Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » criminalistica
Expertiza balistica judiciara a armelor de foc si a urmelor lasate de acestea

Expertiza balistica judiciara a armelor de foc si a urmelor lasate de acestea




Expertiza balistica judiciara a armelor de foc si a urmelor lasate de acestea

Fundamentul stiintific al identificarii armei de foc dupa urmele lasate in timpul tragerii pe tub si glont se datoreaza fenomenelor produse din momentul armarii si pana la parasirea tevii armei de catre proiectil.

In acest proces complex consumat intr-un timp foarte scurt, pe tubul cartusului si pe proiectil sunt create, de catre unele componente ale armei, urme forma produse de camera de detonare, de percutor, de peretele frontal al inchizatorului de gheara extractoare si de pragul armator.

Expertiza balistica judiciara poate rezolva urmatoarele probleme:

stabilirea tipului si modelului armei folosita la comiterea unei infractiuni



starea de functionare a armei de foc si a munitiei

posibilitatea de tragere cu o arma de foc defecta

stabilirea distantei de la care s-a tras si a directiei de tragere

pozitia victimei si a tragaciului in momentul executarii focului

stabilirea posibilitatii producerii unei impuscaturi accidentale cu o arma de foc in stare functionale.

Cea mai importanta problema care poate sa o rezolve expertiza balistica judiciara ramane insa identificarea armei de foc cu care s-a tras. Aceasta se face examinand comparativ urmele specifice (striatii) create pe tubul cartusului si pe glontul in litigiu ridicat de la fata locului, cu urmele ramase pe tuburile si gloantele rezultate in urma tragerilor experimentale efectuate cu arma banuita ca ar fi fost folosita la comiterea unei infractiuni.

1. Examenul tehnic al armei de foc

Examinarea tehnica propriu-zisa a armelor de foc reprezinta prima etapa a cercetarilor criminalistice de laborator la care este supusa o arma de foc, acesteia adaugandu-se si cercetarea munitiei gasite in arma, a tuburilor si proiectilelor descoperite la fata locului.

a) Determinarea tipului, modelului si calibrului armei de foc[1]

Determinarea tipului, modelului si calibrului armei se realizeaza prin simpla studiere a inscrisurilor existente pe piesele armei de foc.

In cazurile in care inscriptiile lipsesc, fie datorita vechimii armei, fie datorita inlaturarii cum ar fi, lungimea tevii, lungimea totala a armei, sistemul de functionare, de blocare, de montare a mecanismului de tragere, etc. Datele obtinute sunt confruntate cu tabelele in care sunt inregistrate caracteristicile armelor de foc.

In situatia in care arma nu a fost gasita este posibila stabilirea tipului, modelului si calibrului pe baza datelor desprinse din examinarea tuburilor si proiectilelor. Astfel urmele formate pe tub de mecanismele de tragere(percutor, inchizator, gheara extractoare, ejector, etc.) reflecta foarte clar particularitatile de constructie iar urmele ghindurilor oglindesc, in ansamblu lor, caracteristicile tevii armei si deci modelului de arma.

b) Stabilirea starii de functionare a unei arme de foc

Stabilirea starii unei arme de foc este necesara mai ales in cazurile in care trebuie sa se clarifice doua aspecte esentiale:

daca arma se putea declansa accidental, fara apasarea tragaciului;

daca o arma deteriorata. Cu piese lipsa, putea fi totusi folosita pentru tragere.

Examinarea unei arme se efectueaza in laboratoare criminalistice si se face potrivit particularitatilor constructive ale fiecarui tip sau model de arma. Mai intai se determina starea tehnica a armei si modul de functionare a elementelor componente. Apoi se studiaza fiecare piesa in parte, interesand gradul sau de degradare, de uzura, care pot constitui principalele cauze ale declansarii accidentale. La piese se cerceteaza daca sunt originale sau improvizate[2].

Arma se poate declansa si datorita neatentiei sau imprudentei cazuri intalnite in practica judiciara. In astfel de situatii, multe persoane invoca deseori declansarea accidentala (desi arma era in stare buna de functionare) mai ales atunci cand fapta le este evident imputabila.

Una dintre metodele tehnico-stiintifice de investigare o constituie cercetarea in radiatii de tip gamma, denumita si examinarea defectoscopica si radiatii roentgen.

Examinarea prin metode specifice defectoscopice devine necesara la armele aflate intr-o stare de degradare sau de rugina avansate, a caror manipulare reprezinta un pericol pentru expertul balistic.

Prin gammagrafie se stabileste daca arma este sau nu incarcata, care este starea elementelor componente si daca lipseste vreunul dintre aceste elemente ale armei.

Prin examinarea comparativa a cliseelor radiografice ale armei. In cauza si a armelor de referinta este posibila stabilirea modelului folosit la comiterea unei fapte prevazute de legea penala.

Alaturi de aceste metode, unii specialisti au insistat si asupra examinarii "sonografice". Aceasta metoda consta in analiza parametrilor acustici, caracteristici impuscarii, a celorlalte zgomote produse de mecanismele de tragere(armare, percutie, aruncarea tubului).

c) Examinarea munitiei folosite la armele de foc

Examinarea munitiei folosite la armele de foc cu care s-au comis infractiuni are rolul de a stabili tipul, modelul si anul de fabricatie al cartuselor, pe baza caracteristicilor, a inscriptiilor fabricii producatoare, existente pe rozeta tubului. În cazul munitiei ne intereseaza, ca si in cazul armei, apartenenta de grup a armei, precum si calitatea sau locul de provenienta al munitiei, gradul de conservare, prin examene chimice[3].

Cum multe infractiuni se savarsesc cu ajutorul armelor de vanatoare, expertiza criminalistica este chemata sa dea raspunsuri in legatura cu originea unor elemente care intra in compunerea cartuselor armelor de vanatoare: alice, bure, rondele, care se pot fabrica si artizanal, de catre vanatori. În cazul acestor tipuri de numitii se poate face un examen comparativ, intre ele gasite la fata locului si cele descoperite la domiciliul celor banuiti.

Asemenea probleme sunt solutionate si in privinta munitiei tipice armelor de alarma si de aparare.

Totodata in cazul savarsirii de infractiuni cu arme de foc, prin care se aduce atingere vietii si sanatatii persoanei, in examinarea armelor de foc un rol important il are medicul legist, cu care expertul criminalist va colabora strans.

2. Expertiza criminalistica a urmelor formate de armele de foc

a) Expertiza urmelor principale ale tragerii

Expertiza criminalistica a urmelor principale ale tragerii consta din examinarea orificiilor de intrare si iesire a canalelor formate atat pe corpul uman cat si pe obiectele cu care glontul a venit in contact. Totodata sunt supuse examinarii si urmele de ricosare[4].

În privinta expertizei orificiilor de intrare, o prima problema de rezolvat este aceea a stabilirii faptului daca aceste orificii sunt sau nu consecinta folosirii unei arme de foc sau a unei arme de alta natura. Raspunsul se poate formula pe baza studierii caracteristicilor generale reflectate de urma de intrare a glontului, caracteristici care difera in functie de natura obiectului impuscat(tesut, lemn, metal, etc.).

Alaturi de aceste caracteristici privitoare la forma orificiului sunt avute in vedere si caracteristicile individuale, specifice factorilor secundari ai impuscaturii, cum ar fi: urmele de funingine, arsurile, tatuajele si rupturile provocate de gaze, precum si inelele de frecare si de metalizare formate indiferent de distanta de la care s-a tras[5].

În cazul in care sunt gasite mai multe orificii de intrare si de iesire, se impune a fi clarificate si alte aspecte, ca de exemplu: daca aceste orificii au fost formate de acelasi tip de glont, daca ele au fost produse ca urmare a tragerii cu una sau mai multe arme dintr-o singura directie sau din directii diferite, si daca distanta de tragere a ramas aceeasi.

Toate aceste aspecte se clasifica pe baza examenului comparativ dintre urmele in cauza si urmele impuscaturilor efectuate experimental cu arme banuite a fi fost folosite si pe suporturi asemanatoare celor gasite la fata locului.

b) Expertiza criminalistica a urmelor secundare ale tragerii

Cercetarea criminalistica a urmelor secundare ale tragerii este destinata descoperirii si examinarii urmelor apartinand factorilor secundari ai tragerii cu o arma de foc, formati in jurul sau in interiorul orificiului de intrare a proiectilului ca si a urmelor specifice de tragere formate pe mana persoanei care a folosit arma de foc.


Prima etapa a expertizei criminalistice a cercetarii unor astfel de urme denumita si expertiza preliminara, este destinata examinarii obiectului presupus purtator de urme suplimentare de tragere. Aceasta examinare se face cu ajutorul microscopului optic, desi rezultatele sale nu sunt intotdeauna cele dorite. De aceea se recurge la metode specializate ca: examinarea chimica, examinarile spectrale, etc.

Examinarea chimica. Cu ajutorul aceste metode sunt puse in evidenta urmele suplimentare de impuscare existente in jurul orificiului de intrare, in teava armei si pe mana celui care s-a folosit de arma de foc respectiva. De exemplu se cauta identificarea nitratilor cu ajutorul reactivilor speciali, cum ar fi cei pe baza de brucina, impregnati pe o hartie fotografica. Hartia se introduce sub materialul presupus purtator de urma dupa care se calca cu un fier cald, prezenta nitratilor[6] conducand la aparitia unor puncte rosii.

Pentru identificarea nitratilor pe mana tragatorului se mai apeleaza la "testul cu parafina" care este mai curand spectaculos decat concludent ca de altfel intreaga examinare chimica ce nu este strict specifica, dand rezultate pozitive si in alte cazuri, din care motiv el trebuie interpretat de organele judiciare cu rezerva cuvenita.

Testul cu parafina consta in prelevarea reziduurilor de tragere depuse pe mana persoanei sau pe alt suport, prin turnarea de parafina topita la care vor adera particule reprezentand urme secundare ale tragerii cu o arma de foc. Dupa aceea se foloseste un reactiv pe baza de difemilamina in acid sulfuric diluat.

Examinarile spectrale (microanaliza si spectrofotometria de absorbtie atomica) serveste la punerea in evidenta a particulelor de cupru, plumb, etc., existente in urmele suplimentare ale tragerii cu o arma de foc.

Prin aceste metode este posibila punerea in evidenta a inelului de metalizare ce duce la determinarea naturii proiectilului.

Metodele de cercetare constau in stabilirea cu certitudine a existentei urmelor specifice tragerii mai ales ale celor de pulbere, inclusiv pe mana tragatorului.

Dintre tehnicile de varf utilizate in laboratoarele criminalistice mentionam urmatoarele:

microscopia electronica cu baleiaj conjugata cu micro­scopia spectrala in radiatii roentgen, cu microscopia electronica de radiatii cu dispersie de energie. Acest gen de examinare permite o analiza punctuala a particulelor de pulbere descoperite pe mana tragatorului prin microscopie urmata de analiza spectrochimica propriu-zisa[7]2.

microspectrofotometria in radiatii infrarosii permite analiza unor particule de pulbere cu diametrul de 20 milimicroni, stabilind cu certitudine natura lor.

Aceasta metoda este efectuata cu aparate de tip "Nanospec". Aparatul se compune dintr-un microscop cu detector in radiatii infrarosii, un inregistrator spectral si un ordinator pentru interpretarea datelor[8].

Alte tehnici de descoperire sau delimitare a suprafetei in care se afla factori suplimentari ai tragerii se bazeaza pe examinarea in radiatii infrarosii, rezultatele fiind observate cu ajutorul transformatorului electromagnetic sau fixate in fotografie.

Hartia fotografica se introduce sub obiectul presupus purtator de urma de funingine, dupa care va fi expusa la radiatii infrarosii. Acestea vor strabate obiectul, cu exceptia locului in care se gasesc particulele de funingine, impresionand hartia in functie de gradul de penetrare. Dintre examinarile cu caracter orientativ care pot servi la stabilirea faptului ca o persoana a tinut in mana o arma sau un alt obiect metalic, mentionam detectarea urmelor de metal cu ajutorul unei solutii de testare. Reactia dintre solutie si particulele metalice va determina aparitia unei fluorescente specifice sub actiunea radiatiilor ultraviolete. Tehnica este denumita prescurtat TMDT (Trace Metal Detection Tehnique).

3. Identificarea armei dupa urmele formate pe tubul cartusului si pe proiectil

Identificarea armei de foc cu care s-a savarsit o infractiune reprezinta scopul final al oricarei expertize balistice judiciare.

Mecanismul formarii striatiilor pe glont poate fi explicat astfel : in momentul exploziei pulberii, sub presiunea gazelor ce iau nastere, glontul se angajeaza complet intre ghinturile existente pe canalul tevii armei. Datorita faptului ca diametrul glontului este mai mare decat calibrul armei el se deformeaza micsorandu-se. Camara glontului care se freaca de ghinturile din interiorul tevii va fi sensibil zgariata luand forma canalului tevii.

La examinarea acestor striatii un rol important il are microscopul comparator care permite vizualizarea in paralel a campurilor de striatii si juxtapunerea acestora in cazul in care ele coincid ca forma, plasament si continuitate liniara.

Procesul de identificare consta in examinarea comparativa a gloantelor, a tuburilor descoperite in corpul victimei sau la fata locului, cu gloantele trase experimental cu arma gasita in campul infractional ori ridicata de la persoana suspecta.

Examinarea destinata identificarii armei de foc parcurge doua faze principale: prima faza se determina grupul sau categoria din care face parte arma, in baza caracteristicilor generale reflectate de urmele formate pe proiectil si pe tub. În a doua faza are loc identificarea propriu-zisa, prin examenul comparativ al caracteristicilor individuale specifice tevi ghintuite si fiecarui ansamblu al mecanismelor de tragere.

a) Identificarea armei dupa urmele formate pe proiectil (glont)

Identificarea armei dupa urmele formate pe glont presupune, in faza initiala, o delimitare a cercului armelor suspecte, prin excluderea din sfera cercetarii a armelor ale caror caracteristici generale nu corespund caracteristicilor reflectate de glont. Pentru aceasta se iau in calcul numarul ghinturilor, latimea acestora, unghiul si sensul de rasucire, calibrul[9].

Pentru obtinerea modelelor de comparatie se efectueaza trageri experimentale cu armele examinate. Tragerile se efectueaza dupa prealabila verificare a starii lor tehnice, la nevoi recurgandu-se la gammagrafiere.

Rezultatele examinarii care pot fi cert pozitive sau negative, dar si de probabilitate, sunt fixate prin fotografiere. Procedeu care, prin el insusi poate constitui un mijloc de examinare a proiectilelor(compararea imaginii panoramice a proiectilului).

b) Identificarea armelor dupa urmele lasate pe tubul cartusului

Acest gen de identificare se desfasoara in aceleasi conditii si faze ca si identificarea dupa urmele formate pe glont. Captarea tuburilor de comparatie se realizeaza mai usor, prin folosirea unor saculete ori sertarase in dreptul ferestrei carcasei inchizatorului.

Identificarea dupa urmele formate pe tubul cartusului prezinta un avantaj important fata de identificarea armei dupa urmele existente pe proiectil, tubul ramanand intact in marea majoritate a cazurilor de tragere, spre deosebire de proiectil, care se poate deforma la impactul cu obiectele mai dure. Mai mult, tubul permite si identificarea armelor a caror teava nu contine suficiente caracteristici individuale, in special tevile lise (din aceasta categorie fac parte si armele de vanatoare). Factorii de individualizare a armei sunt formati pe tub de catre mecanismele de incarcare, tragere si extragere a cartusului tras. Astfel, principalele urme incluse in sfera cercetarii de identificare sunt cele formate pe rozeta tubului, gheara extractoare, pragul aruncator, peretii camerei cartusului, etc.

Pentru examinarea urmelor de pe tuburi se mai folosesc: discurile Metzger, care servesc la masurarea unghiului format de urma percutorului cu urma ghearei extractoare; dispozitivul de grafiere "Dolegal" ce permite fotografierea simultana a 12 tuburi[10].

Mijlocul tehnic de baza in examinare il reprezinta microscopul comparator, caruia i se poate adauga compararea de microfotograme executate separat pentru tubul in litigiu si cel tras experimental[11].

4. Obtinerea modelelor de comparatie si problemele ce se pot rezolva prin expertiza balistica judiciara

Pentru obtinerea modelelor tip de comparatie se efectueaza trageri experimentale cu armele examinate. Tragerile se efectueaza dupa prealabila verificare a starii tehnice a armei, la nevoie recurgandu-se la gamma-grafiere.

De asemenea, este necesara curatirea tevii armei de rugina, praf, de alte reziduuri de tragere, etc. Pentru trageri se apeleaza la munitie cu caracteristici asemanatoare cele descoperite la fata locului. De exemplu, daca proiectilul are un calibru diferit de cel al armei banuite, la tragerile experimentale se folosesc cartuse de calibru si calitatea celui descoperit, ceea ce nu exclude si folosirea de munitie normala.

Tragerile se efectueaza in dispozitive speciale, denumite captatoare de proiectile care pot fi de mai multe tipuri: cutii sau lazi lungi dreptunghiulare, umplute cu vata ori calti si impartite pe compartimente (in prezent fiind cele mai utilizate); tuburi de circa 4 m cu apa si inchise cu membrana de cauciuc, cutii cu compartimente umplute cu materiale plastice, important fiind sa se obtina proiectile de comparatie de buna calitate. Captatorul de proiectile, folosit la noi in tara, este format dintr-o cutie lunga de circa 3 m cu o latura de 40 cm, impartita in mai multe compartimente (sertare) umplute cu vata. Numarul tragerilor experimentale este limitat la aproximativ 3-5 focuri fiecare proiectil fiind analizat separat, indicandu-se numarul tragerii, data si expertul care a efectuat aceasta tragere.



Dintre tehnicile comparative, mai semnificative sunt:

Examinarea la microscopul comparator. Acest tip de examinare permite observarea directa a continuitatii liniare sau discontinuitatii liniare a striatiilor formate pe glont de particularitatile microreliefului tevii.

Compararea mulajelor obtinute de pe proiectilul in litigiu si cel tras experimental. Acest mulaj se realizeaza cu materiale plastice transparente sau prin galvanoplastic. Se mai pot realiza examene comparative pe diagrame realizate la stria­grafe, care descriu grafic relieful proiectilului. Este posibila si recurgerea la procedeul rularii proiectilelor pe suporturi plastice(ceara, aliaje termoplastice) Începand din 1989 Politia tehnico-stiintifica franceza studiaza un sistem de masurare profilmetrica si analiza a imaginii, apelandu-se la un palpator, un convertizor analogic digital si la un calculator care reconstituie imaginea tridimensionala[12].

Rezultatele examinarii pot fi cert pozitive sau negative dar si de probabilitate. Aceste rezultate sunt fixate prin fotografiere, procedeu care prin el insusi, poate constitui un mijloc de examinare a proiectilelor.

2.5. Alte probleme ce se pot solutiona prin expertiza balistica judiciara a armelor de foc

a) Refacerea inscriptiilor stantate pe armele de foc

Refacerea inscriptiilor(seriilor) inlaturate de pe armele de foc este necesara pentru stabilirea locului de provenienta a armei, a modelului armei si a anului de fabricatie.

Infractorii indeparteaza prin razuire, inscriptiile stantate de pe armele de foc pentru ca acestea sa nu fie identificate in caz ca a fost sustrasa dintr-un depozit de armament.

Restabilirea inscriptiilor stantate se poate face prin urmatoarele metode: chimica, electrochimica si feromagnetica. Aceasta refacere este posibila datorita modificarilor structurale de adancime, suferite de metal pe locurile stantate si comportarii diferite a acestor locuri fata de actiunile chimice, electrolitice sau magnetice.

Metoda chimica. Pentru aplicarea metodei chimice, portiunea de metal unde urmeaza sa se refaca inscriptia razuita, se netezeste pana la luciul de oglinda, apoi se degreseaza cu eter sau amoniac, se ingradeste cu un parapet de plastilina si se toarna reactivul. Pentru obiectele de fier sau otel, reactivul este format din acid ayotic 25 ml, acid acetic glacial 25 ml, alcool etilic 50 ml.

Reactivul se depune intr-un strat de 2-3 mm se lasa 2 ore apoi se inlocuieste proaspat, operatia repetandu-se pana la aparitia imaginii.

Imaginea apare in intregime sau partial, in mod succesiv, ea trebuind fotografiata imediat, deoarece nu poate fi refacuta a doua oara.

Metoda electrochimica sau metoda electrolitica . Aceasta metoda se bazeaza pe faptul ca partile care au suferit o deformare plastica, prin stantare se dizolva mai usor in procesul de coroziune electrochimica. Suprafata respectiva este lustruita si degresata. Baia electrolitica este formata dintr-o solutie apoasa de 2% clorura de sodiu, iar sursa de energie electrica este o baterie de buzunar. Arma se acopera cu un strat de plexiglas in partea ce urmeaza a fi introdusa in electrolit, taindu-se o ferestruica in dreptul locului unde urmeaza a se reface inscriptia inlaturata. Arma se leaga la anod iar la catod se pune o placa de plumb. Imaginea formata rezista mai mult timp. Dintre variantele acestei metode cea mai viabila este considerata varianta bazata pe aparatul denumit "Electronoserpil" care functioneaza la o tensiune retea de 120 V sau 220V precum si la o tensiune de 6 volti (baterie).

Este prevazut cu un palpator in cavitatea caruia este un tampon cu vata imbibata cu o solutie electrolitica (acid clorhidric 40 ml, apa distilata 30 ml, alcool etilic 25 ml si clorura de cupru 5 gr).

Suprafata metalica se slefuieste bine se curata cu alcool. Cu ajutorul electrolizei, cuprul se depune pe urmele seriilor sau inscriptiilor batute in metal. Seriile astfel relevate raman stabile putand fi fotografiate insa timpul de evidentiere este in general scut de cateva minute.

Metoda feromagnetica Aceasta metoda se bazeaza pe proprietatea partilor care au fost stantate de a retine diferit magnetizarea fata de restul metalului obiectului cercetat.

Relevarea inscriptiilor indepartate se face prin sedimentarea unor microparticule magnetice pe suprafata care in prealabil, a fost magnetizata. Se foloseste o suspensie magnetica, formata din particule feromagnetice (miniul de fier, ocrul) in suspensie in alcool, benzina sau apa. Oxizii de fier se mojareaza impreuna cu alcool metilic, apoi se sedimenteaza pana se obtine o pulbere foarte fina. Metoda dero­magnetica se poate repeta fara sa dauneze calitatilor metalului in ceea ce priveste reconstituirea inscriptiilor inlaturate de pe o arma de foc.

Toate aceste metode pot fi folosite in cazul refacerii seriilor sau inscriptiilor inlaturate de pe orice obiect metalic(refacerea seriilor motoarelor, caroseriilor masinilor furate, precum si a altor masini, utilaje inseriate).

b) Examinari acustice si alte genuri de examinari balistice

Investigatiile "acustice" presupun examinarea urmelor sonore ale impuscaturii, armarii si percutiei, ea servind atat la stabilirea tipului si modelului de arma, cat si la identificarea propriu-zisa, pe baza examenului comparativ al sonogramei in cauza cu sonogramele obtinute prin trageri experimentale[14].

Identificarea ar fi posibila teoretic, numai prin existenta unei imprimari a "urmelor sonore" ale impuscaturii, in momentul savarsirii infractiunii, imprimare ce trebuie sa indeplineasca, obligatoriu, anumite conditii de ordin calitativ.

Controversa privitoare la ceea ce s-a denumit expertiza fono­ba­listica nu este lipsita de temei; zgomotele produse de o anumita arma fiind realmente greu de diferentiat fonic de zgomotele unei alte arme similare care folosesc aceeasi munitie. Ceea ce s-a incercat in practica a fost stabilirea numarului de tragatori in cazul asasinarii presedintelui Kennedy. Cele doua expertize efectuate in anii 1970 si 1981 au ajuns la concluzia, cu caracter de probabilitate ca, in cazul mentionat, au existat doi tragatori. Problema identificarii ca atare a armelor nu a fost insa evocata[15].

2.6. Alte genuri de examinari balistice examinarea armelor de foc atipice sau de fabricatie artizanala; examinarea urmelor lasate de pistoale de implantare a bolturilor; examinarea armelor de alarma si de aparare.

a) Examinarea armelor de foc atipice sau de fabricatie artizanala

Aceasta examinare este destinata stabilirii caracteristicilor de fabricatie, a particularitatilor balistice generale, precum si a eventualelor elemente particulare pe baza carora se poarte face identificarea armei de foc. Dintre expertizele de acest gen, cele mai frecvente privesc armele de fabricatie artizanala, ori improvizatii de arme (unele confectionate din tevi).

b) Examinarea urmelor lasate de pistoalele de implementare a bolturilor

Aceste arme desi nu sunt incluse in categoria armelor de foc, sunt apte sa produca leziuni mortale, in practica intalnindu-se asemenea cazuri datorate neglijentei sau neatentiei[16].

Privitor la pistoalele de implementare a bolturilor este necesara efectuarea expertizei balistice cu caracter tehnic general, intrucat, in practica, au fost semnalate cazuri de incercari de modificare a functionarii lor. Printre aceste modificari, autorii urmareau transformarea pistolului de implementat bolturi intr-o arma obisnuita, pretabila la savarsirea de infractiuni.

c) Examinarea armelor de aparare care folosesc gaze nocive

Acest gen de examinare specifica oricarei examinari tehnice criminalistice, este tot mai frecventa astazi si urmareste stabilirea tipului de teava a armei, de regula aceasta fiind obturata, destinata numai gazelor.

O atentie deosebita se acorda munitiei identificarii tipului de gaze folosite a modului si a locului de fabricatie a armei respective, În aceasta categorie de arme de foc intra armele de imrastiere a gazelor nocive, iritante sau de neutralizare.

2.7. Mijloacele tehnice folosite la efectuarea expertizei balistice judiciare

La efectuare expertizei balistice un rol important il ocupa microscopul comparator care permite examinarea simultana a doua zone de interes (microstriatiile create de plinurile si ghinturile tevii, urmele de percutie de pe capse, urmele ghiarei extractoare a tuburilor trase din camera de detonare si urmele ejectorului create pe tubul cartusului permitand si efectuarea juxtapunerii in vederea stabilirii continuitatii liniare a striatiilor. In prezent sunt folosite doua tipuri de microscoape comparatoare respectiv Leitz si Leica DMC.



Ambele se compun din oculare, un sistem optic de prisme cu doua cai, doua ansambluri de obiective interschimbabile cu zoom si diafragme, doua mese reglabile pe care sunt fixate obiectele examinate, precum si din surse de iluminare reglabile.

Microscopul comparator Leica DMC

Ca accesorii, in complexul microscopului comparator intra diverse piese ce servesc la fixarea gloantelor si tuburilor in functie de calibru.

Microscopul comparator Leica DMC are un sistem modern de fixare a rezultatului examinarilor prin fotografiere pe film precum si achizitionarea de imagini cu o camera video, vizualizarea pe monitor si printarea acestora.

Expertiza balistica poate fi completata cu examinari fizico-chimice in vederea stabilirii compozitiei materialelor explozive sau a proiectilelor. Ea poate fi asociata si cu examinari biocriminalistice atunci cand in cauza prezinta interes urmele biologice descoperite la fata locului pe tub, proiectilul ori pe obiectele de imbracaminte ale victimei sau faptuitorului.

Pentru exemplificare prezentam in continuare un raport de expertiza balistica complex, la intocmirea caruia a fost cooptat si un expert chimist, pentru a se stabili daca s-au efectuat trageri recente cu arma in cauza.

Prin examinarile comparative efectuate intre gloantele trase experimental cu arma in cauza si cele din evidenta cauzelor ramase cu autori neidentificati, s-a stabilit ca arma respectiva a fost folosita la comiterea unei infractiuni.



Emilian Stancu op.cit.,pag.241

Emilian Stancu op.cit., pag. 302 (Criminalistica, vol.I, Ed.Actami, Bucuresti, 1999)

V. Levinschi - in Tratat practic de criminalistica, vol. III, Ed. M.I. Bucuresti 1980, pag. 175-182

Urmele de ricoseu constau in zgarieturi sau adancituri, in functie de unghiul de lovire si de natura obstacolului aflat pe traiectoria glontului(lemn, caramida, suprafete metalice, etc.)

Emilian Stancu, op.cit.pag.243 (Tratat de criminalistica, Editia a III-a, 2004)

Nitrati-compusi ai Na, folositi in medicina si in industria cernelurilor, Dictionarul limbii romane, Ed. Academiei Romane, 1958

F. Vasiliu si D. Bojin - Microscopie electronica, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti pag. 82-86

J.L. Clement si A. Le Pareux - L'identification des traces de poudre piroxilar par la microspectrophotometrie dans l'infrarouge in I.I.P.C. nr. 375/1984, pag. 34-38

Gheorghe Popa, Nicolae Buzatu, Gheorghe Hanga si Octavian Conicescu -Exploatarea urmelor prin expertiza criminalistica, Ed. ERA, Bucuresti 2005, pag. 58

Emilian Stancu, op.cit.pag.309(Tratat de criminalistica, Editia a III-a, 2004)

M. Tomescu, Tratat practic de criminalistica, vol. II, Ed. M.I., Bucuresti, 1978, pag. 250-251

C.Roques-Carmens, Profilometrie si balistica.Microscopul mecanic cu baleiaj, Revista de Police Tehnique et scientifique nr. 4,1990, Paris

Constantin Draghici, Adrian Iacob -Tratat de tehnica criminalistica, Ed. SITECH Craiova 2007, pag. 303.

I. Anghelescu - Expertiza fonobalistica judiciara, Ed. M.I. Bucuresti 1975

Emilian Stancu op.cit.pag.311

M. Tomescu - Tratat practic de criminalistica, vol. III, Ed. M.I. Bucuresti 1980, pag. 256-259






Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Expertiza balistica judiciara a armelor de foc si a urmelor lasate de acestea
CRIMINALITATEA
Raport de expertiza dactiloscopica
PRIMELE MASURI CARE TREBUIE LUATE LA FATA LOCULUI ÎN CAZUL PRODUCERII UNUI EVENIMENT - dresaj caini serviciu patrulare
Raport de expertiza a fotografiei de portret
Expertiza traseologica
MASS-MEDIA, ACCIDENTELE RUTIERE SI EDUCATIA
Prelevarea (esantionarea) probelor în vederea examinarilor criminalistice de laborator



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu