Tendinte in ce priveste drogurile

TENDINTE IN CE PRIVESTE DROGURILE

Cifrele date publicitatii de O.M.S. si din care rezulta cresterea cu 300 % a mortalitatii in randul consumatorilor de droguri demonstreaza, daca mai este nevoie, cota alarmanta la care s-a ajuns, comparativ cu anul 1989. La acestea si-au adus "aportul" si tarile din centrul si estul Europei. Schimbarile survenite in regiune in privinta liberalizarii regimului politic si instaurarea economiilor de piata au avut, din nefericire, repercursiuni notabile asupra traficului si consumului ilicit de droguri, cat si asupra altor forme de criminalitate. Glumind amar, am putea spune ca traficantii s-au integrat mai rapid in structurile vest-europene decat au facut-o guvernantii si agentii economici. Astazi, in aceste tari se vorbeste tot mai mult de "crima organizata", "organizatii de tip mafiot", "economie subterana", "spalarea banilor", etc.

Pe buna dreptate, Rainer Schmidt - Nathen, presedintele Conferintei O.N.U. de lupta impotriva drogurilor afirma: "Inainte de deschiderea frontierelor, tarile din Europa de Est nu aveau probleme cu drogurile, iar politia nu era pregatita pentru o astfel de sfidare. Räzboiul civil din fosta confederatie iugoslava a dus la agravarea situatiei din Balcani. Exproprierile si deplasarile masive de populatie au contribuit din plin la acutizarea problematicii drogurilor si la favorizarea retelelor de traficanti, dornice de a transporta - mult, repede si sigur - stupefiantele catre consumatori".

In raportul Organului International de Control al Stupefiantelor pentru anul 1992 se aprecia totusi ca, "in majoritatea tarilor din Europa Orientala", din regiunea Marii Baltice si a celor membre ale C.S.I., abuzul de droguri nu a atins nivelul din Europa Occidentala". Potrivit aceluiasi document, intr-un trecut apropiat, importul si exportul, inclusiv distribuirea interna a produselor sau substantelor stupefiante ori toxice constituiau monopolul de stat, fapt ce permitea un control riguros. Transformarile suferite de aceste tari dupa caderea "cortinei de fier", au facut posibila aparitia a numerosi fabricanti si societati comerciale care produc si desfac produse farmaceutice cu continut de astfel de substante. Urmarea fireasca a fost cresterea ingrijoratoare a consumului , in paralele cu dezvoltarea "infloritoare" a traficului ilicit.

Astfel, in Ungaria se estimeaza existenta a 30.000 - 50.000 de toxicomani - in majoritate tineri - care utilizeaza frecvent heroina, opiu, L.S.D.

Polonia s-a transformat rapid intr-o tara de tranzit pentru drogurile din Asia de Sud-Est si tarile din fosta U.R.S.S. - si intr-un puternic centru de productie a acestora. Inca din anul 1990, Polonia se prefigura ca unul din cei mai mari producatori clandestini de amfetamine din Europa, beneficiarii fiind Germania si tarile scandinave.

In Bulgaria, potrivit unor surse oficiale, traficantii - "baronii drogurilor" - se pregatesc pentru "privatizarea" intreprinderilor. Demersul lor vizeaza, pe de o parte, impulsionarea traficului de droguri si "spalarea banilor", iar pe de alta parte, instalarea mai ferma pe piata stupefiantelor din Bulgaria.

Bineinteles, nici Comunitatea Statelor Independente nu putea ramane in afara "calamitatii secolului". Efectele au inceput sa apara dupa interventia in Afganistan si s-au acutizat dupa destramarea fostului imperiu sovietic.

Amplasarea geografica a tarii noastre, la intersectia principalelor cai de comunicatie ce leaga Orientul Apropiat de Europa Occidentala, la care se adauga intensificarea schimbarilor comerciale, turistice, culturale etc., numarul mare de cetateni straini - aflati la studii sau in scop de afaceri - constituie conditii favorizatoare ale traficului ilicit si consumului de stupefiante si toxice in spatiul romanesc.

Deschiderea granitelor a insemnat o crestere importanta a numarului de persoane, mijloace de transport, marfuri si servicii ce intra si ies din Romania. Aceasta situatie a fost si ea speculata de catre traficanti, care folosesc Romania ca pe un important cap de pod, ce face legatura dintre Orient si Occident.

Declansarea razboiului civil in spatiul iugoslav - considerat centru de greutate al traficului de droguri - a facut ca al doilea segment al "rutei balcanice" - care include si Romania - sa revina in prim plan. Imensele sume de bani rezultate din traficul ilicit i-a atras si pe unii dintre cetatenii romani. Pe langa faptul ca tara noastra continua sa fie o ruta pentru tranzitul drogurilor, ea a devenit si un loc de stocare sau distribuire - din Orient sau America de Sud - catre Europa Occidentala. Mai mult, Romania devine din ce in ce mai mult si o piata de desfacere a stupefiantelor. Daca pana in anul 1990 au fost depistate cateva cazuri izolate, dupa acest an se inregistreaza o crestere ingrijoratoare, atat a cantitatilor de droguri traficate, cat si a persoanelor implicate.

De asemenea, in ultimii ani se constata o intensificate a activitatilor criminale  din America de Sud si din alte zone ale lumii, prin diversificarea metodelor de introducere a drogurilor in tara noastra, cu destinatia Europa de Vest, activitati la care participa traficanti din Columbia, SUA, Europa, Asia si Africa.

Este demn de subliniat faptul ca si dupa 1989 productia si circuitul substantelor si produselor stupefiante sau toxice continua sa constituie monopol de stat. Din acest considerent, atat productia, cat si unitatile care prelucreaza astfel de substante, sunt supuse unui control sever, fapt ce a facut sa nu se inregistreze pana in prezent deturnari de stupefiante din circuitul lor legal. Totodata, prin faptul ca ministerele de resort avizeaza importul si exportul unor substante chimice, pana in prezent nu s-au semnalat pe teritoriul Romaniei cazuri de fabricare ori de conditionare ilicita a drogurilor, dupa cum nu au fost semnalate nici laboratoare clandestine si nici droguri sintetice.

Referitor la consumatorii indigeni, in ultimul timp au aparut persoane care consuma ocazional droguri - opiu, heroina - in special in randul tinerilor, indeosebi liceeni, numarul celor semnalati fiind in continua crestere.