Mijloace si metode de masurare a rezistentei electrice

Mijloace si metode de masurare a rezistentei electrice

Masurarea rezistentei electrice

1 Aparate de masurat analogice si digitale

2 Metode de masurare

3 Erori de masurare

Rezistenta electrica este o marime fizica care consta in propietatea unui material de a se opune treceri curentului electric.

Unitatea de masura in SI este ohmul (Ω).

In practica restintentele electrice pot avea valori cuprinse intre fractiuni de ohm si valori ce depasesc 1MΩ.

In circuitele electrice rezistentele se simbolizeaza ca in figura

Fig.1

In cele ce urmeaza se va utiliza termenul de consumatorpentru orice dispozitiv sau instalatie carora li se masoara rezistenta electrica.

Atentie,nu confundati rezistorul cu rezistenta electrica : rezistorul este un dispozitiv electric care se poate conecta in circuit,iar rezistenta este o marime fizica ce caracterizeaza functionarea unui rezistor sau a altui consumator.

In figura 2 sunt prezentate rezistoare electrice :

Fig.2

Metode de masurare

Pentru masurarea rezistentei electrice se folosesc metode de masurare foarte variate.

Metodele de masurare depind atat de valoarea rezistentei cat si de tipul consumatorului .Astfel,se moasoara frecvent rezistente electrice ale rezistoarelor,ale bobinelor,ale prizelor de pamant,rezistente de izolatie ale instalatiilor sau a liniilor de tensiune.

Cele mai utilizate metode de masurare a rezistentei electrice sunt :

-Metoda indirecta a ampermetrului si volmetrului (montaj volt-ampermetric) ;

-Metoda cu citire directa utilizand ohmetre,megaohmetre si multimetre ;

-Metoda de comparatie (metode de punte).

In acest capitol se vor studia metodele indirecte si directe de masurare a rezistentelor electrice.

Masurarea rezistentelor prin metoda ampermetrului si volmetrului

Metoda ampermetrului si volmetrului este o metoda indirecta si presupune 3 etape in precesul masurari si anume :

Se masoara tensiunea U la bornele consumatorului cu ajutorul unui volmetru ;

Semasoara intensitatea I curentului prin consumator cu un ampermetru ;

Se calculeaza rezistenta consumatorului prin introducerea valorilor obtinute anterior in expresia matematica a legi lui ohm.

In montajele volt-ampermetrice, volmetrul poate fi legat inainte sau dupa ampermetru,rezultand astfel 2 montaje de masurare a rezistentelor prin acesta metoda si anume :

-montajul amonte

-montajul aval

Montajul amonte,reprezentat in figura 1 are volmetrul legat inaintea ampermetrului.

In acest montaj ampermetrul masoara intensitatea curentului care trece prin rezistenta de masura Rx.

Fig.1

Volmetrul masoara o tensiune U diferita de valoarea tensiuni Ux la bornele rezistentei.

Tensiunea masurata este egala cu suma dintre tensiunea la bornele rezistentei Ux si caderea de tensiune pe rezistenta inferioara r a ampermetrului Ua.

Se observa ca in situatia cand r <<Rx se poate neglija r si rezistenta necunoscuta Rx rezultata direct din indicatiile aparatelor.

Montajul amonte se utilizeaza numai pentru masurarea rezistentelor de valoare mare,fata de care rezistenta interna a ampermetrului se poate neglija.

Montajul aval este reprezentat in figura 2 si are volmetrul montat dupa ampermetru.

In acest montaj ampermetrul masoara curentul I diferit de valoare curentului Ix ce parcurge rezistenta :

I=Ix+Iv ,

Unde I,este curentul prin voltmetru.

Volmetrul masoara o tensiune U egala cu tensiunea de la bornele rezistentei Rx :

U=Ux

Fig.2

Se observa ca abaterea marimii masurate R fata de valoarea reala Rx se datoreaza intensitati curentului care trece prin volmetrul Iv .Curentul Iv trebuie sa aiba valoare foarte mica in raport cu valoarea curentului Ix pentru a putea fi neglijat.

Acest lucru este posibil daca rezistenta interna a volmetrului r este foarte mare,deoarece legi lui ohm,intensitatea curentului printr-o latura de circuit este invers proportionala cu rezistenta acestuia :

r>>Rx , atunci Iv<<Ix

deci Iv poate fi neglijat in raport cu Ix,iar valoarea rezistentei R calculate este aproximativ egala cu valoarea reala Rx .

Montajul aval se utilizeaza numai pentru masurarea rezistentelor de valoare mica fata de rezistenta interna a voltmetrului.

Metodata ampermetrului si volmetrului are avantajul cap ermite masurarea rezistentelor aflate sub tensiune.Valoarea intensitatii curentului poate fi reglata cu un reostat (rezistor cu rezistenta variabila) introdus in circuit.

Masurarea rezistentei electrice cu ohmetrul analogic

Ohmetrele sunt aparate cu ajutorul carora se masoara direct valoarea rezistentelor electrice(figura 1).

Principiul de functionare consta in masurarea curentului ce strabate circuitul ohmetrului si a carui valoare depinde de rezistenta de masurat,comform legii lui Ohm.

Fig.1

Ohmetrul are urmatoarele componente :

-un miliampermetru magnetoelectric ;

-o sursa de tensiune continua ;

-rezistoare pentru protectia instrumentului magnetoelectric si pentru schimbarea domeniilor de masurare ;

-borne pentru conectarea rezistentelor de masurat.

Dupa modul in care este conectat miliampermetrul,ohmetrele pot fi :

-ohmetre serie;

-ohmetre derivatie.

Ohmetrele pot fi aparate cu o singura functie,analogice sau digitale,sau pot face parte dintr-un multimetru.In continuare se vor prezenta ohmetrele analogice.

A.Ohmetrul analogic schema serie

Ohmetrul cu schema serie are toate elementele componente montate in serie (figura 1).

Sursa de tensiune continu este o baterie de 1,5.18 V.Masurarea se face cu ajutorul unui miliampermetru magnetoelectric a carui scala gradate se etaloneaza direct in ohmi,cuprinzand intervalul de la Rx =0 la Rx =∞.

Scala gradata a ohmetrului serie este inversa si foarte neuniforma (figura 2)

Fig.2

Reglarea indicatiei acului indicator este necesara in cazul ohmetrelor in serie,deoarece imbatranirea bateriei determina modificarea tensiuni cu care este alimentat aparatul si prin urmare cresterea erori de masurare.

Reglarea se realizeaza pentru valorile de la capetele scalei astfel:

-Pentru Rx = 0 se realizeaza un scurtcircuit intre bornele aparatului.Daca acul indicator indica 0 Ω se regleaza rezistenta Rp pana se obtine indicatia corecta.

-Pentru Rx = ∞ se lasa bornele aparatului in gol si se regleaza pozitia acului indicator cu ajutorul corectorului de 0 al aparatului magnetoelectric.

Ohmetrul serie se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor mari cuprinse intre 10 si 10* Ω si se poate realiza cu unul sau mai multe domenii de masurare.

La acest aparat pentru ca eroarea sa fie cat mai mica este necesar ca intervalul de masurare sa fie astfel incat citirea sa se faca la mijlocul scarii gradata.

B.Ohmetrul cu schema derivatie

Ohmetrul cu schema derivatie (sau parallel) este prezentat in figura 3.

Fig.3

Elementele sale constructive sunt aceleasi ca si ohmetrul serie cu deosebire ca miliampermetrul magnetoelectric este montat in parallel in circuitul de masurare.

Scara gradate a ohmetrului derivatie este directa (normala) si foarte neuniforma (figura 4).

Fig.4

Reglarea indicatiei este necesara si pentru ohmetrul derivatie aceasta efectuandu-se pentru valorile de la capatul scarii :

-Pentru Rx = 0 se regleaza din corectorul de 0 al aparatului magneto electric ;

-Pentru Rx = ∞ se lasa bornele aparatului in gol si se variaza rezistenta Rp pana cand se obtine indicatia corecta.

Intrerupatorul K trebuie deconectat atunci cand nu se efectueaza masurari pentru a se evita descarcarea bateriei.

Ohmetrul derivatie se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor mici,pana la 50 Ω.

Indicatia ohmetrelor depinde de tensiunea sursei folosite de aceea este necesar ca acesta sa ramana riguros constanta pe durata masurarii pentru ca masurarea rezistentelor sa se faca o eroare cat mai mica.

C.Megaohmetre

Megaohmetrele sunt aparate cu citire directa,care masoara rezistente foarte mari ce depasesc 10*Ω (figura 5).

Fig.5

Principiul constructiv si functionarea sunt aceleasi ca la ohmetre , cu deosebire ca sursa de tensiune continua este de valoare mare (0,5..2,5 KW).Aceste aparate se utilizeaza mai ales pentru masurarea reistentelor de izolatie a instalatiilor electrice care nu se afla sub tensiune.

Conditii pentru realizarea masurari cu ohmetrul si multimetrul

Masurarea rezistentei unui rezistor sau a oricarui alt consumator cu ohmetrul sau multimetrul necesita respectarea unor conditii pentru a obtine valori cu erori cat mai mici,cat si pentru a proteja aparatul de masurat si utilizatorul.Aceste conditii sunt :

-rezistorul sa fie sub tensiune ;

-rezistorul sa fie conectat intr-un montaj ;

-terminalele rezistorului sa fie tinute cu mana de operator ;

-terminalele rezistorului sa aiba un contact bun cu bornele aparatului.

Masurarea cu multimetrul

Masurarea cu multimetrul analogic (figura 1).

Fig.1

Comporta urmatoarele etape:

-stabilirea functiei de ohmetru - se pune selectorul pe pozitia ohmetru;

-alegerea domeniului de masurare - selectorul se fixeaza in dreptul pozitiei dorite,astfel incat indicatia aparatului sa fie la jumatatea scarii gradate.Domeniul se alege in functie de valoarea rezistentei de masurat ;

-aducerea la 0 a ohmetrului :

>>se scurtcircueaza bornele aparatului ;

>>se regleaza din butonul de pe panoul aparatului pana indicatorul va arata 0 ohmi.Daca nu se poate aduce indicele la 0 se schimba bateria.

>>se desface scutcircuitul.

Este bine ca aceasta manevra sa dureze cat mai putin deoarece mentinerea scurcircuitului descarca bateria aparatului.

-masura propiu zisa :

>>se conecteaza rezistorul de masurat la borne ;

>>se citeste valoarea.In functie de domeniul selectat,indicatia aparatului se inmulteste cu 1,cu 10,cu 100 iar valoarea se exprima in ohmi sau kiloohmi.

Masurarea cu multimetrul numeric (figura 2).

Fig.2

Consta in selectarea functiei de ohmetru,conectarea rezistorului la bornele aparatului (respective borna Ω si COM)si citirea valori afisate a rezistentei.Valoarea afisata este exprimata in ohmi sau kiloohmi,in functie de domeniul selectat.

Ohmetrul se utilizeaza singur sau cu multimetrul.

Se poate masura rezistente de la fractiuni de ohmi pana la megaohmi.

Masurarea se realizeaza numai pentru consumatori care nu se afla sub tensiune.

D. MASURAREA REZISTENTELOR ELECTRICE

Rezistenta electrica este o marime egala cu raportul intre tensiunea electrica aplicata intre capetele unui conductor si intenstitatea curentului produs de aceasta tensiune in conductorul respectiv.

Unitatea de masura pentru rezistenta electrica in sistemul SI este ohmul ,avand ca simbol.

In circuitele electrice folosite in practica se intalnesc rezistente elctrice cu o gama larga de valori,ceea ce a condos la un mare nuamr de metode de masurat.Dintre acestea ,cele mai folosite sunt :

-metoda indirecta a ampermetrului si voltmetrului ,cu avriantele amonte si aval ;

-metode de comparatie ,dintre care :

-metoda substitutiei ;

-metoda comparari tensiunilor ;

-metoda reducerii tensiunii la jumatate ;

-metode de punte ;

-metode cu citire directa ,folosind ohmetre si meghommetre .

1.METODA AMPERMETRULUI SI VOLMETRUUI

Metoda ampermetrului si volmetrului este o metoda indirecta ;se masoara tensiunea la bornele rezistentei cu voltmetru si intensitatea curentului ce trece prin rezistenta ,cu ampermetrul ;valoarea rezistentei de masurat de obtine aplicand legea lui Ohm :

Deoarece se folosesc doua aparate de masurat ,se pune problema pozitionarii lor reciproce. Este imposibil sa se realizeze doua variante (fig. 3.9) care difera intre ele prin pozitia voltmetrului fata de apermetru.Imprumutant termenii din navigatia fluviala ,se spune ca in figura 1.a voltmetrului este in amonte fata de ampermetru,iar in figura 1.b volmetru este in aval fata de ampermetru.Oricare varianta se alege ,se constata ca se introduc erori sistematice de metoda.Important este ca se stie in ce conditii aceste erori sunt minime.Pentru aceasta se vor analiza cele doua variante pe rand.

Fig.1.a  Fig.1.b

Varianta amonte (figura 1.a). Cu montajul din figura 1.b trebuie sa se masoare valoarea rezistentei R :

Ampermetrul masoara I = I

Voltemtru masoara U = unde U = fiind rezistenta apmermetrului.

Cu datele obtinute ,aplicand legea lui Ohm ,se calculeaza :

Se observa ca, in aceasta varianta, se introduce eroarea sistematica de metoda

Eroarea relativa , care indica precizia masurii, va fi

Pentru a obtine o precizie cat mai mare ,este necesar ca eroarea relativa sa fie cat mai mica ,deci :

Concluzie. Varianta amonte se va folosi pentru masurarea rezistentelor mari , mult mai mari decat rezistenta apermetrului.

Varianta aval (figura 2). Cu montajul din figura 2 trebuie sa se masoare valoarea rezistentei R

Apermetrul masoara , unde este curentul prin voltmetru ( ), fiind rezistenta voltmetrului.

Voltmetru masoara U = U

Cu datele obtinute ,aplicand legea lui Ohm, se calculeaza :

Si in acest caz se introduce o eroare sistematica de metoda :

Eroarea relativa va fi :

Petru a obtine o precizie cat mai mare,eroarea relativa trebuie sa fie cat mai mica ,deci

Concluzie. Varianta aval se va folosi numai pentru masurarea rezistentelor mici,mult mai mici decat rezistentele voltmetrului.

Metoda ampermetrului si voltmetrului are avantajul ca permite masurarea rezistentelor sub curentul lor normal ,care se poate regla cu rezistenta variabila R

2.METODE DE COMPARATIE

In metodele de comparatie ,valoarea rezistentei de masurat se compara cu valoarea unor rezistente cunoscute .Dintre metodele de comparatie se vor studia : metoda substitutiei ,netoda compararii tensiunilor, metoda reducerii tensiunii la jumatate si metoda de punte.

a.Metoda substitutiei

La masurarea rezistentelor prin metoda substitutiei se foloseste montajul din figura 3.10, in care :

E este o sursa de curent continuu cu rezistenta interna neglijabila ;

R-rezistenta variabila etalonata ;

K-comutator cu doua pozitii ;

A-apermetru cu mai multe limite de masurare.

Fig.2

Modul de lucru :

-se inchide comutatoru K pe pozitia 1 si se masoara :

-se trece comutatoru K pe pozitia 2 si se masoara :

-Se aseaza comutatorul pe pozitia 1 si se masoara

-se trece comutatorul K pe pozitia 2 si se masoara

Impartind aceste relatii intre ele se obtine:

si rezulta

• Concluzii: Metoda se foloseste pentru a masura rezistente mici in comparatie cu rezistenta voltmetrului. In acest caz cele doua rezistente R si R se pot considera in serie si deci sunt strabatute de acelasi curent.

c.Metoda reducerii tensiunii la jumatate

Metoda reducerii tensiunii la jumatate este o metoda simpla si rapida mult utilizata in practica. Se foloseste montajul din figura 3 in care:

-E este o sursa de current continuu de rezistenta interna neglijabila

-R este rezistenta variabila etalonata

-V este voltmetru cu rezistenta de intrare mare fata de R

-K este intrerupator;

Modul de lucru:

-se inchide intrerupatorul K si se masoara tensiunea U la bornele rezistentei R. In acest caz U=E.

-se deschide intrerupatorul K, introducandu-se in circuit si rezistenta R. Se masoara din nou tensiunea pe rezistenta Rr. De aceasta data curentul prin circuit va fi:

I=

Iar tensiunea U la bornele rezistentei R va fi:

U

Facand raportul dintre cele 2 tensiuni, se obtine:

Daca se variaza Ro pana cand U.

Fig.3

Cand tensiune ascade la jumatate, rezistenta de masurat este egala cu rezistenta variabila R

b.Metode de punte

Puntea este un circuit tipic care contine 4 elemente dispuse intr-o schema sub forma unui patrulater. Circuitul se alimenteaza pe una dintre diagonalele patrulaterului, iar in cealalta diagonala se monteaza un aparat indicator de nul. Cand indicatorul de nul arata 0, intre cele 4 elemente ce formeaza puntea exista o relatie bine determinata, din care, cunoscand valorile a 3 elemente ale puntii, se deduce valoarea celui de-al patrulea.

Masurarea rezistentelor cu metode de punte prezinta urmatoarele avantaje:

-sensibilitate mare

-precizie mare

-domeniu larg de utilizare

-manevrare usoara.

Exista diferite tipuri de punti de masurare.Cea mai cunoscuta este punte simpla,cunoscuta sub numele de "punte WHEATSTONE".

• Schema de pincipiu a puntilor wheatstone este reprezentata in figura 4 in care:

-Rr este rezistenta de masurat

-R=o rezistenta variabila in decade

sunt rezistente "de raport" cunoscute

-E=sursa de current continuu

sunt intrerupatoare

-G=un galvanometru (aparat magnetoelecrtic de mare sensibilitate, cu zero la mijloc).

Fig.4

• Functionarea

Rezistenta de masurat R, se monteaza la bornele de masurat ale puntii si se inched intrerupatoarele

Se variaza rezistenta R pana cand galvanometrul indica zero. In acest caz, punctele A si B vor fi la acelasi potential. Acest lucru este posibil numai daca:

U

Aplicand legea lui Ohm pe cele patru brate si observand ca prin R si R trece acelasi curent I(prin diagonala in care se monteaza galvanometrul nu se ramifica current), iar prin R si R trece acelasi current I, se poate scrie:

Impartind cele 2 relatii intre ele se obtine:

sau sau

Aceste relatii care leaga intre ele cele 4 elemente ale unei punti, cand prin diagonala in care se afla galvanometrul curentul este zero, reprezinta conditia de echilibru a puntii. Aceasta se poate exprima astfel:

La o punte in echilibru produsele bratelor sunt egale.

Sau

La o punte in echilibru rapoartele bratelor alaturate sunt egale.

Din conditia de echilibru, cunoscand 3 elemente ale puntii se deduce al patrulea:

R

Deci Ru se compara cu rezistentele de valori cunoscute.

De obicei rezistentele R si R pot lua valori de 10Ω,100Ω, sau 1000Ω, astfel incat raportul sa reprezinte un factor de multiplicare pentru rezistenta R Precizia maxima se obtine pentru raportul R2/R1=1.

• Protectia galvanometrului. Deoarece la inceputul masurarii puntea poate sa fie mult dezechilibrata,trebuie sa se micsoreze sensibilitatea galvanometrului pentru a nu fi deteriorate la trecerea unui current prea mare prin el. In acest scop galvanometrul se protejeaza cu o rezistenta care se poate introduce in serie prin intermediul comutatorului K2.

La inceputul masurarii comutatorul K2 este pe pozitia 1 si introduce ins erie cu galvanometrul rezistenta de protectie R2, ceea ce duce la scaderea sensibilitatii. Cand echilibrul puntii a fost aproximativ atins se trece comutatorul K2 pe pozitia 2 si se continua echilibrarea cu o sensibilitate sporita. Metodele de punte sunt cele mai sensibile si mai precise metode folosite la masurarea rezistentelor electrice. La noi in tara se contruiesc punti Wheatstone la Institutul National De Metrologie Bucuresti.

3.Ohmmetrie si Megohmmetrie

Ohmmetrele sunt aparate cu citire directa folosite la masurarea rezistentelor electrice.Functionarea lor se bazeaza pe legea lui Ohm. Exista o mare varietate de scheme constructive, dar in general ele se pot reduce la 2 variante:

-ohmmetre serie

-ohmmetre derivatie

a.Ohmmetrul serie

Ohmmetrul serie se caracterizeaza prin faptul ca toate elementele sale sunt conectate in serie.

• Schema unui astfel de aparat este reprezentata in figura 5 in care:

E este o baterie de current continuu

R-rezistenta fixa pentru limitarea curentului

R1-rezistenta variabila

mA-miliampermetru magnetoelectric, cu rezistenta r

A,B-bornele la care se monteaza rezistenta de masurat Rx

• Functionarea: La montarea unei rezistente Rx intre bornele A,B, intensitatea curentului in circuitul ohmmetrului va fi:

I.

Fig.5

Valorile extreme se vor obitne pentru R=zero si R=infinit.

In cazul R=0(bornele A,B in scurtcircuit)

Aceasta este cea mai mare valoare pe care o poate avea intensitatea circuitului.Pentru a folosi intreaga scara a miliampermetrului se regleaza R astfel incat I=I(indicatia sa fie la capatul scarii).

In cazul R=infinit(bornele A,B in gol).

Pentru valori ale lui R cuprinse intre 0 si infinit, intensitatea curentului va varia intre 1 si 0 conform relatiei(3.28).

Daca se trateaza pe cadrul miliampemetrului reperele corespunzatoare diferitelor valori ale lui R, se constata ca scara gradate a ohmetrului este inversa si foarte neuniforma.

Ohmetrul serie se foloseste pentru masurarea rezistentelor mari cu suma R+R,obtinandu-se o precizie buna in domeniul 0.1(R+R1)<R2<10(R+R1).

Schimband rezistentele R si R1 corespunzator snuturile miliampermetrului, se pot realize ohmmeter serie cu mai multe domenii de masurare(X 1; X 10 ; 5 X 100).

Reglarea ohmmetrelor serie.O problema deosebita pe care o prezinta ohmmetrele este determinate de alimentarea lor de la baterii chimice.Acestea cu timpul imbatranesc(isi maresc rezistenta interna) ceea ce duce la indicatii eronate.Pentru a evita inrautatirea preciziei masurarii.Inainte de utilizare este necesar sa se regleze indicatia corespunzatoare pentru R=0 facand scurt circuit intre bornele A,B. Daca acul indicator nu indica 0 ommi, se va regal rezistenta pana cand se obtine indicatia corecta(variatia rezistentei r).

Indicatia corespunzatoare valorii R=infinit(bornele A,B in gol) se regleaza cu ajutorul corectorului de zero al aparatului magneto electric.

Fig.6

Ohmmetrul derivatie.

Ohmmetrul derivatie se caracterizeaza prin faptul ca miliampermetrul este montat in derivatie cu portiunea de circuit A,B supusa masurarii.

E este o baterie de current continuu( 1,5.18)V cu rezistenta r.

R rezistenta fixa pentru limitarea intensitatii curentului;

R1 rezistenta variabila ;

Fig.7

mA-miliampermetrul magnetoelectric curezistenta r;

A,B sunt bornele la care se monteaza rezistenta de masurat R;

K este intrerupator pentru intreruperea circuitului cand ohmmetrul nu functioneaza.

Functionarea. Dupa inchiderea intrerupatorului K, la montarea unei rezistente la bornele A,B curentul debitat de sursa E se distribuie prin miliampermetru si prin R cu valori invers proportionale cu rezistentele r si R.

Intensitatea curentului prin miliampermetru I va fi:

-pentru R=0(bornele A,B in scurtcircuit)

I=0(curentul va prefer calea prin R=0);

-pentru R=infinit(bornele A,B in gol)

Aceasta este cea mai mare valoare pe care o poate lua intensitatea curentului prin miliampermetru.Pentru a folosi intreaga scara a miliampemetrului, se regleaza R astfel incat I=I.

Pentru valori ale lui R, cuprinse intre 0 si infinit, intensitatea curentului va varia intre 0 si I.

Daca se traseaza pe cadranul miliampemetrului reperele corespunzatoare diferitelor valori ale lui R, se constata ca de aceasta data scara nu mai este inversa dar ramane foarte neuniforma (figura 8).

Ohmmetrul derivatie masoara valori mici ale rezistentelor comparabile cu R obtinanduse o precizie buna in domeniul:o,1r<r1<10r.

Reglarea ohmmetrului derivatiei.Si la ohmmetrele derivatie intervine aceasta problema a imbatranirii bateriilor chimice.De aceea inainte d folosire este necesara reglarea ohmmetrului.Reglarea se face pentru R=infinit (lasand bornele A,B in gol) variind rezistenta R pana se obtine indicatia corecta.Indicatia corespunzatoare valorii R=0 se regleaza din corectorul de zero al aparatului magnetoelectric.

Atentie!Dupa efectuarea masurarilor este necesar sa se deschida intrerupatorul K.In caz contrar circuitul ramane alimentat si bacteria se consuma inutil.

Fig.8

Megohmmetre

Megohmmetrele sunt aparate cu citire directa destinate sa masoare rezistente foarte mari de ordinal megaohmilor. Ele functioneaza pe acelasi principiu ca ohmmetrele , cu deosebirea ca sunt alimentate de tensiuni mult mai mari, de oridnul sutelor sau miilor de volti.

Sursele de alimentare cele mai frecvente sunt magnetoul si alimentatorul cu convertisor tranzistorizat.

Magnetoul este un mic generator de current continuu alcatuit dinrun magnet permanent si o bobina care se roteste intre polii acestuia actionata de o manivela.

Alimantatorul cu convertor tranzistorizat este un dispozitiv alimentat la o tensiune continua de cativa volti obtinuta de la baterii chimice si care da la iesirea sa o tensiune continua de sute sau mii de volti necesara alimentarii megohmmetrului.El functioneaza astfel:tensiunea mica de la beteriile chimice alimenteaza un oscillator tranzistorizat care transforma tensiunea continua in tensiune alternative.Valoarea acesteaia se poate mari cu ajutorul unui transformator pana la valoarea dorita dupa cvare se redreaseaza obtinandu-se tensiune continua de valoare mare.

Ca instrument indicator la megohmmetre se folosesc aparate magnetoelectrice sau logometre magnetoelectrice.

Aparate de masurat pentru cutrent alternative

De joasa frecventa

Aparate Feromagnetice

Aparatle feromagnetice mai sunt cunoscute si sub denumirea de aparate electromagnetice sau aparate cu fir mobil.

Principiul de functionare.

Aparatele feromagnetice functioneaza pe baza actiunii campului magnetic al unei bobine fixe parcuse de curentul de masurat , asupra unor placate de material ferromagnetic, care sunt atrase sau response in interiorul bobinei.

Descrierea aparatului.

Asa cum s-a mentionat in principiul de functionare,pot exista doua variante constructive:cu atractie si cu respingere.

Aparatul feromagnetic cu atractie - are dispozitivul pentru producerea cuplului active compus dintr-o bobina fixaI ,plata in interiorul careia, la trecrea curentului prin bobina este atrasa o piesa 2 din material ferromagnetic, asezata excentric pe axul 3 al echipajului mobil. Cuplu rezistent este produs de un singur arc spiral6, care are un capt fixat pe axul echipajului mobil,,iar celalalt la corectorul zero,7.O data cu echipajul mobil se deplaseaza si actul indicator4 care, impreuna cu scara gradate formeaza dispozitivul de citire.Amortizorul 8 este pneumatic cu paleta.

Aparatul feromagnetic cu respingere- are dispozitivul pentru producerea cuplului active compus dintr-o bobina fixa de forma cilindrica si din doua placate din material ferromagnetic dintre care o placuta este este fixate pe bobina iar cealalta este fixate pe axul al echipajului mobil.La trecerea curentului prin bobina cele doua placate se magnetizeaza si se resping intre ele,dand nastere cuplului active care pune in miscare echipajul mobil.Cuplul rezistent este produs de arcul spiral care are un capat montat la corectorul de zero.Acul indicator fixat pe axul echipajului mobil impreuna cu scara gradate formeaza dispozitivul de citire.Amortizorul este cu paleta.