Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice




Acasa » tehnologie » electronica electricitate
Orientarea dupa fluxul din intrefier

Orientarea dupa fluxul din intrefier




Orientarea dupa fluxul din intrefier

Spre deosebire de cazul precedent, la orientarea dupa fluxul din intrefier, fluxul rotoric trebuie exprimat in functie de curentul de magnetizare im (marime de orientare) si curentul statoric (marime de reglare).

Pentru aceasta, relatia (4.6), tinand seama ca , se pune sub forma:

. (4.15)

Ecuatia fazoriala a tensiunii rotorice, (2.18) scrisa pentru un sistem de axe oarecare , considerand devine:

. (4.16)




Tinand seama de relatia (4.4), (4.15) si de expresia lui m, relatia (4.16) se poate pune sub forma:

. (4.17)

Impartind ecuatia cu Rr si tinand seama ca:

,

unde este constanta de timp a indusului – dupa separarea termenilor – ecuatia (4.17) se poate pune sub forma:

. (4.18)

In relatia (4.18) s-a tinut seama ca, conform expresiei constantei de timp Tr si relatiei (4.2.b),

. (4.19)

Daca raportam toate marimile la sistemul de axe dm – qm, orientat dupa fluxul din intrefier, din diagrama din fig. 4.5, rezulta:

,

si 

,

dar .

Descompunand ecuatia fazoriala (4.18) dupa cele doua directii dm – qm, obtinem:

(4.20)

In cazul acestei orientari, expresia cuplului electromagnetic devine:

. (4.21)

Marimile de orientare, pe care nu le putem obtine direct, trebuie calculate pe baza curentilor statorici si a vitezei unghiulare a rotorului.

Determinarea curentului de magnetizare im se poate efectua pe baza relatiei (4.18) in care sistemul oarecare se orienteaza dupa curentul statoric is. Componentele curentului statoric orientat dupa sistemul de axe propriu dεs – qεs, (fig. 4.5) sunt:

si . (4.22)

Astfel ecuatia (4.18) descompusa in componente, dupa axele dεs si qεs, conduce la:

(4.23)

unde:

si

.

este unghiul fazorului is fata de axa fixa de referinta (fig. 4.5). Pe baza ecuatiilor (4.23) s-a realizat blocul de calcul al curentului de magnetizare (fig. 4.6).

Schema structurala realizata pe baza ecuatiilor (4.23), puse sub forma ecuatiilor diferentiale ale unui element inertial de ordinul intai,este reprezentata in figura 4.7.


Determinarea marimilor de reglare se face prin compensarea curentului reactiv impus (rezultat din regulatorul de flux) – care nu se confunda cu – respectiv prin calculul componentei active (la iesirea din regulatorul de cuplu), conform relatiei (4.21), (a se vedea si figura 4.10). Compensarea curentului reactiv se face prin blocul de calcul , prezentat in figura (4.8) si realizat pe baza primei ecuatii (4.20). Schema structurala a blocului de calcul pentru compensarea curentului reactiv este prezentata in figura (4.9).

O schema de reglare a masinii asincrone alimentata de la un invertor de curent sinusoidal, cu orientare dupa fluxul din intrefier [6] este prezentata in figura (4.10). Atat pe bucla de reactie, cat si pe bucla de reglare sunt blocuri de calcul ( respectiv ), determinate de modelul masinii asincrone si sunt afectate de variatia parametrilor, in special de variatia rezistentei Rr. Calculul marimilor de orientare este destul de complicat.


Din valorile celor trei curenti statorici: isa, isb, isc printr-o transformare de sistem se obtin componentele isd, isq corespunzatoare unui sistem bifazat d – q, fix, atasat statorului (axa reala orientata dupa axa fixa de referinta din figura 4.5). Din acestea prin analizorul de fazor se obtine modulul fazorului is si functiile trigonometrice: cos εs si sin εs ale unghiului εs, cu care este defazat fazorul fata de axa reala (fig. 4.5). Cu blocul de calcul a pulsatiei si unghiului de pozitie (fig. 4.4) rezulta pulsatia . Aceasta, impreuna cu – unde este viteza unghiulara a rotorului – si cu modulul lui is determina, prin blocul (fig. 4.6), componentele si ale curentului de magnetizare orientat dupa curentul statoric (axele dεs – qεs din fig. 4.5). Din aceste componente prin alt analizor de fazor se determina modulul curentului de magnetizare im si functiile trigonometrice: cos m si sin m ale unghiului , unghi dintre fazorul is si im (fig. 4.5). Unghiul de orientare se calculeaza cu blocul , pe baza functiilor trigonometrice ale unghiurilor εs si m (fig. 4.11). Printr-un alt bloc se calculeaza, din cos m si sin m, pulsatia . La iesirea blocului (fig. 4.8) rezulta valorile impuse si , iar printr-o transformare de axe bifazate valorile impuse si in sistem fix, d – q, atasat statorului (fig. 4.5). Printr-o transformare de sistem rezulta valorile impuse ale curentilor statorici , , . Diferenta dintre valorile impuse si



Text Box: Fig. 4.10. Schema de reglare a masinii asincrone alimentata de la un invertor de curent sinusoidal cu orientare dupa fluxul din intrefier

valorile masurate se aplica la intrarile regulatoarelor cu histerezis care vor comanda invertorul.

In cazul masinii asincrone cu rotor bobinat (cu inele), deoarece avem acces la curentii rotorici, rezulta o schema de reglare mult mai simpla (fig. 4.12).

Schema contine numai blocuri de fransformare de sistem , transformare de axe si un analizor de fazor . Fluxul de magnetizare (flux de orientare) va rezulta, din curentii statorici si rotorici masurati, conform relatiei:

, (4.25)

in care fazorii se raporteaza la acelasi sistem de axe. Din curentii statorici masurati rezulta fazorul spatial is in sis­temul de axe d – q, fix, statoric. Din curentii rotorici masurati rezulta fazorul spatial al curentului rotoric ir raportat la sistemul de axe d – q, atasat rotorului. Pentru transformarea acestuia in sistem fix este necesara cunoasterea pozitiei rotorului (unghiul  indicat in fig. 2.2). Acest unghi se obtine prin integrarea vitezei unghiulare r a rotorului. Rezulta astfel componentele ird si irq in sistem statoric:

(4.26)

Analizorul de fazor conduce la determinarea modulului curentului de magnetizare im si a functiilor trigonometrice ale unghiului m (fig. 4.5).

In aceasta schema trebuie sa apara componentele curentului rotoric in sistemul d m – q m orientat dupa fluxul de magnetizare. Acestea sunt necesare pentru calculul marimilor de reglare.

Astfel componenta activa detemina cuplul electromagnetic al masinii:

.

Aceasta relatie este modelata cu blocul de calcul (fig. 4.12). Din eroarea de cuplu , la iesirea regulatorului de cuplu se obtine – conform relatiei (4.21) – marimea de reglare (componenta activa a curentului statoric impus).

Componenta reactiva serveste la compensarea curentului de magnetizare, conform diagramei de fazori din figura (4.5):

Text Box: Fig. 4.12. Schema de reglare a vitezei masinii asincrone cu inele alimentata de la un invertor de curent sinusoidal, cu orientare dupa fluxul din intrefier.

.

Din componentele si , printr-o transformare de axe , se obtin valorile impuse si ale curentului statoric in sistem fix d – q. In continuare, printr-o transformare de sistem , se obtin valorile impuse ale curentilor statorici pe cele trei faze: , , .

Diferentele dintre aceste valori si valorile corespunzatoare ale curentilor statorici masurati , ) se aplica la intrarile regulatoarelor cu his­terezis, care vor comanda invertorul.

Schema prezentata este mai simpla si are avantajul ca paramatrii sarcinii (Rs, Rr, Ls, Lr) nu au nici un efect asupra sistemului de reglare orientat. Efectul inductivitatii mutuale Lm, oricum, nu poate fi neglijat la nici o varianta (fig. 4.10 si 4.12).







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Tiristor cu control prin tranzistor cu efect de camp
Masurarea electrica a alungirii, a tensiunilor mecanice, a fortelor si presiunii
Substanta in camp electric. Dielectricii si polarizarea lor.
ETAPELE PROIECTARII SISTEMELOR DE REGLARE CONTINUE
Traductoare fotoelectrice
INCERCAREA MASINILOR ELECTRICE
Rezistenta electrica. Rezistoare.
PIERDERI PRIN INCLUZIUNI DE GAZE




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu