Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice




Acasa » tehnologie » electronica electricitate
Distributia, racirea, ungerea compresorului

Distributia, racirea, ungerea compresorului




Distributia, racirea, ungerea compresorului

A. Distributia.

In compresorul cu piston, intrarea gazului in spatiul de comprimare (aspiratia) si evacuarea lui din acest spatiu (refularea), sunt asigurate de un ansamblu de organe care formeaza dispozitivul de distributie.

Solutiile constructive pentru realizarea distributiei compresoarelor cu piston, se pot grupa in trei mari categorii:

a. distributie prin supape independente (automate);

b. distributia prin sertare si supape sau prin piston-sertar;




c. distributia prin ferestre si prin camasa mobila.

a. Distributia prin supape independente este cea mai uzuala solutie. Este un tip de distributie necomandata, la care deplasarile aferente deschiderii si inchiderii supapelor se fac datorita diferentelor de presiune dintre aval si amonte de supapa, fapt pentru care se numesc supape automate.

fig.3.11

In figura 10 este reprezentata schema de functionare a unei astfel de supape. Organul de etansare 1 inchide etans orificiul de trecere a gazului prin scaunul 2 si este tinut apasat pe scaun de catre arcul 3. La deschiderea supapei, organul de etansare se deplaseaza pana la atingerea limitatorului de cursa 4 . Supapa de aspiratie se deschide spre interior, iar cea de refulare spre exterior.

In timpul deschiderii, supapa trebuie sa asigure o sectiune de trecere a gazului suficienta, astfel incat caderea de presiune care ia nastere sa fie minima – in acelasi scop, curentul de gaz trebuie sa aiba viteza mica, un numar mic

de schimbari de directie si sectiunile de trecere a gazului sa nu prezinte variatii bruste.

Supapele trebuie sa fie usor accesibile si demontabile, deoarece ele au nevoie de un volum mare de lucrari de intretinere. Amplasarea lor trebuie astfel facuta incat spatiul mort sa fie minim iar racirea lor sa fie intensa. Se recomanda montarea supapelor in chiulasa.

Din punct de vedere constructiv, supapele automate pot fi:

supape cu taler plan (fig.3.11);

supape cu taler conic;

supape cu taler bombat;

supape cu disc de etansare;

supape cu lamele (elastice sau rigide)

fig. 3.12

In figura 3.12 este reprezentata o supapa de refulare cu organul de etansare in forma de taler.

Scaunul supapei 1 are forma de cupa prevazuta la partea inferioara cu un orificiu prin care trece gazul, scaunul servind drept baza pentru asamblarea celorlalte piese. Inchiderea se face cu talerul 2, care este oprit (la deschidere) de limitatorul 3 prevazut cu proeminentele de

ghidare 8, arcul 4 si orificiile 9 de trecere a gazului (idem 10). Garniturile 6 si 5 servesc la etansare, iar piulita 7 la fixarea supapei in chiulasa.

b. Distributia prin sertare si supape se foloseste mai rar si mai ales la pompele de vid. Este o distributie comandata, dar este mai complicata si mai pretentioasa in deservire.

c. Distributia prin ferestre se foloseste rar, in special la compresoarele pentru vapori.

B. Racirea

Incalzirea excesiva a pieselor compresorului, datorita contactului cu aerul comprimat si caldurii dezvoltate prin frecare, produce deranjamente in functionare (uzuri excesive, depuneri pe pereti, gripari, etc.), si contribuie la micsorarea coeficientului de umplere, adica a debitului de gaz livrat. De asemenea, incalzirea aerului in timpul procesului de comprimare micsoreaza randamentul izotermic al compresorului.

Pentru asigurarea functionarii normale a compresorului trebuie asigurata racirea cilindrilor si chiulasei, precum si racirea gazului intre treptele de comprimare, la compresoarele cu mai multe trepte.



Racirea se poate realiza prin transmiterea cantitatii de caldura de la piesele incalzite la aerul atmosferic, in cazul instalatiei de racire cu aer, sau la apa (si apoi, in continuare la aerul atmosferic), in cazul instalatiei de racire cu apa.

Racirea aerului comprimat se realizeaza in schimbatoare de caldura cu aer, sau cu apa, in cazul instalatiei de racire cu apa.

a. Racirea cu apa este folosita aproape la toate compresoarele stabile si la foarte multe compresoare mobile.

Schemele de principiu ale unor instalatii de racire cu apa sunt reprezentate in figurile 12, 13, si 14.

fig.3.13

Apa incalzita iese din chiulasa si intra in radiator prin partea de sus a acestuia.

In radiator, apa cedeaza o cantitate de caldura aerului atmosferic si se raceste. Dupa iesirea din radiator prin partea inferioara a acestuia, apa intra in spatiul de racire al cilindrilor, dupa care reintra in radiator formand un circuit continuu (circuit inchis).

In cazul compresoarelor cu mai multe trepte, la iesirea din radiator apa trece mai intai prin racitoarele intermediare, legate in paralel, dupa care intra in spatiile de racire ale cilindrilor si chiulaselor.

Circulatia apei in instalatia de racire se poate realiza dupa principiul termosifonului (fig.3.13) sau prin circulatie fortata, sub actiunea unei pompe (fig.3.14).

fig.3.14

S-a stabilit ca apa de racire primeste o cantitate de caldura echivalenta cu cca. 1/3 din energia consumata pentru antrenarea compresorului (in cazul compresoarelor cu o singura treapta) si cu cca. 2/3 din consumul de energie (in cazul compresoarelor cu doua sau mai multe trepte si racire intermediara).

Instalatia de racire se poate realiza uneori fara

radiator, prin circuit deschis (fig. 3.15).

In fig.3.15 a, pompa aspira apa racita dintr-un rezervor asezat mai jos decat compresorul: in cazul b, pompa refuleaza apa in spatiul de racire al compresorului, din care apa trece intr-un rezervor asezat mai sus decat compresorul iar in cazul c, pompa aspira apa din rezervorul de alimentare si o refuleaza in rezervorul de racire, de unde ajunge prin cadere libera, in spatiul de racire al compresorului.


fig.3.15

La toate cele trei scheme, debitul de apa se regleaza cu ajutorul unui robinet asezat la intrarea in compresor.

Principalele elemente componente ale unei instalatii de racire cu apa, sunt: pompa centrifuga, radiatorul, ventilatorul, racitorul intermediar, etc.

b. Racirea cu aer, are, fata de racirea cu apa, urmatoarele avantaje:

mai simpla constructiv si mai usor de exploatat;

iarna, nu necesita golirea instalatiei;

nu apar depuneri de calcar.

Racirea cu aer se poate face cu sau fara ventilatie. Pentru conducerea curentului de aer, compresoarele sunt echipate cu mantale speciale cu aripioare (deflectoare). Ca piese componente avem suflanta si racitoru1 intermediar.

C. Ungerea

Instalatia de ungere a compresorului are ca scop asigurarea cu lubrifiant in cantitatea necesara a tuturor suprafetelor pieselor intre care exista frecare. Lubrifierea reduce uzura si ajuta racirea.



Ungerea compresoarelor de aer se poate face prin : barbotaj la cuzinetii arborelui cotit si a bielelor), presiune (la arborele cotit, la cuzinetii bielelor).

La nivelul cilindrilor, ungerea suprafetelor dintre camasa si piston se realizeaza prin teri metode:

- prin ceata de ulei care patrunde in spatiul de aer;

- prin ungatoarele speciale (actionate mecanic si manual) cu pompe cu pistoane;

- prin introducerea de ulei sub forma de picaturi in racordul de aspiratie sau prin filtrul de aer.

O instalatie de ungere a unui compresor de aer contine ca elemente principale: o pompa de ungere, filtre de ulei ungatoare, aparate de masurat si control.

In general, uleiurile de ungere pentru compresoare indeplinesc unele cerinte specifice:

- au viscozitate mica la temperatura de lucru ridicata;

- proprietati bune de rezistenta la spumare;

- nu se degradeaza usor prin absorbtie de oxigen;

- nu depun produse carbonoase in spatiul de ungere.

Uleiurile romanesti, folosite la compresoarele de aer, sunt din grupa K (40, 65, 90 etc.) in functie de specificul fiecarui tip de compresor. Pentru toate compresoarele la alegerea uleiului se va avea in vedere temperatura mediului ambiant.

Uneori la compresoarele mari, uleiul este racit in racitoare cu apa.

D. Filtrarea aerului

Aerul aspirat de compresor contine de cele mai mute ori impuritati de natura diferita, care o data patrunse in compresor si in amestec cu uleiul, favorizeaza uzuri premature si intense a pieselor. In scopul reducerii acestui pericol, aerul este trecut prin filtre, inainte de a fi aspirat. Filtrele pot fi de mai multe tipuri:

Fig. 3.16. Filtru de aer combinat:

- fluid separat din aer ; 2 - perete transparent ; 3 - cartus filtrant; 4 - bucsa de strangere a capacului ; 5 - garnitura de etansare; 6 - racord intrare aer in filtru; 7 - capacul filtrului; 8 - iesire aer filtrat din filtru ; 9 - perete despartitor ; 10 - membrana de separare (taler) ; 11 - spatiu de colectare; 12 - robinet de golire.

- filtre cu inertie, unde se foloseste inertia prafului pentru a fi separat de aer, prin schimbarea brusca a vitezei si directiei de deplasare a curentului de aer cu praf;

-filtre umede, care retin impuritatile intr-o baie de ulei;

- filtre de aer combinate, acele filtre care realizeaza atat filtrarea prin inertie cat si filtrarea umeda. Totusi, aerul iesit din compresor poate antrena uneori rugina de pe tubulaturi si uleiul de ungere, care pot dauna functionarii aparatelor pneumatice din instalatiile navale. Pentru acest lucru se folosesc diverse trepte de filtrare a aerului comprimat. Un asemenea filtru (fig.3.16.) se monteaza dupa compresor si inainte de consumator.

Aerul comprimat intra in filtru prin racordul 6, apoi datorita turbulentei si a greutatii specifice diferite, aerul se separa de impuritati si fluid. Talerul de separare 10 are rolul de a impiedica

antrenarea filtrului odata cu aerul. Cartusul filtrant 3, confectionat din sarma fina, retine particulele mecanice. Fluidul 1 este evacuat permanent prin robinetul 12.

E. Reductoare de presiune

Pentru functionarea unor aparate pneumatice este nevoie ca presiunea aerului sa fie redusa, uneori sub 105 N/m2, lucru care se realizeaza prin reductoare de aer (fig. 3.17.)


Fig. 3.17. Sectiune printr-un reductor de aer:

1 - resortul de reducere a ventilului; 2 - suport reductor; 3 - racord intrare aer cu presiune inalta; 4 - evacuare aer; 5 - capac reductor; 6 - taler superior; 7 - surub de reglare; 8 -resort de presiune; 9 - talerul inferior;10 - spatiul de lucru al resortului;11-acul ventilului;12 - membrana; 13 -ajutaj de egalizare ; 14 - corpul reductorului ; 15 - scaunul ventilului; 16 - racord iesire aer cu presiune redusa; 17- fanta inelara; 18 - talerul ventilului.

Un reductor de aer are si rolul de a economisi consumul de aer. Presiunea de aer este redusa prin intermediul surubului de reglare 7, la diferite valori prin comprimarea resortului 8, cu ajutorul talerului 6. Daca talerul ventilului 18 nu mai este presat, incat sta pe scaunul sau 15, fanta inelara 17 este inchisa si aerul nu mai trece dinspre racordul 3, spre racordul 16, deci reductorul nu lucreaza.

In cazul ca presiunea aerului de reglat este prea mare, membrana 12 si talerul inferior 9 se ridica permitand aerului sa iasa pe langa acul ventilului 11, prin orificiul 4, catre exterior.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




CEAS-CRONOMETRU A501
Energia geotermala
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO
Amplificatoare de masura
Circuite basculante bistabile de tip J-K sincron
Extragerea energie de la electroni
CONDUCTIVITATEA GAZELOR ELECTROIZOLANTE
Caracteristici ale masurarii electrice a marimilor neelectrice. Traductoare




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu