proxenetismul este incriminat prin dispozitiile din articolul 329 Cod Penal, ca infractiune ce aduce atingere unor relatii privind convietuirea sociala, alaturi de infractiunea de prostitutie, acolo unde este locul sau firesc.

Articolul 329 Cod Penal prevede urmatoarele: "Indemnul sau constrangerea la prostitutie ori inlesnirea practicarii prostitutiei sau tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana, precum si recrutarea unei persoane pentru prostitutie ori traficul de persoane in acest scop, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si innterzicerea unor drepturi.

Daca fapta prevazuta la alineatul 1 este savarsita fata de un minnor sau prezinta un alt caracter grav, pedeapsa esta inchisoarea de la 3 la10 ani si interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau alte bunuri care au servit sau au fost destinate sa serveasca, direct sau indirect, la comiterea infractiunii prevazute la alineatele 1 si 2 si cele care au fost dobandite prin savarsirea acesteia se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Tentativa se pedepseste".

Dispozitia incriminatoare prevede sase modalitati ale infractiunii de proxenetism, si anume indemnul, constrangerea la prostitutie, inlesnirea si tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei, recrutarea si traficul de persoane in scopul practicarii prostitutiei. Infractiunea de proxenetism poate fi savarsita in oricare din aceste modalitati.

Autor al infrctiunii de proxenetism poate fi orice persoana, barbat sau femeie, cetatean roman sau strain, dispozitia incriminatoare nereprezentand nici o conditie cu privire la subiectul activ. Infractiunea poate fi savarsita in participatie sub forma coautoratului, instigarii sau complicitatii.

Subiect pasiv al infractiunii de proxenetism este statul, ca reprezentant al societatii, tulburata in normele de desfasurare a relatiilor de convietuire sociala In afara de subiectul pasiv principal, care este intotdeauna statul, infractiunea de proxenetism poate avea si un subiect pasiv secundar, si anume persoana care este indemnata sau constransa la prostitutie, ori este recrutata si traficata de proxenet in acest scop. Cand persoana indemnata sau constransa la prostitutie, ori careia i se inlesneste practicarea prostitutiei sau persoana de pe urma prostituarii careia proxenetul trage foloase, ori este recrutata sau traficata cu scopul practicarii prostitutiei este un minor, aceasta imprejurare determina o modalitate agravanta.

1. Indemnul la prostitutie este incitarea, trezirea interesului unei persoane pentru ca aceasta sa practice prostitutia, incurajarea acesteia in a-si invinge ezitarile si a se hotari la practicarea prostitutiei. Mijloacele prin care se realizeaza indemnul la prostitutie pot fi diferite: prezentarea "avantajelor" pe care o anumita practica le-ar putea oferii, combaterea eventualelor obiectii sau rezerve pe care cel indemnat le-ar formula; indemnul este un act de influentare, pentru existenta caruia nu este necesara determinarea persoanei indemnate, adica consimtamantul acesteia, determinare care conditioneaza dimpotriva existenta instigarii.

Pentru existenta elementului material este suficient sa se constate ca faptuitorul a indemnat o persoana la prostitutie, indiferent daca acest indemn a avut sau nu ca rezultat determinarea persoanei indemnate la practicarea prostitutiei; daca indemnul a avut rezultat, elementul material al infractiunii de proxenetism va fi cu atat mai mult realizat.

Indemnul poate fi adresat si unei persoane care luase anterior hotararea de a practica prostitutia ori care practica deja prostitutia, asa incat indemnul nu va avea ca object decat continuarea acestei actiuni. Tocmai de aceea existenta infractiunii de proxenetism in modalitatea indemnului la prostitutie nu este conditionata de inceperea actiunii de prostitutie.Totusi aceasta imprejurare, atunci cand se constata in realitate, trebuie sa fie avuta in vedere la individualizarea pedepsei.

2. Constrangerea la prostitutie poate fi realizata prin mijloace fizice sau amenintare, sau prin amandoua modurile. Nu intereseaza daca constrangerea si-a atins scopul, adica daca a facut ca persoana constransa sa practice sau sa continue a practica prostitutia. De asemenea nu se cere ca, constrangerea sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru a inlatura caracterul penal al faptei savarsite sub imperiulei. Daca constrangerea a dus la savarsirea infractiunii de prostitutie, sau la continuarea practicarii acesteia, o atare imprejurarea va fi avuta in vedere la individualizarea pedepsei.

3. Inlesnirea practicarii prostitutiei se poate realiza prin orice actiune prin care se face mai usor de practicat sau de continuat practicarea prostitutiei. Ea poate consta in punerea la dispozitie a unui spatiu locativ, in finalizarea organizarii unei case in care se practica prostitutia, in crearea de conditii favorabile practicarii prostitutiei, in promisiunea de a nu denunta fapta practicarii prostitutiei, etc. Inlesnirea apare ca o forma de complicitate la practicarea prostitutiei, pe care insalegiuitorul a incriminat-o ca modalitate a proxenetismului.

4. A trage foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana inseamna a obtine profituri, avantaje materiale de orice fel si sub orice forma de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana. Tragerea de foloase se poate realiza in cele mai diverse moduri, de la plata pentru organizarea practicarii prostitutiei pana la faptul de a se lasa intretinut de catre o persoana care practica prostitutia. Este indiferent daca obtinerea de foloase este echivalentul unor servicii pe care proxenetul le face persoanelor care practica prostitutia sau al unei anumite "asistente" acordata persoanei care practica prostitutia.

5. Recrutarea unei persoane pentru prostitutie consta in gasirea si determinarea unei persoane care nu a practicat pana atunci prostitutia, sa accepte de a practica prostitutia potrivit anumitor indicatii privind locul, timpul, plata, etc. Recrutarea inseamna deci, atragerea de noi elemente si indemnul lor pe calea prostitutiei. Persoana recrutata cunoaste si accepta in cunostinta de cauza scopul pentru care este atrasa; recrutarea presupune exploatarea organizata a prostitutiei si un caracter organizat al proxe-netismului.

6. Traficul de persoane in scopul practicarii prostitutiei inseamna comertul ilegal cu persoane in scopul practicarii prostitutiei. In scopul realizarii unor profituri materiale, faptuitorul "procura" si "livreaza" persoane care sunt apoi puse in situatia de a practica prostitutia. Traficul presupune conlucrarea a doua persoane, una care procura persoanele recrutate de ele sau de altii si alta careia I se livreaza persoanele recrutate.

Ca act de comert, traficul este o operatiune bilaterala, in care rolul marfii este jucat de persoane destinate prostitutiei. Astfel va constitui proxenetism prin trafic de persoane in scopul practicarii prostitutiei, fapta aceluia care procura altuia o persoana in schimbul unui folos material. Va exista trafic de presoane ca element material al infractiunii de proxenetism chiar daca persoanele traficate practicau anterior prostitutia.

Traficul de persoane in scop de prostitutie poate fi intern sau international. In acest din urma caz, persoanele recrutate intr-o tara sunt predate pentru a fi duse in alta tara. Aceasta forma a proxenetismului formeaza obiectul unei conventii internationale privind reprimarea traficului de presoane si exploatarii prostituarii altuia ca infractiune "juris gentium".

Pentru ca actiunile mentionate mai sus sa constituie elementului material al infractiunii de proxenetism este necesara, potrivit dispozitiei art. 329 Cod Penal, indeplinirea unei cerinte esentiale si anume sa existe legaturi obiective intre oricare dintre aceste actiuni si practicarea prostitutiei de catre o persoana, fara aceasta legatura a actiunii cu infractiunea de prostitutie nu poate exista elementul material al proxenetismului. Astfel in cazul indemnului, se cere ca acesta sa fie un indemn la prostitutiei . Aceeasi cerinta priveste si cazul actiunii de inlesnire care se refera la practicarea prostitutiei. Cat priveste actiunea de tragere de foloase se cere explicit ca acestea sa fie trase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana.

In fine, in ceea ce priveste actiunea de trafic de persoane, aceasta poate constitui elementul material al proxenetismului numai daca este comisa in scop de prostitutie. Daca procurarea acestor persoane s-a facut in vederea indeplinirii unei alte activitati, chiar ilicite, actiunea nu constituie elementul material al infractiunii de proxenetism.

Consumarea infractiunii.

In oricare din modalitatile sale, proxenetismului este o infractiune instantanee, care se consuma in momentul in care s-a savarsit actiunea prin care s-a realizat elementul material si s-a produs urmarea imediata a acestei infractiuni. Cand proxenetismul se savarseste prin actiunea de tragere de foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana, fapta se consuma in momentul in care faptuitorul a realizat un folos material ca urmare a practicarii prostitutiei de catre o persoana.

Actiunea de recrutare a unei persoane pentru prostitutie se consuma in momentul in care persoana a acceptat sa mearga intr-un anumit loc in vederea practicarii prostitutiei. In fine, in momentul in care faptuitorul efectueaza predarea destinata practicarii prostitutiei, iar in cazul traficului international in momentul in care persoana asupra careia se efectueaza traficul paraseste tara in vederea realizarii scopului aratat, putem spune ca se consuma actiunea de trafic de persoane in scop de prostitutie.

1.2. Moduri de operare folosite in cazurile de trafic

international de carne vie (prostitutie si proxenetism)

Dupa revolutia din 1989, prin deschiderea frontierelor si garantarea dreptului de libera trecere a cetatenilor romani, s-a manifestat o diversificare a modalitatilor de eludare a legilor, atat de cetatenii romani cat si de cei straini.

Se constata astfel ca prostitutia, care in cele mai multe cazuri este legata de comiterea infractiunii de proxenetism, a devenit o adevarata sursa de castiguri, negresind daca o catalogam ca o "industrie" din care se obtin profituri fabuloase.

Din pacate se constata ca aceasta infractiune este legata de comiterea altor infractiuni precum: traficul si consumul de droguri, traficul de armament, traficul de valuta falsa, furturile etc., ceea ce face ca pericolul social sa fie deosebit de ridicat.

Sub acoperire legala, pe teritoriul Romaniei au luat fiinta diferite societati de impresariat artistic sau a altora care faciliteaza angajarea tinerelor femei in strainatate, care in realitate se ocupa de traficarea in alte tari a acestora, unde sunt obligate sa practice prostitutia in beneficiul unor patroni avizi de castiguri mari.

S-a constatat ca tarile in care sunt traficate tinere sunt: Turcia,Cipru, Grecia, Italia, Germania,Ungaria si chiar indepartata Japonie.

De cele mai multe ori, la practicarea prostitutiei sunt atrase tinere cu o situatie materiala precara (fara ocupatie, somere) cu un grad de cultura scazut, cele care sunt cunoscute deja ca prostituate in Romania sau pur si simplu tinere naive care, in dorinta de a realiza castiguri materiale imediate, cred in promisiunea patronilor ca vor desfasura activitati legale ca: translator, ospatar, vanzator etc, in tarile respective.

Facand o incursiune in timp, se constata ca imediat dupa 1989 prostitutia a fost de tipul "simplu" si se practica de tinere care, pe cont propriu, mergeau in Turcia si se prostituau.

Cu trecerea timpului si "aglomerarea pietei" cu fete din alte zone precum fostele republici ale U.R.S.S., Asia si Africa, au aparut proxenetii, care sub masca unor protectori ai tinerelor fete, percep taxe,de regula in valuta, imbogatindu-se de pa urma acestora.  Proxenetii sunt atat autohtoni cat si straini, ajungandu-se la situatia cand diferite fete sunt vandute de la un proxenet la altul.

Totodata, multe dintre prostituatele active cunoscute, dispunand de capital s-au asociat cu vechi proxeneti, constituind societati comerciale, insa in paralel si deghizat ocupandu-se cu plasarea tinerelor fete la diferiti "clienti", in special straini, in schimbul unui profit sigur si consistent.

O alta categorie de prostituate (cele versate si prudente) isi desfasoara activitatea infractionala la domiciliile si resedintele lor, prin intermediul lucratorilor de la hoteluri si restaurante, care le plaseaza "clienti" prin anuntarea telefonica sau "predarea stafetei" intre cetatenii straini. De multe ori prostituatele fac naveta de la o granita la alta a tarii in compania unor soferi straini cu care intretin raporturi sexuale, obtinand sume in lei sau valuta, obiecte de imbracaminte, cosmetice, bijuterii si altele.

Pentru a realiza o imagine mai clara despre dimensiunea infractiunii prostitutie-proxenetism si pentru a evidentia pluralitatea modurilor de operare voi prezenta cateva cazuri mai interesante:

Cetatenii sloveni Nored Carol si Rusi Valentina au recrutat prin intermediul firmei "Afrodita" din Arad al carei patron este Aioanei Gheorghe, mai multe fete din Arad sau zonele apropiate, cu care au incheiat contracte de dansatoare intr-un local din Slovenia. Aceste fete, dupa sosirea la local si trecerea unei perioade de acomodare, in care erau folosite ca dansatoare, erau fortate de patronul localului sa intretina raporturi sexuale cu diversi clienti, contra sumei de 200D.M. Pentru a fi oligate sa practice prostitutia, tinerelor fete li se retinea pasaportul care le era restituit numai cand achitau suma de 1500 D.M. reprezentand contravaloarea vizei si al cheltuielilor de intretinere.

Ingrijorator este noul aspect privind vanzarea tinerelor femei. S-a constatat ca o parte din tinerele femei (pana la 20 ani) sunt scoase din Italia prin filiere de proxeneti si vandute ca sclave la targul din Bagdad.

De multe ori, de recrutarea unor fete se ocupa direct cetatenii straini. Astfel, cetateanul cipriot Sotiris Laizov, ajutat de concubina sa Dima Gabriela din Piatra Neamt, a reusit in 1999 transportarea in Cipru a opt tinere, care sub acoperirea ca vor lucra ca ospatar sau barman, au fost obligate sa participe prostitutia in beneficiul proxenetului cipriot. Acestia, ca mod de operare, au procedat la falsificarea documentelor de identitate ale unor minore pentru ca sa devina majore si astfel sa poata fi traficate in Cipru.

O alta modalitate de eludare a legilor si de constrangere la practicarea prostitutiei este relevata de cazul in care numita Kusulke Mariana, cetatean roman in domiciliul in Germania, a recrutat patru tinere din Resita si Bocsa, carora le-a promis ca vor fi ajutate sa se casatoreasca formal cu cetateni germani, pentu a obtine cetatenia germana, urmand a practica prostitutia in Germania. Drept recompensa pentru ajutorul primit, banii proveniti din practicarea prostitutiei au fost impartiti cu proxeneta.

Reprezentantii unor firme japoneze cu preocupari in domeniul impresariatului artistic actioneaza in realitate pentru recrutarea de tinere din Romania care odata ajunse in Japonia sunt obligate sa practice prostitutia. In acest sens exemplific firma nipona "Top International Co. Ltd." care a contactat firme romanesti pentru a recruta tinere femei, care sub pretextul ca vor lucra ca dansatoare si interprete de muzica usoara cu contract in Japonia, le-a transportat in Japonia unde prin diferite modalitati (neplata salariului si alte obligatii contractuale) au fost obligate sa intretina raporturi sexuale cu clientii barurilor unde erau angajate pentru a obtine mijloace de trai.

1.3. Metodologia solutionarii cazurilor de trafic de carne vie

( prostitutie si proxenetism)

Cazurile de prostitutie si proxenetism sunt, de regula, de competenta formatiunilor de Politie Criminala.

Solutionarea infractiunilor de prostitutiei si proxenetism care imbraca caracter de trafic international de carne vie, revine formatiunilor de Combatre a Crimei Organizate.

Moduri de sesizare:

- din oficiu (direct): Organele de politie pot lua cunostinta despre savarsirea unei infractiuni prin : denunturi anonime, prin intermediul unor publicatii romanesti sau straine sau al radioului ori televiziunii care semnaleaza unele aspecte negative, prin activitati specifice muncii de politie.

-sesizarile altor organe si institutii atat cat si din strainatate:

Astfel in cadrul colaborarii cu institutii din interiorul tarii, formatiunile de combatere a crimei organizate coopereaza cu unitatile sanitare, de invatamant, S.R.I. etc, precum si cu diverse subunitati ale MI (UM 0962, Directia de investigatii si supravegheri operative, Directia Politiei de frontiera, straini, probleme de migrare si pasapoarte, Directia Evidentei Populatiei, Directia Politiei Criminale si altele).

In cadrul cooperarii internationale, un aport important isi aduc politiile straine prin intermediul Biroului National Interpol sau direct, precum si alte organisme internationale.

-plangere sau denunt: Pot formula plangere persoanele care au fost constranse sa practice relatii sexuale in vederea obtinerii unor foloase materiale in timp ce denuntul poate fi facut de orice persoana care intr-un mod sau altul, direct sau indirect, a luat cunostinta despre savarsirea infractiunilor de prostitutie sau proxenetism.

Mod de lucru

Ofiterii de politie trebuie sa-si orienteze atentia spre locurile si mediile frecventate de elementele predispuse de a comite prostitutia si proxenetismul (restaurante si hoteluri de lux, baruri de zi si de noapte, licee de arta cu specific de dans, balet si licee sportive, precum si societatile comerciale care au ca obiectiv de activitate impresariatul artistic sau care faciliteaza contracte in strainatate), in vederea acoperirii acestora cu surse capabile de informare si cunoasterii intentiilor persoanelor care incearca sa comita fapte de natura celor prevazute in art.328 si 329 din Cod Penal si luarii masurilor reclamate de legislatia in vigoare.

De asemenea este necesara supravegherea si controlul informativ codificat al persoanelorsemnalate ca practica acest gen de infractiuni.

In acest scop trebuie organizata o evidenta clara a persoanelor care au comis sau care sunt predispuse la comiterea unor asemenea infractiuni.

Astfel trebuie mentinuta legatura permanenta cu unitatilor sanitare in vederea identificarii persoanelor bolnave de boli venerice si purtatoare ale virusuri HIV si stabilirea celor ce au contactat boala ca urmare a practicarii prostitutiei, identificandu-se prostituatele cu ajutorul barbatilor contaminati. De asemenea se impune organizarea unei agenturi codificate in locurile si mediile pretabile (hoteluri, moteluri, discoteci, parcari tir, societati de impresariat artistic, societati de turism,de recurutare a fortei de munca pentru strainatate, unitati sanitare).

Datorita faptului ca multor persoane, indeosebi femei, refuza sa coopereze (nu dau declaratii) cu organele de politie, ca urmare a necunoasterii legislatiei dar si de teama unor represalii din partea proxenetilor, deci datorita acestui fapt, solutionarea acestor cazuri de prostitutie si proxenetism este dificila iar rezolvarea lor reprezinta doar suprimarea unor verigi din marele lant al afacerilor oneroase derulate de catre infractori.

Pentru a inlesni cooperarea prostituatelor cu organele de politie s-a facut o propunere de "lege ferenda" cu privire la exonerarea de raspundere a acestora (prostituatelor) care colaboreaza cu politia si accepta sa depuna marturie impotriva proxenetilor.

Cercetarea infractiunii de trafic de carne vie ( prostitutie si proxenetism) se face pentru:

- dovedirea traficului ilicit de carne vie,

- dovedirea infractiunilor induse, care, de multe ori, sunt mai usor de documentat, ceea ce va determina adoptarea unei strategii a desfasurarii activitatilor de cercetare penala.

Problemele pe care trebuie sa le dovedeasca cercetarea in cazul infractiunilor de prostitutie si proxenetism sunt:

a) Natura activitatii ilicite desfasurate.

In acest scop cercetarea trebuie sa stabileasca daca faptuitorul a intretinut raporturi sexuale cu o singura persoana sau cu mai multe presoane, cunascand ca executarea unor asemenea activitati cu o singura persoana,care au caracter permanent si constant, nu constituie infractiune. De asemenea, trebuie sa se stabileasca daca au fost intretinute raporturi sexuale normale sau acte de perversiune sexuala si conditiile in care au fost savarsite acestea din urma, pentru a vedea daca constituie sau nu infractiune. Deci natura raporturilor sexuale poate consta atat din acte sexuale normale cat si din acte de perversiune sexuala.

In cazul infractiunii de proxenetism, trebuie sa se stabileasca daca este vorba de indemn, constrangere, inlesnire sau recrutare in vederea practicarii prostitutiei. Uneori trebuie sa se stabileasca daca este vorba de trafic de persoane in vederea practicarii prostitutiei. In unele situatii, cercetarea trebuie sa lamureasca problema foloselor obtinute, ca acestea provin direct din practicarea prostitutiei si ca persoana care le dobandeste cunoaste provenienta lor.

b) Scopul desfasurarii activitatii ilicite.

In timpul cercetarii infractiunii de prostitutie, trebuie sa se stabileasca scopul activitatii desfasurate de faptuitor, care consta in procurarea mijloacelor principale de existenta, in primirea unei contravalori pentru fiecare raport sexual practicat. Pretul poate consta in bani, obiecte, alimente sau orice avantaje materiale prin care faptuitorul sa-si castige existenta, locuinta, imbracaminte, hrana. In cazul in care persoana are o alta sursa de castig legala si din aceasta isi poate procura principalele mijloace de existenta, faptul ca intretine raporturi sexuale pentru a participa la petreceri, distractii, nu constituie infractiune.

c) Caracterul repetat al activitatii ilicite

In sarcina cercetarii in cazul infractiunii de prostitutie sta si dovedirea permanentizarii activitatilor de prostitutie a persoanei intr-o anumita perioada, cat si repetarii acestei activitati cu diferite persoane reprezentand, intr-un anumit timp, obisnuinta.

d) Metode si mijloace folosite la savarsirea infractiunii de proxenetism.

In timpul cercetarii, in cazul infractiunii de proxenetism, trebuie sa se stabileasca in functie de natura activitatii ilicite, urmatoarele:

- modul in care a indemnat sau constrans pe faptuitori si daca acestia au trecut la practicarea prostitutiei;

- ce mijloace a pus la dispozitie in scopul savarsirii infractiunii in cazul inlesnirii;

- in ce au constat foloasele materiale obtinute, bani, bunuri, cadouri - modalitatea in care le primea;

- modalitatea de atragere a persoanelor la practicarea prostitutiei;

- modalitatea de traficare in strainatate a prostituatelor.

e) Identificarea faptuitorului

In cazul infractiuniii de prostitutie, practica organelor de cercetare penala a demonstrat ca autor al acestei infractiuni este o persoana de sex feminin. Cu toate acestea s-au intalnit si cazuri in care subiect activ al acestei infractiuni este o persoana de sex masculin (indeosebi barbati de cetatenie romana care practica prostitutia in baruri si discoteci din Germania.)

Atat in situatia infractiunii de prostitutie, cat si in cazul infractiunii de proxenetism, in cazul cercetarii trebuie sa se stabileasca comportarea faptuitorului, care sunt preocupari si mijloacele sale de existenta, daca a mai fost cercetat pentru fapte asemanatoare, scopul in care a desfasurat activitatea ilicita.

f) Existenta concursului intre infractiunile de prostitutie, proxenetism si infractiunile de vagabondaj, ultraj la bunele moravuri si tulburarea linistei publice, la regimul metalelor si pietrelor pretioase, la regimul stupefiantelor sau a mijloacelor de plata straine, false.

g) Conditii si imprejurari care au favorizat savarsirea infractiunilor

Activitatile care se intreprind pentru administrarea probelor

1) Constatarea flagranta a infractiunii

In raport cu modul in care au fost sesizate organele de cercetare penala, cat si de imprejurarile in care se savarsesc faptele se poate constata in flagrant aceasata infractiune.

Cu ocazia constatarii flagrante a actiunii, trbuie sa se stabileasca in mod deosebit locul in care a fost gasit faptuitorul, impreuna cu cine se afla, situatia in care au fost gasiti, obiectele, valorile, sumele de bani, inscrisurile gasite asupra faptuitorului, provenienta acestora, in ce imprejurari a cunoscut persoana cu care se afla. In afara celor mentionate in procesul verbal de constatare, trbuie sa se mentioneze explicatiile faptuitorului si ale persoanei cu care se afla. Cu prilejul constatarii, se pot efectua fotografii, plansa fotografica anexandu-se procesului verbal de constatare.

2) Efectuarea perchezitiilor

Atunci cand nu s-a putut efectua constatarea flagranta a infractiunii, este necesar a se efectua perchezitii corporale asupra faptuitorului, in scopul stabilirii obiectelor, valorilor, sumelor de bani primite .

Perchezitia domiciliara se va efectua din trei motive:

-in primul rand se vor constata bunurile, valorile sau sumele de bani primite pentru intretinerea de raporturi sexuale;

-in al doilea rand de a se constata bunurile si obiectele care le poseda in vederea stabilirii daca in raport cu veniturile realizate in timpul cat a fost incadrat in munca faptuitorul putea sa-si procure asemenea bunuri;

- in al treilea rand, se vor cauta si ridica insemnari personale ale faptuitorului, fotografii cu sau ale diverselor persoane, pe baza carora se vor stabili legaturile si activitatea ilicita desfasurata.

3) Verificarea si ridicarea de inscrisuri

Intrucat pentru dovedirea infractiuniii este necesar a se stabili repetabilitatea raporturilor sexuale, trebuie verificat cu atentie continutul proceselor verbale de contraventie, a cartilor de imobil si registrelor de hoteluri. moteluri, campinguri unde faptuitorul s-a deplasat. In special, se vor efectua cercetari in cazinouri, ocazie cu care lucratorii de la formatiunea de Politie Criminala sau de Combatere a Crimei Organizate vor colabora cu ofiterii de la formatiunea de Combatere a Criminalitatii Economico-Financiare, care au aceste cazinouri ca obiective.

Toate aceste inscrisuri sau copii de pe acestea, se vor ridica si se vor anexa la dosarul cauzei.

De asemenea, se impune a se verifica la locul unde este incadrat faptuitorul: functia pe care o detine, daca mai lucreaza sau care a fost perioada in care a lucrat, veniturile realizate.

4) Ascultarea martorilor

In timpul cercetarii, martorii pot fi stabiliti din randul mai multor categorii de persoane, insa cea mai importanta grupare o constituie persoanele care au intretinut relatii sexuale cu faptuitoarea si persoana cu care aceasta a fost gasita. Prin ascultarea lor se urmareste lamurirea urmatoarelor probleme:

-imprejurarile in care a cunoscut pe faptuitor si de cand l-a cunoscut;

-prin intermediul cui a cunoscut faptuitorul si ce s-a pretins;

-unde a intretinut raporturi sexuale si in ce imprejurari;

ce sume de bani sau foloase i s-au pretins si ce a dat acestuia;

persoane despre care cunosc ca au intretinut raporturi sexuale cu faptuitorul si ce foloase materiale li s-au pretins.

O alta categorie de martori o formeaza persoanele care au vazut pe faptuitor in diferite localuri in compania mai multor persoane sau persoane care i-a gazduit. Ele pot furniza informatii in legatura cu urmatoarele aspecte:

daca faptuitorul a fost vazut in mod frecvent cu mai multe persoane;

natura relatiilor existente intre acestia;

daca faptuitorul lucreaza si unde anume;

care este modul de viata pe care acesta il duce;

ce lucruri,obiecte, valori a dobandit faptuitorul.

5) Ascultarea invinuitului sau inculpatului

In cazul infractiunii de prostitutie, prin ascultarea invinuitului sau inculpatului, trebuie sa se lamureasca urmatoarele chestiuni:

-daca lucreaza sau perioada in care a lucrat, in ce calitate, veniturile pe care le realizeaza din munca;

-ce mijloace de existenta are;

-persoanele cu care a intretinut raporturi sexuale;

-imprejurarile si conditiile in care a intretinut raporturile sexuale cu fiecare persoana in parte;

-procedeele folosite pentru recrutarea persoanelor in scopul de a intretine raporturi sexuale;

-cine ii recruteaza persoanele;

-cine a recrutat-o pentru practicarea de raporturi sexuale cu diferite persoane, daca si ce foloase a dat acestuia pentru faptul ca a recrutat-o;

-locul unde a intretinut raporturi sexuale, cine este gazda, daca si ce foloase a dat acesteia pentru ca si-a pus casa la dispozitie;

-ce venituri a realizat prin intretinerea de raporturi sexuale ;

-unde se afla bunurile, valorile, sumele respective;

-ce persoane mai intretin raporturi sexuale in scopul procurarii mijloacelor de existenta.

Cu ocazia ascultarii invinuitului sau inculpatului in cazul infractiunii de proxenetism trebuie sa se lamureasca in mod deosebit urmatoarele probleme;

-natura activitatii ilicite desfasurate;

-metode si mijloacele folosite;

-persoanele pe care le-a recrutat, constrans, determinat la practicarea prostitutiei;

-foloasele obtinute din activitatea ilicita desfasurata;

-persoanele pe care le-a prezentat faptuitorilor infractiunii de prostitutie si modul de ademenire al acestora;

-metodele si mijloacele folosite pentru traficarea prostituatelor (modul de scoatere din tara, documente folosite, mijloace de transport);

-proxenetii straini carora le livreaza prostituate (date despre acestia cat si despre barurile, discotecile, localurile pe care le detin si in care urmeaza sa lucreze fetele traficate).