 
      
 
   
 
  
   
  
Circuite Logice si Comenzi Secventiale II
Enuntul
Sa se proiecteze un automat secvential pentru comanda alimentara cu piese a liniilor tehnologice.
O banda rulanta alimenteaza cu piese doua linii tehnologice. Automatul secvential trebuie sa asigure orientarea alternativa a pieselor pe cele doua linii. Schema de principiu a instalatiei este prezentata in figura. Alegerea cailor de trimitere a pieselor este efectuata prin deplasarea unor clapete cu ajutorul cilindrului C, comandat prin electroventilul EV. In starea normala, EV nu este comandat, E=0, o piesa trece pe linia 1. Cand piesa trece in dreptul fotocelulei c1, se obtine un impuls de comanda a alimentarii EV. A doua piesa va trece deci pe linia 2, corespunzator clapetelor la E=1. Cand fotocelula c2 a primit un impuls de comanda este comanda de dezexcitare EV.

Secventele de lucru ale instalatiei sunt:
instalatia gasindu-se in repaus, se apasa un butonde pornire (un impuls), banda transportoare aranjeaza si prima piesa trece pe linia 1;
prima piesa a trecut de fotocelula c1; a doua piesa nu a ajuns inca la fotocelula c2;
a doua piesa a trecut prin dreptul fotocelulei c2; se comanda dezexcitarea electroventilului si se ajunge in starea initiala.
In functionarea automatului este interzisa aparitia urmatoarelor situatii:
atata timp cat E=0 (electroventilul EV este dezexcitat), nu vin piese pe linia 2, deci c2 nu poate trece in starea "1" logic;
c1 si c2 nu pot fi amandoua, simultan, in starea "1" logic, deoarece piesele vin alternativ;
cand E=1(electroventilul este excitat) piesele vin pe linia 2, c1 nu poate fi "1" logic.
Conform prototipului de fuctionare descris instalatia are urmatoarele semnale de intrare: bp, bo (buton pornit, buton oprit), c1, c2 (fotocelule) marimea de iesire E reprezinta semnalul de comanda pentru electroventilul EV.
Proiectul va cuprinde urmatoarele puncte:
a) Diagrama de semnal "intrari-iesiri" pentru automatul secvential proiectat; intocmirea organigramei si a grafului de tranzitie pentru automatul secvential;
b) Determinarea matricei (tabelei) primitive a starilor;
c) Reducerea numarului de stari a materiei primitive (contruirea matricei reduse a starilor);
d) Codificarea starii materiale reduse;
e) Determinarea matricei de tranzitie a starilor si obtinerea functiilor de excitatie ale automatului;
f) Determinarea matricei iesirilor si a functiilor de iesire ale schemei;
g) Implementarea schemei cu relee si contacte electrice
h) Analiza schemei obtinute.
Diagrama de semnal "intrari-iesiri"
 
   
 
  
   
  
Determinarea matricei (tabelei) primitive a starilor
| f(s0,0000) = s1 f(s1,0000) = s1 f(s2,0000) = s3 f(s3,0000) = s3 f(s4,0000) = s5 f(s5,0000) = s5 f(s6,0000) = s5 | f(s0,0001) = * f(s1,0001) = * f(s2,0001) = * f(s3,0001) = s4 f(s4,0001) = s4 f(s5,0001) = s4 f(s6,0001) = * | f(s0,0011) = * f(s1,0011) = * f(s2,0011) = * f(s3,0011) = * f(s4,0011) = * f(s5,0011) = * f(s6,0011) = * | f(s0,0010) = * f(s1,0010) = s2 f(s2,0010) = s2 f(s3,0010) = s2 f(s4,0010) = * f(s5,0010) = * f(s6,0010) = * | 
| f(s0,0110) = * f(s1,0110) = * f(s2,0110) = * f(s3,0110) = * f(s4,0110) = * f(s5,0110) = * f(s6,0110) = * | f(s0,0111) = * f(s1,0111) = * f(s2,0111) = * f(s3,0111) = * f(s4,0111) = * f(s5,0111) = * f(s6,0111) = * | f(s0,0101) = * f(s1,0101) = * f(s2,0101) = * f(s3,0101) = * f(s4,0101) = * f(s5,0101) = * f(s6,0101) = * | f(s0,0100) = s6 f(s1,0100) = * f(s2,0100) = * f(s3,0100) = * f(s4,0100) = * f(s5,0100) = s6 f(s6,0100) = s6 | 
| f(s0,1100) = * f(s1,1100) = * f(s2,1100) = * f(s3,1100) = * f(s4,1100) = * f(s5,1100) = * f(s6,1100) = * | f(s0,1101) = * f(s1,1101) = * f(s2,1101) = * f(s3,1101) = * f(s4,1101) = * f(s5,1101) = * f(s6,1101) = * | f(s0,1111) = * f(s1,1111) = * f(s2,1111) = * f(s3,1111) = * f(s4,1111) = * f(s5,1111) = * f(s6,1111) = * | f(s0,1110) = * f(s1,1110) = * f(s2,1110) = * f(s3,1110) = * f(s4,1110) = * f(s5,1110) = * f(s6,1110) = * | 
| f(s0,1010) = * f(s1,1010) = * f(s2,1010) = * f(s3,1010) = * f(s4,1010) = * f(s5,1010) = * f(s6,1010) = * | f(s0,1011) = * f(s1,1011) = * f(s2,1011) = * f(s3,1011) = * f(s4,1011) = * f(s5,1011) = * f(s6,1011) = * | f(s0,1001) = * f(s1,1001) = * f(s2,1001) = * f(s3,1001) = * f(s4,1001) = * f(s5,1001) = * f(s6,1001) = * | f(s0,1000) = s0 f(s1,1000) = s0 f(s2,1000) = * f(s3,1000) = * f(s4,1000) = * f(s5,1000) = * f(s6,1000) = s0 | 
Matricea primitiva a starilor
| bpboc1c2 sk | ||||||||||||||||
| s0 | s1 | s6 | s0 | |||||||||||||
| s1 | s1 | s2 | s0 | |||||||||||||
| s2 | s3 | s2 | ||||||||||||||
| s3 | s3 | s4 | s2 | |||||||||||||
| s4 | s5 | s4 | ||||||||||||||
| s5 | s5 | s4 | s6 | |||||||||||||
| s6 | s5 | s6 | s0 | 
Determinarea matricei primitive a starilor

Matricea completa a iesirilor
| bpboc1c2 sk | ||||||||||||||||
| s0 | ||||||||||||||||
| s1 | ||||||||||||||||
| s2 | ||||||||||||||||
| s3 | ||||||||||||||||
| s4 | ||||||||||||||||
| s5 | ||||||||||||||||
| s6 | 
| Politica de confidentialitate | 
|  .com | Copyright © 
      2025 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. | 
| Personaje din literatura | 
| Baltagul – caracterizarea personajelor | 
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul | 
| Caracterizarea lui Gavilescu | 
| Caracterizarea personajelor negative din basmul | 
| Tehnica si mecanica | 
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. | 
| Actionare macara | 
| Reprezentarea si cotarea filetelor | 
| Geografie | 
| Turismul pe terra | 
| Vulcanii Și mediul | 
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului | 
| Termeni si conditii | 
| Contact | 
| Creeaza si tu |