Sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin scanteie

Sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin scanteie

Sistemul de alimentare are rolul de a asigura furnizarea de aer si de combustibil in proportia optima pentru functionarea motorului in toate regimurile de exploatare in functie de: turatie, temperatura, sarcina, altitudine, categorie de drum.

Motoarele cu aprindere prin scanteie sunt echipate cu doua tipuri de sisteme de alimentare si anume alimentarea cu carburator si alimentarea cu injectie.

1. Alimentarea cu carburator

Sistemului de alimentare cu carburator este compus din: rezervor de combustibil, filtru de benzina, pompa de combustibil, carburator, filtru de aer, conducte si racorduri flexibile.

Rezervorul de combustibil este realizat din mase plastice sau tabla de otel protejata impotriva coroziunii. In interior se gasesc amplasate dispozitive "sparge-val" care au rolul de a nu permite formarea de valuri in timpul mersului.

Benzina este absorbita prin sorbul aflat aproape de fundul rezervorului si care constituie un filtru pentru a impiedica eventualele impuritati sa ajunga in instalatia de alimentare. La unele constructii exista si o conducta de retur care, atunci cand supapa plutitorului esre inchisa permite intoarcerea in rezervor a combustibilului refulat de pompa. In rezervor se gaseste si un traductor de nivel (de obicei cu plutitor).

Filtrul de benzina este de regula un filtru decantor si o sita care poate retine impuritati si apa patrunsa in benzina.

Pompa de benzina este o pompa cu membrana actionata mecanic de o cama sau pneumatic de gazele din carter (la unele motoare in doi timpi). Constructia unei pompe de benzina se poate vedea in figura 1 si 2.

Fig. 1

Fig. 2

In figura 2 avem: 1- corpul inferior al pompei; 2- antrenor; 3- axul membranei; 4- parghie de amorsare manuala; 5- arc; 6- boltul parghiei; 7- boltul antrenorului; 8- distantier periferic; 9- discuri de prindere a membranei; 10- corpul supapei de refulare; 11- pastila supapa de refulare; 12- arcul supapei; 13- filtru; 14- teava de refulare; 15- capacul pompei; 16- surub; 17- intrarea in supapa de absorbtie; 18- pastila supapa de absorbtie; 19- teava de absorbtie; 20- corpul superior al pompei; 21- distantier central; 22- membrana superioara; 23- membrana inferioara; 24- arc.

Carburatorul este un subansambu care are rolul de a furniza motorului amestec carburant combustibil si aer cu dozajul cat mai apropiat de cel optim pentru regimul de functionare respectiv. Un motor poate avea un singur carburator sau mai multe carburatoare. Frecvent se intalnesc carburatoare dublu corp in trepte . Acestea au un corp principal care poate furniza amestec carburant la aproape toate regimurile si un corp secundar care intra in functiune numai la turatii mari sau atunci cand conducatorul auto doreste sa accelereze in timp scurt.

Fig. 3

In figura 3 este prezentata o sectiune printr-un carburator monocorp in care: 1- jiclorul principal de combustibil; 2- garnitura capacului; 3- frana de aer jiclorul de aer ; 4- camera de nivel constant; 5- tub pulverizator; 6- plutitor; 7- supapa plutitorului; 8- filtru de benzina; 9- difuzor; 10- clapeta de soc; 11- supapa clapetei de soc; p- tub emulsor. In partea de jos este clapeta de acceleratie care este actionata de la pedala de acceleratie de catre sofer. Benzina este mentinuta la un anumit nivel de catre plutitor si supapa acestuia. Sub actiunea depresiunii din difuzor benzina trece prin jiclorul principal spre tubul emulsor unde se amesteca cu aerul dozat de jiclorul de aer. De aici, amestecul intra in tubul pulverizator si apoi prin difuzor trece prin colectorul de admisie si galeria de admisie. Din galerie amestecul carburant trece pe langa supapa de admisie si ajunge in cilindrul motorului. Pentru a asigura un amestec bogat la pornire carburatorul are un dispozitiv special numit soc.
In figura 4 este prezentat un carburator dublu corp care functioneaza la regimul de pornire la rece.

Fig. 4

1- tubul emulsor; 2- orificiu de trecere a amestecului carburant; 3- orificiu de pulverizare a amestecului carburant pentru mersul in gol; 4- orificii de progresiune; 5- clapeta de acceleratie a corpului principal; 6- corpul principal al carburatorului; 7- corpul inferior; 8- corpul central; 9- clapeta de acceleratie a corpului secundar; 10- corpul secundar; 11- centrator de amestec pulverizator ; 12- surub pulverizator de acceleratie; 13- pulverizator de acceleratie; 14- difuzor; 15- clapeta de soc; 16- garnitura; 17- tub pulverizator; 18- jiclor de aer; 19- tub de aer pentru camera de nivel constant; 20- jiclor de aer pentru mersul in gol; 21- capacul carburatorului; 22- plutitor; 23- canal aerisire; 24- dispozitiv aerisire; 25- corpul dispozitivului de aerisire; 26- tija; 27- camera de nivel constant; 28- jiclor de mers in gol; 30- surub de reglaj al mersului in gol.

La pornire, cand clapeta de acceleratie si cea de soc sunt inchise, amestecul carburant este adus la motor prin dispozitivul de mers in gol. Amestecul nu trece prin difuzor ci este pulverizat sub clapeta de acceleratie. Dupa ce motorul porneste, se deschide clapeta de soc si aerul poate trece prin difuzor. Viteza aerului este insa prea mica ca sa poata absorbi amestec prin dispozitivul principal de dozaj si motorul este alimentat in continuare de dispozitivul de mers in gol. Atunci cand clapeta de acceleratie incepe sa se deschida (fig. 5), aerul care patrunde in difuzor este prea putin si amestecul absorbit prin dispozitivul principal de dozaj este insuficient.

Fig. 5

Motorul este alimentat prin dispozitivul de mers in gol si prin orificiile de progresiune (daca aceste orificii sunt infundate motorul tinde sa se opreasca). Numai cand clapeta se deschide suficient intra in functiune dispozitivul principal de dozaj si celelalte ies din functiune (fig.6.).

Fig. 6

In figura 6. avem: 31- tubulatura pentru orificiile de progresiune; 32- jiclor de mers in gol; 33- jiclor de iesire a vaporilor de benzina din camera de nivel constant; 34- jiclor de aer pentru dispozitivul de mers in gol; 35- jiclor de benzina pentru pulverizatorul suplimentar; 36- jiclor de amestec pentru pulverizatorul suplimentar; 37- pulverizator suplimentar; 38- orificii de progresiune.

Pentru a se putea ridica turatia motorului este nevoie de energie suplimentara care este obtinuta prin introducerea unei cantitati suplimentare de benzina. Acest surplus de combustibil este furnizat de dispozitivul de accelerare fig.7.
 

Fig. 7

In figura 7 avem: 39, 40, 41, 43- parghii de antrenare a pompei si clapetei de acceleratie; 42- putul pulverizatorului; 44- supapa de absorbtie a pompei de acceleratie; 45- jiclor de dozare; 46- stift elastic de actionare a membranei pompei de acceleratie; 47- membrana pompei de acceleratie; 48- pompa de acceleratie; 49- stift filetat; 50- dop cu limitator de cursa a supapei de absorbtie.

Carburatoarele au si alte dispozitive destinate optimizarii amestecului la diferite regimuri cum ar fi regimurile tranzitorii.
Alimentarea cu carburator se mai foloseste putin si mai ales la vehicule de agrement dotate cu motoare in doi timpi, la motoare stationare (generatoare, pompe de apa). La motoarele moderne de automobil carburatorul a fost inlocuit cu sistemul de injectie.
Filtrul de aer are rolul de a opri impuritatile si praful care se gasesc in aerul introdus in motor. In lipsa filtrului de aer uzurile cresc rapid si motorul poate fi scos din functiune. Filtrul este realizat din hartie speciala cu porozitate controlata si este introdus intr-o carcasa din mase plastice sau tabla de otel. Cand filtrul se imbacseste devine o rezistenta gazodinamica importanta care duce la inbogatirea amestecului si motorul functioneaza fara putere, cu consum ridicat si este mai poluant. Filtrul trebuie inlocuit mai des daca autovehiculul functioneaza in conditii cu mult praf (santiere, agricultura).

Conductele si racordurile flexibile fac legatura intre elementele sistemului de alimentare. Conductele sunt realizate din mase plastice sau metal iar racordurile flexibile din cauciuc cu insertii textile. In exploatare conductele se pot infunda cu impuritati sau gheata (formata din apa care a patruns in benzina). Racordurile flexibile se infunda mai rar dar sunt supuse fenomenului de imbatranire, fenomen care duce la pierderea flexibilitatii si la aparitia porilor cu risc mare de incendiu. Din acest motiv racordurile trebuie inlocuite atunci cand se constata aparitia imbatranirii.