Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » criminalistica
Expertiza traseologica

Expertiza traseologica



EXPERTIZA TRASEOLOGICA

Traseologia judiciara este acea ramura a tehnicii criminalistice care studiaza urmele formate ca modificari materiale produse prin interactiunea dintre faptuitor, mijloacele folosite de acesta si elementele componente ale mediului unde se desfasoara activitatea infractionala – in scopul descoperirii faptei, identificarii autorului, a mijloacelor folosite si a imprejurarilor in care s-a comis infractiunea.

Identificarea criminalistica in traseologie este posibila datorita urmatoarelor premise:




toate obiectele materiale au forma si structura exterioara individuale, caracterizate printr-un micro si macro relief;

identificarea in traseologie este posibila la obiectele care isi pastreaza aceeasi forma si structura o anumita perioada de timp;

reproducerea in urma a structurii exterioare a obiectului creator depinde de mecanismul formarii urmei si de proprietatile obiectului primitor.

Expertiza traseologica are ca scop identificarea obiectelor care au creat urmele forma (de adancime sau de suprafata) descoperite la locul faptei in cazul cercetarii diferitelor genuri de infractiuni.

Sunt examinate atat urmele in litigiu ridicate de la fata locului prin fotografiere, mulaj sau obiectele purtatoare in urme, comparativ cu modelele experimentale create de expertul criminalist cu ajutorul obiectelor presupuse ca le-au lasat la locul infractiunii.

Este foarte important ca modelele de comparatie sa fie create in conditii cat mai apropiate formarii urmelor in litigiu.

1. Categorii de urme ce fac obiectul expertizei traseologice:

a.      urmele de picioare si de incaltaminte;

b.     urmele de dinti create pe corpul victimei, pe alimente, frunte, obiecte;

c.      urmele de buze, urechi si alte parti componente ale fetei;

d.     urmele lasate de instrumentele de spargere;

e.      urmele mijloacelor de transport;

f.      noduri si legaturi;

g.     aschii de lemn, resturi de fumat, pelicule de vopsea, cioburile de sticla, produse textile, substante toxice, stupefiante s.a.

1.1 Urmele de picioare (descult sau cu ciorapi) si de incaltaminte

Urmele de picioare constituie o categorie importanta de urme create inevitabil la locul faptei.

Interpretarea acestor urme se face atat pe baza caracteristicilor generale cat si a celor individuale. In acest scop se examineaza atat urmele de picior izolate, cat si cararea de urme.

Se pot obtine date privind numarul faptuitorilor, sexul, talia, greutatea aproximativa a acestora, inaltimea, daca au alergat, au sarit ori au mers normal.

Cararea de urme contine in plus indicii referitoare la directia de deplasare, unghiul de mers, caracteristicile mersului, existenta eventualelor defecte anatomice, procedee de derutare folosite de infractor etc.

Lungimea pasului variaza in functie de sex, varsta, inaltime, alura de mers, natura ocupatiei (ex. lungimea pasului la barbati este mai mare decat la femei cu circa 20 cm – barbatii au pasul intre 70 – 90 cm, iar femeile intre 50 – 60 cm).

Unghiul pasului este mai mic la femei, copii si batrani, spre deosebire de persoanele obligate prin natura ocupatiei sa-si mentina echilibrul (marinari, constructori).

Schiopatarea se reproduce in cararea de urme prin lungimea diferita a pasilor unui picior fata de celalalt.

Urmele de incaltaminte iau nastere prin contactul dintre talpa si elementele componente ale locului faptei (sol, dusumea, parchet, linoleum, gresie, covor etc.). Ele ajuta sa identificam drumul parcurs de infractor si incaltamintea care le-a creat.

De regula sunt urme forma (de adancime sau de suprafata), insa pot fi gasite si urme materie (cand incaltamintea este murdara de sange, vopsea, ulei, noroi etc.).

In cazul acestor urme valoarea caracteristicilor de identificare este data de natura obiectului primitor, de modul de ridicare a urmei de la locul faptei si mai ales de elementele individuale formate in procesul folosirii acesteia si in cel de fabricatie.

Elementele generale se refera la lungime, latime, contur exterior, modelul desenului de pe talpa etc.

Obtinerea modelelor de comparatie la urmele de picioare de la banuit

La urmele de suprafata i se cere suspectului sa calce mai intai pe o placa pe care s-a intins tus tipografic si apoi pe o coala de hartie (picior descult).

La urmele de incaltaminte de adancime se creeaza urme cu incaltamintea bruta si se ridica prin mulaj de ghips.

Prin expertiza criminalistica traseologica se poate stabili incaltamintea care a creat urma la fata locului, cand aceasta contine suficiente elemente de identificare se poate formula o concluzie certa pozitiva.

Cand urma a fost lasata de fata incaltamintei, se examineaza urmatoarele caracteristici:

o      numarul de orificii pentru sireturi;

o      forma si numarul cataramelor;

o      numarul cusaturilor fetei, al impletiturilor pe cm2.



Pe baza dimensiunilor urmei de incaltaminte, expertul poate estima cu aproximatie talia persoanei.

In cazul cararii de urme sunt examinate urmatoarele elemente:

linia mediana care stabileste directia de mers;

linia mersului;

latimea si lungimea pasului;

unghiul pasului

1.2 Urmele mijloacelor de transport pot fi create de partile de rulare a autovehiculelor care prezinta caracteristici ale desenelor anvelopelor si unele defectiuni ce permit identificarea de gen sau individuala. Ansamblurile si subansamblurile vehiculelor pot crea urme de lovire, frecare compresiune, produse de barele de protectie, faruri, capote etc. Pe baza urmelor mijloacelor de transport ridicate de la fata locului expertiza traseologica poate stabili:

numarul osiilor vehiculului;

tipul, modelul, marca;

lungimea urmelor de franare;

diametrul rotilor vehiculului;

directia de deplasare si viteza cu care circula;

daca toate franele au functionat.

Aceste date sunt foarte importante in cazul accidentelor de circulatie cu fuga de la locul faptei, dar si al altor infractiuni la comiterea carora au fost folosite vehicule, putand duce la identificarea mijlocului de transport si implicit a autorului faptei penale.

O deosebita importanta o prezinta urmele lasate de anvelope care reproduc constructia exterioara a acestora si care pot fi de adancime sau de suprafata (formate prin stratificare ori destratificare). Analizand urmele create de pneurile autovehiculelor trebuie stabilit tipul si modelul mijlocului de transport folosind urmatoarele elemente generale:

situarea si numarul urmelor;

ecartamentul (distanta dintre rotile laterale);

ampatamentul (distanta dintre rotile din fata si cele din spate);

latimea benzii de rulare;

lungimea circumferintei anvelopei;

desenele anvelopelor

Pentru identificarea propriu-zisa a autovehiculului care a lasat urmele pneurilor la locul faptei se au in vedere urmatoarele elemente individuale:

urmele exploziilor, taieturilor, intepaturilor;

urmele de vulcanizare;

elemente de uzura a benzii de rulare;

diferite corpuri straine in dosarul anvelopei.

1.3 Urmele instrumentelor

In denumirea generica de „instrumente” sunt incluse toate uneltele, sculele, aparatele si oricare alte obiecte care se folosesc la comiterea unei infractiuni. Din practica rezulta ca cele mai des utilizate sunt: clesti, ciocane, cutite, topoare, surubelnite, fierastraie, rangi, leviere, foarfeci, chei fixe si mobile, dispozitive de fortare a butucului yalelor, chei potrivite, iar pentru autovehicule, „piciorul de caprioara”, instrument folosit pentru fortarea portierelor, stante, matrite, iar mai nou, copiatoare si imprimante[1]1.

Dupa procesul de formare, urmele instrumentelor pot fi: statice sau dinamice, de suprafata sau de adancime, ponderea detinand-o cele de adancime.





Forma urmelor creata de instrumente depinde de urmatorii factori:

felul instrumentului folosit si procedeul utilizat;

natura suportului asupra caruia s-a actionat sau a materialelor in care au fost ambalate.

Dupa modul de actionare, urmele instrumentelor pot fi create prin: lovire, apasare, taiere, intepare, frecare-alunecare, prin detonarea unor fragmente din instrumentelor folosite etc.; urmele instrumentelor se cauta pe corpul victimei, al faptuitorului, pe mecanismele de inchidere-des­chidere, pe usi, ferestre, case de bani, dulapuri, sertare, autoturisme etc.

Cu un anumit instrument, corpul uman sau obiectul pot fi lovite formandu-se urme de suprafata sau de adancime care vor reda, mai mult sau mai putin fidel aspectul materialului de constructie al instrumentului folosit ori a unei parti a acestuia.

Ca urmare a fortarii diverselor obstacole, instrumentele folosite pot lasa urme de frecare-alunecare, care au un caracter dinamic, fie de adancime, fie de suprafata, de deformare sau de distrugere partiala a materialului. In cazul unor asemenea urme nu se poate imprima forma exterioara a instrumentului folosit, de caracterul dinamic al urmei din care rezulta striatii constituie un element important in identificarea traseologica individuala.

Prin expertizarea acestor urme pot fi stabilite urmatoarele:

o      ce fel de instrument a creat urma;

o      care este mecanismul de formare al urmei;

o      care este succesiunea de creare a urmelor;

o      daca urmele au fost create cu acelasi instrument;

o      daca urmele au fost create cu instrumentul corp delict pus la dispozitie;

o      daca fragmentele descoperite la fata locului au facut corp comun cu instrumentul prezentat pentru examinare;

o      daca instrumentul este fabricat in serie sau artizanal.

În cazul furturilor din locuinte, birouri, cabinete si alte spatii asigurate, atunci cand nu sunt descoperite urme de fortare la nivelul usilor si ferestrelor, se creeaza suspiciunea ca s-a patruns prin chei potrivite. In aceste situatii, incuietorile vor fi ridicate in vederea examinarii in laborator. Cel mai des intalnite sunt incuietorile cu cilindru (tip yale), datorita gradului relativ ridicat de securitate la unele tipuri existand peste 3000 de modele de chei.

Odata cu butucul se ridica si cheile folosite in mod curent, fara ca vreuna dintre acestea sa fie introdusa in sistemul de asigurare.

La incuietorile ingropate (cele plasate sub clanta usii) se marcheaza partea care a fost plasata spre exterior si care ar fi putut fi deschisa cu ajutorul cheilor potrivite sau cu alte instrumente.

Pentru efectuarea examinarilor comparative traseologice este necesar sa se obtina modele de comparatie. Acestea se executa cu instrumentele cu care se presupune ca au fost create urmele in litigiu. Realizarea modelelor experimentale se face, de regula, pe suporturi asemanatoare cu cele pe care au urmele la fata locului si prin acelasi mecanism.

Ca mijloace tehnice de examinare, se folosesc stereomicros­copul S.M.xx, microscopul comparator si sistemul de achizitie si prelucrare digitala a imaginilor LUCIA FORESINC.

1. Urmele de dinti pot fi lasate de infractor pe diferite produse alimentare, pe corpul victimei ori de catre victima pe corpul infractorului. In cadrul examinarilor se vor avea in vedere urmatoarele elemente:

forma arcadei dentare

dimensiunea muscaturii

dimensiunea spatiului interdentar

alinierea sau nealinierea dentitiei

prezenta tuberculilor dentari

fisuri, fracturi dentare

resturi radiculare

malformatii congenitale

Prin expertiza traseologica poate fi identificata persoana care a creat urma de muscatura in litigiu.

1.5. Urmele de buze, de urechi si nas si alte parti ale fetei umane sunt urme care raman in stare latenta pe suportul pe care au fost lasate (capota masinii in cazul accidentelor de circulatie, usi, pereti, etc.

a) Urme de buze sunt reproduceri ale reliefului si formei exterioare ale buzelor, create pe diverse suprafete, in procesul savarsirii unei infractiuni.



Urmele pot reproduce intregul relief (randurile orizontale sau verticale) al buzelor si dimensiunile lor, sau numai o parte din acestea.

Dupa mecanismul de formare, urmele de buze pot fi statice sau dinamice, de adancime sau de suprafata. Specialistii apreciaza ca aceasta categorie de urme are aceeasi valoare de identificare ca si urmele papilare. Papilele sau santurile coriale existente pe suprafata buzelor nu trebuie, insa, confruntate cu crestele papilare de pe suprafata palmelor, natura lor fiind alta. Mecanismul de formare a urmei de buze prezinta unele diferente, in sensul ca urma papilara se formeaza in principal prin depunerea transpiratiei secrete de piele prin orificiile sudoripare, pe cand, urmele de buze iau nastere prin depunerea altor substante.

Suporturile pe care raman urmele de buze sunt diverse (pahare, sticle, linguri metalice etc.), iar relevarea lor se face dupa materiale dactiloscopice. Prin interpretarea urmelor de buze se pot obtine date referitoare la sex, varsta, tip antropologic, inaltimea persoanei, urme adiacente (sange, ruj).

b) Urmele de urechi sunt formate de pavilionul extern al acestora, care poate lasa, ca urmare a secretiei glandelor sudoripare, prin contact cu obiectele ce au suprafete plane, lucioase, urme vizibile sau latente, statice ori dinamice. Se imprima de regula, marginea exterioara a pavilionului urechii (helixul) si lobul, dar cand presiunea este puternica se imprima si celelalte elemente, cele mai valoroase fiind urmele statice.

Prin interpretarea acestor urme se pot stabili date referitoare la sex, varsta, malformatii ale urechii, mecanismul de formare si chiar identificarea persoanei. Ele sunt cele mai valoroase, deoarece urechea difera de la o persoana la alta, atat prin forma generala a pavilionului, dimensiunea si modul de dispunere, cat si prin caracteristicile proprii fiecarui element (helix, antihelix, trages, si lob), precum si prin proprietatile privind unicitatea si fixitatea acestor elemente.

c) Urmele lasate de nas, frunte si alte parti ale fetei prezinta importanta in identificarea persoanei care le-a lasat, iar in anumite situatii, in coroborare cu alte categorii de urme gasite la fata locului, pot contribui la stabilirea apartenentei de gen si a altor date cu privire la persoana ce le-a creat.

1.5 Urmele materie macroscopice

a) Urmele de vopsea apar la fata locului sub forma unor fragmente sau pelicule de diferite culori, nuante si grosimi. Uneori aceste urme apar sub forma de dungi sau stersaturi ca urmare a impactului unui obiect vopsit cu altul, si pot fi descoperite pe imbracaminte, incaltaminte, obiecte de lemn sau metal. Practica a demonstrat ca urmele de vopsea apar cel mai des in cazul accidentelor de circulatie si in furturile prin efractie la care se folosesc instrumente de spargere. Prin interpretarea urmelor de vopsea se pot obtine date cu privire la:

obiectul care le-a creat (forma, inaltimea la care s-au creat, culoarea peliculei de vopsea);

mecanismul de formare a urmei (tamponare, presare, franare, fortare);

adancimea aproximativa a urmei;

Prin expertiza chimica a urmei de vopsea se poate stabili:

caracteristicile vopselei (culoare, straturi, compozitie chimica);

daca peliculele de vopsea trimise spre analiza provin sau nu de la vopseaua originala;

daca urma de vopsea prezinta aceleasi caracteristici (natura, culoare, compozitie chimica, numar de straturi) cu modelele de vopsea prelevate pentru comparatie.

b) Urmele de sticla se formeaza prin spargere, lovire, taiere etc. si raman sub forma de cioburi sau bucati mai mari. Datorita mecanismului de formare aceste particule de sticla pot fi descoperite la locul faptei pe hainele victimei sau faptuitorului, in interiorul autoturismului, pe instrumente etc.

Prin expertiza se pot lamuri, in principiu, urmatoarele probleme:

care este natura urmelor si din ce obiecte provin (geam, parbriz, etc.);

daca urma sau fragmentul de sticla provin dintr-un obiect care initial a fost spart;

care este compozitia chimica a sticlei;

care este originea sparturii sau taieturii, mecanismul de formarea urmelor;

daca urmele de sticla prezinta identitate din punct de vedere al compozitiei si proprietatilor chimice sau fizice cu nivelul de comparatie;

daca fragmentul ridicat de la fata locului a facut corp comun cu obiectul ridicat pentru comparatie.

c) Alte categorii de urme traseologice (aschii de lemn, urme de sol, urme de produse textile, resturi de fumat, urme de hartie, substante toxice si stupefiante, noduri si legaturi, resturi alimentare, nasturi etc.).



Tratat practic de criminalistica – colectiv,  Ed. M.I., Bucuresti, 1996, p. 251.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




LOCUL SI ROLUL CUPLULUI CHINOTEHNIC IN PREVENIREA SI COMBATEREA FAPTELOR ANTISOCIALE
CERCETAREA CRIMINALISTICA A INFRACTIUNII DE OMOR DIN CULPA
INVESTIGAREA PERSONALITATII FAPTUITORULUI CARE A SAVÂRSIT O INFRACTIUNE DIN CULPA, DIN UNGHIUL OBSERVATIEI COMPORTAMENTULUI EXPRESIV
Dispunerea expertizei criminalistice
FOLOSIREA CÂINILOR DE ÎNSOTIRE - PATRULARE ÎN CAZUL PARTICIPARII LA ACTIUNI DE MENTINERE A ORDINII PUBLICE
FOLOSIREA CÂINILOR DE ÎNSOTIRE - PATRULARE PENTRU PAZA PERSOANELOR AFLATE ÎN STARE LEGALA DE RETINERE SAU DETINERE, PE TIMPUL ESCORT
PRIMELE MASURI CARE TREBUIE LUATE LA FATA LOCULUI ÎN CAZUL PRODUCERII UNUI EVENIMENT - dresaj caini serviciu patrulare
Modalitati de interventie asupra unei case izolate sau asupra cladirilor aflate in mediul rural/urban. Incercuire, patrundere, capturare, retragere.




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu