Realizarea hartilor de zgomot

Realizarea hartilor de zgomot

1. Generalitati poluare sonora

1.1. Introducere

In conditiile civilizatiei contemporane, omul traieste intr-o continua ambianta sonora. Pretutindeni el este insotit de un cortegiu de sunete si zgomote de cele mai diferite intensitati, avand efecte mai mult sau mai putin agresive asupra confortului si chiar asupra sanatatii sale. Zgomotul poate fi definit ca reprezentand vibratii sonore fara caracter periodic care se propaga prin diverse medii (aer, apa etc.) si care impresioneaza negativ urechea omeneasca. Dupa Larousse, zgomotul constituie un ansamblu de sunete fara armonie. Fizicienii definesc zgomotul ca o suprapunere dezordonata cu frecvente si intensitati diferite, iar fiziologii considera zgomotul, orice sunet suparator care produce o senzatie neplacuta.

Zgomotul este caracterizat de cele doua insusiri importante ale sale: intensitatea, masurata in decibeli [dB], si frecventa, masurata in hertzi [Hz]. Intensitatea zgomotului se masoara in dB, iar scara de masura este logaritmica. O conversatie normala are cca 65 dB, iar strigatul are in jur de 80 dB. Desi diferenta dintre conversatia normala si strigat este de numai 15 dB, intensitatea strigatului este de 30 de ori mai mare.

1.2. Caracteristicile zgomotelor

Urechea normala percepe sunete cuprinse in domeniul de audibilitate 16 - 20 000 Hz, sensibilitatea maxima a acesteia fiind 2 · 10³ - 6 · 10³ Hz.

Pentru a fi perceput, sunetul trebuie sa aiba o anumita frecventa, dar si o presiune acustica cel putin de valoarea pragului de audibilitate care reprezinta presiunea minima capabila sa conduca la o senzatie auditiva. Valoarea de referinta a pragului de audibilitate este de 2 · 10^-5 N/m² si corespunde unui sunet cu frecventa de 10³ Hz.

Pragul senzatiei dureroase reprezinta presiunea minima care produce senzatia de durere a timpanului. In prezenta unui sunet pur (sursa sonora este miscare vibratorie mecanica pur armonica) avand frecventa de 10³ Hz, la o persoana normala din punct de vedere otologic, acest prag are valoarea de 20 N/m². Un sunet este apreciat ca fiind mai tare sau mai slab decat altul, in functie de nivelul presiunii acustice si de frecventa sa.

Nivelul de tarie este evaluat cu ajutorul relatiei:

  foni.

Unde: - p este presiunea acustica a sunetului cu frecventa de 10³ Hz;

 [N/m²] este presiunea acustica a unui sunet etalon, avand de asemenea frecventa de 1kHz.

Daca luam in considerare relatia de calcul a nivelului presiunii acustice:

 [dB]

rezulta ca 1 fon reprezinta nivelul de presiune acustica de 1dB al unui sunet avand frecventa de 1 Hz.

Emisia - reprezinta sunetul (zgomotul) provenit de la o sursa.

Indicatorul acustic care descrie sursa de emise, se nume te indicator de emisie.

Indicatorii de emisie sunt considera i indicatori de apreciere a nivelurilor de emisie a unor surse de zgomot.

Imisia - reprezinta sunetul (zgomotul) interceptat de receptor (urechea umana, microfon).

Locul unde este situat receptorul se nume te loc de recep ie sau de captare (de ex. fa ada unei cladiri). Indicatorul acustic care descrie sunetul recep ionat se nume te indicator de recep ie.

Indicatorii de recep ie sunt considera i indicatori de apreciere a expunerii la zgomot a popula iei (Lzsn i Lnoapte sunt indicatori de recep ie).

Frecven a - reprezinta marimea care desemneaza numarul oscila iilor de presiune pe unitatea de timp i are ca unitate de masura "Hz".

Senza ii auditive - Alcatuirea frecven ei unei unde sonore ofera posibilitatea diferen ierii fiecarui tip de senza ii auditive. Din acest punct de vedere (al frecven ei) unda sonora se diferen iaza in tonuri, sunete i zgomote.

Un ton este compus dintr-o singura frecven a. Un sunet cuprinde mai multe frecven e, care se afla in raporturi determinate. Un zgomot cuprinde mai multe frecven e, fara a avea neaparat o structura aparte.

Senza iile auditive cu un timp de ac iune foarte scurt, de pana la cateva milisecunde (ms), sunt denumite impulsuri.

1.3. Efectul nociv al zgomotului

Efectele cele mai importante ale zgomotelor asupra organismului uman sunt: oboseala auditiva, traumatismul sonor, surditatea profesionala, tulburari de vedere, tulburari ale sistemului respirator si ale aparatului circulator. Oboseala auditiva se manifesta prin cresterea temporara a pragului perceptiei auditive si apare ca urmare a desfasurarii activitatii in prezenta unui zgomot intens. Ea dispare daca organismul iese, pentru o perioada mai lunga, din mediul poluat sonor. Limitele admisibile de zgomot se determina pe baza de standarde sau norme, evaluarea incadrarii in limita admisibila a unui anumit loc de munca efectuandu-se prin nivelul continuu echivalent L_ech. Nivelul relativ al sunetului este prezentat in tabelul 1.1.

Tabelul 1.1

1.4. Zgomotul generat de traficul rutier

Sursele importante de zgomot de pe un autovehicul rutier sunt:

contactul pneu-cale de rulare;

admisia si esapamentul;

teava de esapament;

blocul motor;

cutia de viteza si transmisia;

ventilatorul.

Cele doua surse principale sunt deci, grupul motopropulsor in ansamblu si contactul pneu-cale de rulare. Tabelul 1.2 prezinta contributia fiecareia din cele doua surse, functie de conditiile de circulatie. Tabelul 1.2.

Nivelul de zgomot pentru diferite categorii de vehicule in functie de viteza de deplasare este prezentat in figura 1.1.

1.5. Limitele admisibile ale nivelului de zgomot

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi, masurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, se stabilesc in functie de categoria tehnica a strazilor (respectiv de intensitatea traficului). Astfel, conform STAS 10009-88, valorile admisibile sunt prezentate in tabelul 1.2.

Tabelul 1.2

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior in diferite zone ale pasajelor rutiere subterane, conform STAS 10009-88, sunt prezentate in tabelul 1.3.

Tabelul 1.3

Pentru zonele functionale din mediul urban, conform STAS 10009-88, valorile admisibile ale nivelului de zgomot sunt prezentate in tabelul 1.4.

Tabelul 1.4.

2. Realizarea hartilor acustice

In vederea realizarii hartilor acustice se ia in considerare zgomotul produs de traficul rutier, dar si  zgomotul feroviar, zgomotul produs de aeronave si zgomotul industrial.

2.1. Inicatorii de zgomot utilizati la hartile acustice

Nivelul de zgomot zi-seara-noapte in decibeli (dB) se defineste prin urmatoarea relatie:

Unde:

Lzi este nivelul mediu de presiune sonora, in interval lung de timp, conform definitiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru suma perioadelor de zi dintr-un an;

Lseara este nivelul mediu de presiune sonora, in interval lung de timp, conform definitiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru suma perioadelor de seara dintr-un an;

Lnoapte este nivelul mediu de presiune sonora, in interval lung de timp, conform definitiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru suma perioadelor de noapte dintr-un an.

Ziua are 12 ore, seara are 4 ore si noaptea are 8 ore, pentru toate sursele de zgomot analizate. Intervalele orare ale acestora sunt: 07,00-19,00; 19,00-23,00 si 23,00-07,00, ora locala.

Date tematice de ordin geografic si date demografice

Trebuie dezvoltat un model digitizat (harta de baza) al suprafe ei obiectivului pentru care

trebuie realizata harta strategica de zgomot.

Acest model este alcatuit din informa ii geografice cu privire la obiectele aflate in interiorul suprafe ei obiectivului pentru care se realizeaza cartarea strategica de zgomot.

Aceste informa ii geografice depind de obiectivul pentru care se realizeaza cartarea strategica de zgomot, dupa cum urmeaza:

a) Pentru o aglomerare sunt necesare urmatoarele informa ii geografice (straturi tematice):

Aliniament drum;

Aliniament cale ferata;

Aliniament cale de rulare pentru tramvai;

Limitele aeroporturilor, pistele de decolare/aterizare i culoarele de zbor;

Cladiri;

Panouri fonoabsorbante sau/ i fonoizolante (daca sunt disponibile);

Curbe de nivel ale terenului (ca minim in jurul surselor de zgomot daca este necesar);

Atenuarea la sol;

Suprafe e de atenuare precum padurea sau parcurile i gradinile publice;

b) Pentru un drum principal sunt necesare urmatoarele informa ii geografice (straturi tematice):

Aliniament drum;

Cladiri;

Curbe de nivel ale terenului (ca minim in jurul surselor de zgomot daca este necesar);

Atenuarea la sol;

Suprafe e de atenuare precum padurea sau parcurile i gradinile publice;

Panouri fonoabsorbante sau/ i fonoizolante (daca sunt disponibile).

c) Pentru o cale ferata principala sunt necesare urmatoarele informa ii geografice (straturi tematice):

Aliniament cale ferata;

Cladiri;

Curbe de nivel ale terenului (ca minim in jurul surselor de zgomot daca este necesar);

Atenuarea la sol;

Suprafe e de atenuare precum padurea sau parcurile i gradinile publice;

Panouri fonoabsorbante sau/ i fonoizolante (daca sunt disponibile).

d) Pentru un aeroport principal sau un aeroport din interiorul unei aglomerari sunt necesare urmatoarele informa ii geografice (straturi tematice):

Limitele aeroporturilor, pistele de decolare/aterizare i culoarele de zbor;

Cladiri (diferen iate in cladiri de locuit si cladiri cu alta destina ie decat cea de locuit, inclusiv scoli si spitale).

Cu aceste straturi tematice se pot realiza har ile de baza in format electronic (modele

digitizate, fig.2.1), care stau la baza modelarii zgomotului atunci cand se realizeaza o harta strategica de zgomot.

Fig. 2.1. Exemplu de harta de baza

2.3. Date statistice utilizate alaturi de harta de baza

Sunt necesare urmatoarele date:

Numarul si tipul de vehicule din trafic;

Viteza in trafic;

Panta drumului;

Tipul fluxului de trafic;

Tipul suprafe ei drumului;

Date meteorologice.

2.3.1. Numarul si tipul de vehicule din trafic

Numarul total de vehicule din trafic trebuie sa fie compus diferen iat din numar de vehicule identificate ca:

Vehicule usoare - cu o greutate < 3500 Kg;

Vehicule grele - cu o greutate ≥ 3500 Kg.

Datele de trafic necesare pentru cartarea strategica de zgomot pot fi colectate in mai multe

moduri i exista de asemenea, posibilitatea de a se realiza estimari ale numarului de vehicule in trafic bazate pe categoriile de drumuri.

2.3.2. Viteza in trafic

Viteza trebuie sa fie utilizata pentru ambele tipuri de vehicule (usoare si grele) i pentru

perioadele de Zi, Seara i Noapte.

Viteza poate fi determinata prin masuratori (V50) sau prin estimari din limitele de viteza si comportamentul in trafic.

Viteza trebuie sa fie intre 20-130 km/h pentru vehicule usoare si intre 20-100 km/h pentru

vehicule grele, in func ie si de drumul utilizat.

Pentru toate valorile mai mici de 20 km/h, acestea sunt stabilite la 20 km/h.

2.3.3. Panta drumului

Drumurile pot fi estimate ca fiind fara panta (plat).

Daca sunt disponibile informa ii despre panta drumului acestea trebuie luate in considerare.

Panta fiecarui segment de drum este considerata a fi:

In jos (gradient drum >2% in jos)

In sus (gradient drum > 2% in sus)

Plat (gradient drum < 2%)

2.3.4. Tipul suprafetei drumului

Suprafata  drumului poate fi:

Asfalt fin suprafata cu textura fina, densa din bucati cu o granulatie maxima de 11-16 mm.

Suprafata poroasa suprafata cu goluri in volum in proportie de 20% , cu o vechime de cel mult 5 ani (suprafetele poroase au tendinta de a deveni mai putin absorbante pe masura ce aceste goluri de volum se umplu).

Beton cimentat si asfalt striat (ondulat): suprafata ce include atat betonul pe baza de ciment, cat si textura aspra a asfaltului.

Textura fina cu pietre de pavaj suprafata alcatuita din pietre de pavaj, ce au o distanta intre ele mai mica de 5 mm.

Textura grosiera cu pietre de pavaj suprafata alcatuita din pietre de pavaj, ce au o distanta intre ele mai mare sau egala cu 5 mm.

2.3.5. Tipul fluxului de trafic

Fluxul de trafic rutier poate fi luat in considerare prin clasificarea fiecarui segment de drum prin urmatoarele tipuri de flux prezentate in tabelul 2.1.

Tabelul 2.1.

2.3.6. Cladiri

Cladirile sunt foarte importante in modelarea zgomotului atunci cand se realizeaza calculul propagarii i se estimeaza numarul de locuin e i de locuitori care sunt expuse/expusi la diferite niveluri de zgomot.

Daca inal imile cladirilor nu sunt disponibile, inal imea unei cladiri de 1-2 etaje poate fi

stabilita la 6 metri iar inal imea cladirilor cu mai mult de 2 etaje poate fi stabilita la 15 metri.

Daca este posibil, inal imea cladirii trebuie sa fie estimata din numarul de etaje prin inmul ire cu 3 metri.

Numarul etajelor poate fi colectat prin inspectarea vizuala a cladirilor sau printr-o estimare in care se utilizeaza tipurile de cladiri (in special blocuri) existente intr-o aglomerare combinata cu informa iile de inute de autoritatea administra iei publice locale care administreaza respectiva aglomerare (sau respectivele localita i care compun aglomerarea) cu privire la loca ia acestor cladiri.

Cladirile pot de asemenea sa afecteze propagarea zgomotului prin reflectarea acestuia, mai ales in zone cu densitate mare de cladiri inalte. In acest caz, pierderea prin reflexia la fa adele cladirii trebuie stabilita la 1 dB.

Pentru fiecare cladire urmatoarele informa ii trebuie incluse in harta de baza:

Suprafa a la sol;

Inal imea;

Numar de etaje, (daca este disponibila aceasta informa ie);

Destina ia cladirii (reziden iala, coala, spital sau industrie);

Estimarea numarului de locuin e;

Estimarea numarului de locuitori.

2.3.7. Distributia locuintelor si locuitorilor in cladiri rezidentiale

Distribu ia locuin elor i locuitorilor in aceste locuin e pentru cladirile reziden iale trebuie sa fie realizata in scopul estimarii locuin elor i locuitorilor expuse/expu i la diferitele niveluri de zgomot.

Urmatoarea metoda trebuie sa fie utilizata pentru realizarea distribu iei numarului de locuin e i de locuitori in cladirile reziden iale pentru interiorul suprafe ei de cartare strategica de zgomot:

1. Atunci cand se dezvolta un model digitizat (harta de baza) al suprafe ei obiectivului pentru care trebuie realizata harta strategica de zgomot, acesta include i stratul tematic pentru toate cladirile din suprafa a pentru care se realizeaza cartarea strategica de zgomot;

2. Cladirile trebuie clasificate in cladiri reziden iale i cladiri cu caracter industrial/birouri; Acest lucru poate fi realizat printr-o combina ie de vizualizari pe teren, imagini ortofoto i informa ii de inute de autorita ile administra iei publice locale cu privire la suprafe ele industriale i destina ia i tipurile constructive ale cladirilor. Cladirile cu destina ie de magazine pot fi clasificate in cladiri reziden iale. Aceasta clasificare este utilizata pentru asigurarea faptului ca informa ia despre locuitori este distribuita numai cladirilor reziden iale. Clasificarea astfel realizata trebuie adaugata la harta de baza;

3. Pentru cladirile reziden iale numarul etajelor i suprafa a la sol trebuie estimata pentru fiecare cladire. Informa ia despre numarul de etaje poate fi colectata printr-o combina ie de inspec ii vizuale pe teren, imagini ortofoto i informa ii de inute de autorita ile administra iei publice locale cu privire la cladiri. Inal imile astfel ob inute trebuie adaugate la harta de baza.

4. Suprafa a totala a etajului pentru cladiri este calculata la sol;

5. Suprafa a totala a etajelor pentru suprafa a de cartare strategica de zgomot este calculata ca suma tuturor suprafe elor etajelor din cladiri;

6. Numarul total al locuin elor (date Institutul Na ional de Statistica daca exista) i al locuitorilor;

7. Suprafa a medie (m²) per locuin a i per persoana in interiorul suprafe ei de cartare strategica de zgomot este calculata din cifrele totale de la punctul 5 i punctul 6.

3. Analiza zonei str. Toamnei

3.1. Descrierea zonei studiate

Pentru realizarea analizei traficului si a zgomotului, zona de studiu a fost impartita in 2 puncte majore de observatie, doua intersectii.

In figura 3.1 este descrisa zona analizata.

Fig.3.1. Str. Toamnei vedere Google Earth

Punctele de observatie in care a fost impartita zona sunt prezentate in tabelul 3.1.

Tabelul 3.1

Zona este formata din strazi de categoria I (Bd. 15 Noiembrie, Bd. M. Kogalniceanu), strazi de categoria II (Str. Toamnei).

In localitatile urbane strazile se clasifica in raport cu intensitatea traficului si functiile pe care le indeplinesc in:

strazi de categoria I - magistrale, asigura preluarea fluxurilor majore ale orasului pe directia drumului national ce traverseaza orasul sau pe directia principala de legatura cu acest drum;

strazi de categoria a II-a - de legatura, asigura circulatia majora intre zonele functionale si de locuit;

strazi de categoria a III-a - colectoare, preiau fluxurile de trafic din zonele functionale si le dirijeaza spre strazile de legatura sau magistrale;

strazi de categoria a IV-a - de folosinta locala, asigura accesul la locuinte si pentru servicii curente sau ocazionale, in zonele cu trafic foarte redus;

Traficul din aceasta zona este destul de aglomerat deoarece:

Este o zona rezidentiala;

Prezinta interes economic (se afla sediul CEC);

Cele doua intersectii permit si accesul catre iesirile din oras pe drumurile nationale:

Strada Calea Bucuresti permite intrarea si iesirea din oras pe drumul national DN 1 (Bucuresti );

Strada Harmanului permite accesul in oras dinspre DN 11 din directia Sfantu Gheorghe ( Jud. Covasna ).

3.2. Harta de baza folosita pentru realizarea hartii de zgomot

Harta de baza folosita pentru realizarea hartii de zgomot a fost elaborata in programul AutoCad si este prezentata in figura 3.2.

In aceasta figura se observa ca zona analizata a fost impartita in 2 puncte dupa cum urmeaza:

punctul 1: intersectia Bd. 15 Noiembrie Str. Toamnei - Str. Zizinului - Calea Bucuresti

punctul 2: intersectia Str. Toamnei - Bd. M. Kogalniceanu - Str. Harmanului.

De asemenea in figura se mai observa cladirile aflate in zona, precum si inaltimile caracteristice acestora.

3.3. Datele de trafic colectate pentru realizarea hartii acustice

3.3.1. Intersectia Bd. 15 Noiembrie Str. Toamnei - Str. Zizinului - Calea Bucuresti

Aceasta intersectie este semaforizata avand 3 accese si anume: 6 benzi de circulatie dinspre Bd. 15 Noiembrie, 3 benzi dinspre Calea Bucuresti si tot 3 benzi dinspre Strada Zizinului. Intersctia a suferit anumite modificari fiind create niste insule de canalizare a traficului. Schita intersectiei este prezentata in figura 3.3.

3.3.1.1. Accesul Bd-ul 15 Noiembrie

Caracteristici:

• Latimea totala: 21.6 m;
• Latime banda: 3.5 m;
• Numarul de benzi: 6 benzi ←↑→;
• Lungimea de stocaj: 20.2 m;
• Conditii de parcare: nu sunt;
• Declivitatea drumului: 0%;
• Intersectie semaforizata: Tv = 31s, Tg = 3s, Tr = 68s

Imaginile cu intersectia analizata sunt prezentate in figura 3.4, respectiv 3.5.

Volumele de trafic pentru accesul Bd-ul 15 Noiembrie sunt prezentate in tabelul 3.2.

Tabelul 3.2. Accesul Bd. 15 Noiembrie

Distributia volumelor de trafic pe benzi si ponderea vehiculelor pentru accesul Bd. 15 Noiembrie sunt prezentate in figurile 3.6, respectiv 3.7.

In figura 3.7 se observa ca ponderea cea mai mare o au autoturismele 98.2%, urmate de autobuze simple 1.1%, camioane 0.6% si autobuze articulate 0.1%.

3.3.1.2. Accesul Calea Bucuresti

Accesul spre Calea Bucuresti dinspre Bd. 15 Noiembrie se realizeaza pe 3 benzi, traficul fiind canalizat spre dreapta de o insula de dirijare (fig. 3.8).

Caracteristici:

Latimea totala: 26.09 m;

Latime banda: 4.25 m;

Numarul de benzi: 6 benzi ↓↓↓↑↑↑;

Lungimea de stocaj: 20.24 m;

Conditii de parcare: nu sunt;

Declivitatea drumului: 0%;

Intersectie semaforizata: Tv = 60s, Tg = 3s, Tr = 37s.

Volumele de trafic pentru accesul Calea Bucuresti sunt prezentate in tabelul 3.3.

Tabelul 3.3. Accesul Calea Bucuresti

Distributia volumelor de trafic pe benzi si ponderea vehiculelor pentru accesul Calea Bucuresti sunt prezentate in figurile 3.9, respectiv 3.10.

3.3.1.3. Accesul Str. Zizinului

Accesul spre Str. Zizinului dispre Calea Bucuresti se realizeaza pe o singura banda, traficul fiind canalizat de o insula de dirijare spre dreapta, iar spre Str. Toamnei, pe 3 benzi, fiind controlat de semafoare (fig.3.11).

Caracteristici:

Latimea totala: 18.6 m;

Latime banda: 3 m;

Numarul de benzi: 3 benzi →→→;

Conditii de parcare: nu sunt;

Declivitatea drumului: 0%;

Volumele de trafic pentru accesul str. Zizinului sunt prezentate in tabelul 3.4.

Tabelul 3.4. Accesul Str. Zizinului

Distributia volumelor de trafic pe benzi si ponderea vehiculelor pentru accesul str. Zizinului sunt prezentate in figurile 3.12, respectiv 3.13.

3.3.2. Intersectia Str. Toamnei - Bd. M. Kogalniceanu - Str. Harmanului

Intersectia este dirijata semaforizat avand 2 accese Str. Toamnei cu sase benzi de circulatie (patru dintre acestea sunt canalizate de o insula de dirijare spre Bd. M.Kogalniceanu, iar doua spre Str. Harmanului) si Str. Harmanului cu 3 benzi de circulatie spre Bd. M. Kogalniceanu.

Intersectia Str. Toamnei - Bd. M. Kogalniceanu - Str. Harmanului este prezentata in figura 3.14.

3.3.2.1. Accesul Str. Toamnei

Strada Toamnei este prezentata in figura 3.15.

Accesul pe strada Toamnei se face prin 6 benzi de circulatie si anume: 4 benzi dirijeaza traficul spre bulevardul Mihail Kogalniceanu, iar celelalte 2 spre strada Harmanului.

Intersectia spre bulevardul Mihail Kogalniceanu este semaforizata si are urmatoarele caracteristici:

Latimea totala: 20.59 m;

Latime banda: 3.3 m;

Numarul de benzi: 6 benzi ↑→;

Conditii de parcare: nu sunt;

Declivitatea drumului: 0%;

Intersectie semaforizata: Tv = 50s, Tg = 3s, Tr = 22s.

Volumele de trafic pentru accesul str. Toamnei sunt prezentate in tabelul 3.5.

Tabelul 3.5 Accesul Str. Toamnei

Distributia volumelor de trafic pe benzi si ponderea vehiculelor pentru accesul str. Toamnei sunt prezentate in figurile 3.16, respectiv 3.17.

3.3.2.2. Accesul Str. Harmanului

Accesul dinspre Str. Harmanului spre Bd. M. Kogalniceanu se realizeaza pe trei benzi de circulatie, traficul fiind coordonat de un semafor (fig. 3.18).

Caracteristici:

Latimea totala: 14.67 m;

Latime banda: 3.8 m;

Numarul de benzi: benzi ↑;

Conditii de parcare: nu sunt;

Declivitatea drumului: 0%;

Intersectie semaforizata: Tv = 52s, Tg = 3s, Tr = 21s.

Volumele de trafic pentru accesul str. Harmanului sunt prezentate in tabelul 3.6.

Tabelul 3.6.  Accesul Str. Harmanului

Distributia volumelor de trafic pe benzi si ponderea vehiculelor pentru accesul str. Harmanului sunt prezentate in figurile 3.19, respectiv 3.20.

Fig. 3.20. Ponderea vehiculelor

3.4. Cladirile si numarul locuitorilor din zona analizata

Cladirile sunt foarte importante in modelarea zgomotului atunci cand se realizeaza calculul propagarii i se estimeaza numarul de locuin e i de locuitori care sunt expuse/expu i la diferite niveluri de zgomot.

Cladirile existente pe strada Toamnei sunt clasificate in 2 categorii si anume: cladiri rezidentiale (locuinte fig.3.21) si cladiri cu caracter administrativ (sediul C.E.C fig. 3.22).

Locuintele de pe strada Toamnei au urmatoarele caracteristici:

1 bloc cu 7 etaje, inaltimea de 24.5 m si 90 apartamente;

4 blocuri cu 6 etaje, inaltimea de 21.5 m si 376 apartamente;

3 blocuri cu 8 etaje avand inaltimile de 32 m, 26 m, respectiv 27 m si 157 apartamente.

Cladirea cu caracter administrativ (C.E.C.) are o inaltime de 26 m, 5 etaje si un numar de 150 angajati.

Numarul total al locuintelor este de 623 apartamente. Considerand ca doar jumatate din apartamente au vedere la strada si in fiecare apartament locuiesc 3 persoane va rezulta o populatie de 934 locuitori, la care se vor aduna si cei 150 angajati de la CEC si va rezulta un total de apox. 1084 persoane.

4. Realizarea hartii de zgomot pentru Strada Toamnei

Pentru realizarea hartii de zgomot zona analizata (str. Toamnei) a fost impartita in 2 segemente prezentate in tabelul 4.1.

Tabelul 4.1.

Volumele de trafic necesare ca si date de intrare in realizarea hartii de zgomot au fost culese de pe traseu, iar centralizarea acestora este prezentata in tabelul 4.2.

Vehiculele au fost clasificate in vehicule < 3.5 tone si vehicule >3,5 tone.

Tabelul 4.2. Centralizarea datelor

Harta de zgomot a fost realizata in programul LimA, care este capabil sa preia date din programele dedicate GIS, sau din AutoCAD prin intermediul formatului de fisiere DXF.

Harta de baza folosita pentru realizarea hartii de zgomot a fost elaborata in programul AutoCad, prin urmare transferul de fisiere catre LimA s-a facut prin formatul DXF.

Etapele prelucrarii datelor de intrare in programul LimA sunt prezentate in figurile urmatoare:

Dupa realizarea transformarii fisierelor, in fereastra de lucru va aparea zona analizata (str. Toamnei), la fel cum apare in AutoCAD.

Inaltimile cladirilor au fost luate in considerare, aceste date au fost introduse in programul AutoCAD, iar valoarea acestora a putut fi apoi folosita de programul Lima, in urma importarii.

Dupa importarea inaltimii cladirilor s-a realizat digitizarea strazilor cu ajutorul unei functii ce permite desenarea arterelor rutiere ca si polilinii.

Pentru fiecare segment de drum au fost introduse urmatoarele date:

denumirea segmentului;

tipul segmentului (autostrada, drum urban, drum importanta secundara, etc);

declivitatea drumului;

directia de deplasare a vehiculelor (sens unic sau dublu sens);

viteza medie de deplasare a vehiculelor;

volumele de trafic (vehicule <3.5 t, vehicule>3,5t);

tipul fluxului de trafic;

obstacolele existente si natura acestora.

In urma realizarii calculului se pot emite rapoarte si desene grafice detaliate, exista posibilitatea definirii de catre utilizator a legendelor pentru diagrame, care pot fi vizualizate la scara dorita.

Echipamente

Sonometrul acustic portabil 2250

Masoara nivelul de presiune acustica si este utilizat frecvent in studii de poluare acustica pentru determinarea aproape a oricarui tip de zgomot, dar in mod special pentru domeniile industrial, protectia mediului si zgomot aeroportuar (fig.4.8).

Caracteristici:

Usor de regasit si vizualizat datele

Ecran color tactil (touch), de mari dimensiuni, de mare rezolutie

Pachet de baterii reincarcabile, de mare capacitate Li-Ion;

Stocare de date pe cartele de memorie;

Interfata PC standard USB;

Domeniu dinamic de peste 120 dB;

Domeniu liniar de frecventa 3 Hz - 20 kHz;

Ecran de protectie vant cu detectie automata.

Distometrul Leica A6

Distometrul (fig. 4.9) a fost folosit pentru masurarea inaltimii cladirilor, dar si pentru determinarea geometriei strazii Toamnei.

Caracteristici:

masoara distante de la 5 cm la 200 m;

inaltimile sunt calculate cu ajutorul teoremei lui Pitagora;

eroarea maxima este de 1,5 mm;

memoria interna permite salvarea mai multor valori masurate pe ecranul aparatului;

5. Concluzii

In domeniul protectiei mediului administrarea zgomotului ambiental joaca un rol din ce in ce mai important: de la evaluarea si masurarea nivelurilor si rezolvarea plangerilor la cartografierea acustica, de la zonarea acustica la limitarea valorilor de emisie.

Realizarea hartilor strategice de zgomot constituie un factor important in stabilirea viitoarei strategii de dezvoltare a oraselor in vederea imbunatatirii habitatului in zona, in conditii ecologice de nivel european.

Hartile de zgomot sunt create pe baza de date de intrare care sunt apoi procesate cu ajutorul PC cu software specializat. Aplicatiile software tin cont de obstacolele din zona respectiva care pot fi bariere, forma si caracteristicile acustice ale terenului, conditii meteo si altele.

Dupa cum se poate vedea pe harta realizata pentru strada Toamnei, nivelul de zgomot evaluat in axa drumului este in jur de 80 dB ziua si 70 dB noaptea iar la fatada cladirilor de 70 dB ziua si 60 dB noaptea. Aceste niveluri sunt in corelatie cu numarul mare de vehicule care trec prin zona analizata.

Pentru reducerea zgomotului se pot aplica urmatoarele masuri:

redirectionarea traficului pentru obtinerea unei distributii uniforme din punct de vedere al emisiei de zgomot;

restrictii de viteza;

interzicerea totala a circulatiei unor categorii de vehicule in intervale orare puternic poluate fonic;

efectuarea de controale, amendarea si interzicerea de a mai circula pe drumurile publice a autovehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic;

introducerea unor autobuze silentioase pentru transportul public;

utilizarea de pavaje de drum silentioase;

construirea de piste pentru biciclete.