Ventilatorul de gaze arse

Ventilatorul de gaze arse

1. Descriere constructiva si functionala (fig. 5.28)

Ventilatorul pentru gaze arse este de tipul axial, montat vertical si realizat aproape in totalitate din subansamble sudate.

Carcasa ventilatorului

Carcasa de aspiratie a ventilatorului de gaze reprezinta un ansamblu sudat, peretii carcasei fiind confectionati din tabla cu grosimea variind intre 5-8 mm, material OL-37.1.

Carcasa de aspiratie are un plan de separatie vertical, imbinarea intre cele doua jumatati sectionate facindu-se cu ajutorul unor suruburi M20. Etansarea flanselor in planul de separatie vertical se realizeaza cu ajutorul snurului de azbest. Pentru usurarea executiei, transportului si montajului partea carcasei dinspre intrarea gazelor de ardere se confectioneaza din doua bucati asamblate prin flanse.

Pentru dirijarea gazelor de ardere la intrarea in aparatul director al ventilatorului, in mijlocul partii opuse a intrarii gazelor de ardere a carcasei este prevazut un perete despartitor sudat de peretii laterali si cilindru de protectie al arborelui. Intregul ansamblu este rigidizat cu ajutorul nervurilor.

In vederea asigurarii accesului in ventilator, pe partea inferioara a carcasei de aspiratie sunt prevazute doua usi de vizitare, iar in interiorul cilindrului de protectie a arborelui exista o scara de acces.

Pe partea superioara a carcasei de aspiratie exte fixata flansa de fixare a carcasei aparatului director.

Aparatul director

Aparatul director are rolul de a regla parametrii ventilatorului in functie de sarcina cazanului. Reglarea se face prin rotirea celor 23 de palete de la pozitia complet inchis (-87°) pina la pozitia supradeschis (+40°).

Aparatul director are in componenta:

Carcasa, care este confectionata din virole sudate din tabla cu grosimea de 6 mm, calitatea OL 37.1.

Carcasa aparatului director are o virola exterioara si una interioara. Virola interioara reprezinta de fapt cilindru care intra in componenta carcaseu de aspiratie si serveste pentru protejarea arborelui si centrarea paletelor aparatului director. Intre cele doua carcase se monteaza cele 23 palete directoare.

Paletele se pot roti in jurul unor axe centrate pe cele doua virole prin intermediul unor bucse de fonta. Pentru usurarea operatiilor de montare si demontare, paletele se confectioneaza din doua bucati asamblate intre ele cu suruburi.

Paletele sunt articulate la un inel, care, prin rotirea sa, provoaca si rotirea paletelor directoare. Sistemul este compus din pirghii si articulatii.

Centrarea si rotirea inelului de actionare se fac cu ajutorul unor role de ghidaj. Pentru asigurarea jocurilor prescrise intre rolele de ghidaj si calea de rulare sudata pe carcasa si strunjita dupa sudura, rolele sunt fixate pe axe excentrice. Definitivarea pozitiei excentricului axelor se face la montaj, in vederea realizarii jocurilor prescrise.

Actionarea aparatului director se face prin intermediul unui servomotor. Lagarele aparatului director sunt lagare cu rostogolire.

In conul aparatului director spre carcasa ventilatorului sunt prevazute patru capace cu suruburi.

La operatiile de montare-demontare a rotorului se demonteaza aceste capace si se introduce dispozitivul de demontare a rotorului.

Carcasa ventilatorului de gaze si statorul ventilatorului

Carcasa si statorul ventilatorului reprezinta partea din ventilator in care este inchis rotorul si care asigura curgerea in sens axial a curentului de gaze la iesirea din rotor, prin intermediul paletelor statorice.

Carcasa ventilatorului este o constructie sudata. Virola exterioara are diametrul de 4040 mm si este confectionata din tabla cu grosimea de 20 mm din OL 37.1.

Carcasa ventilatorului este sectionata in doua jumatati prinse cu suruburi.

Una dintre cele doua jumatati este la rindul sau impartita in trei parti egale intre ele prin suruburi. In acest fel se asigura o demontare usoara si accesul spre rotor. Pentru rigidizare, virola exterioara este prevazuta pe exterior cu nervuri corespunzatoare.

Pe carcasa ventilatorului de gaze sunt montate prin sudura picioare care asigura rezemarea intregului ventilator pe constructia metalica de sustinere.

Carcasa ventilatorului (1) se reazema si se fixeaza cu suruburi de o rama metalica aflata pe platforma cazanului de la cota +92 m.

Carcasa ventilatorului are trei usi de vizitare care permit accesul spre rotor.

Carcasa statorului reprezinta un subansamblu cilindric sudat, montat pe carcasa ventilatorului si fixat de acesta cu ajutorul suruburilor. In interiorul carcasei statorului se monteaza o virola cilindrica cu f_int = 2445 mm. Intre cele doua virole sunt dispuse 19 palete statorice. Paletele statorice cilindrice in arc de cerc sunt confectionate din doua bucati.

In partea inferioara a virolei interioare se amplaseaza si lagarul liber al ventilatorului. In acest scop este prevazuta o constructie metalica rigidizata de sustinere a lagarului.

Intregul ansamblu are un plan de sustinere vertical, care permite o demontare usoara a rotorului.

In peretele dinspre rotor al virolei interioare este prevazut un capac de vizitare care permite accesul la paletele reglabile ale rotorului.

Rotorul

Ansamblu rotor se compune din arbore (din doua bucati), butuc, doua rinduri de cite 12 palete si elementele de fixare a paletelor reglabile.

Ansamblul rotor reprezinta o constructie rigida, turatia critica a ansamblului fiind superioara turatiei nominale de functionare a ventilatorului.

Rotorul (2) este montat pe un arbore (3) a carui turatie critica se situeaza cu mult peste turatia de regim.

Arborele este confectionat din doua bucati, superioara si inferioara, confectionata din OL 52-4-B, care se fixeaza de butucul rotorului cu ajutorul unor flanse speciale, sudate la capatul fiecarui arbore. Fiecare flansa se rigidizeaza cu ajutorul a 12 suruburi M48, din care 4 suruburi sunt de pasuire.

Pentru usurarea centrarii, imbinarile intre flansele arborilor si cel ale butucului sunt de tipul cu prag si adincitura.

Butucul rotorului este de tip sudat, fiind confectionat din elemente de tabla groasa. Pe butuc se sudeaza cele 12 palete fixe si se monteaza paletele reglabile.

Difuzorul

Difuzorul ventilatorului reprezinta o constructie sudata.

Virolele acestuia, exterioara si interioara, sunt confectionate din tabla de grosimea 8, respectiv 10 mm. Materialul utilizat este OL 37.1.

Difuzorul are un plan de separatie vertical. Fiecare semicarcasa este confectionata la rindul ei din doua bucati, in vederea usurarii transportului si a montajului.

Rigidizarea dintre cele doua virole (exterioara si interioara) esteasigurata prin patru tiranti confectionati din teava.

In vederea asigurarii accesului la lagarul liber (interior) difuzorul este prevazut cu o gura de vizitare. Prin aceasta se patrunde in virola interioara a difuzorului, iar de aici in virola interioara a statorului ventilatorului. Accesul la usile de vizitare este asigurat de o scara exterioara.

Sarcina verticala rezultata din greutatea arborelui si a rotorului precum si o parte din sarcina axiala ce apare in timpul functionarii sint preluate de un lagar de alunecare radial-axial (6), de o constructie speciala, cu instalatie de ungere sub presiune independenta si posibilitatea de reglare a temperaturii uleiului de ungere.

Lagarele ventilatorului

Lagarul liber (fig.5.29.)

Lagarul liber este alcatuit din rulmentul radial-oscilant cu role butoi pe doua rinduri (1), montat in carcasa (2). Rulmentul este montat pe bucsa conica (3) si este fixat cu piulita (4). Lagarul este uns cu unsoare consistenta. In partea inferioara pe ax este montat discul deflector (5).

Lagarul fix

Lagarul fix (inferior-pivotul) este un lagar de tipul cu alunecare, radial-axial oscilant cu ungere cu ulei. Temperatura maxima admisa a lagarului inferior este de 95 C.

Intre ventilator si motorul electric se gasesc montate un cuplaj elastic cu bolturi (10).

Ventilatorul este izolat fonic si termic.

Spre deosebire de ventilatorul de aer, ventilatorul de gaze este supus uzurii prin eroziune datorita cenusii din gazele de ardere. Dupa un anumit numar de ore de functionare rotorul trebuie repaletat iar carcasele schimbate. Daca instalatia de de retinere a cenusii din gazele de ardere functioneaza impecabil se pot atinge si 40000 de ore de functionare. Daca electrofiltrele functioneaza nesatisfacator ventilatoarele de gaze trebuie vizitate des pentru a constata uzurile elementelor statorice si rotorice si pentru a face la timp remedierile necesare.

Uzurile neuniforme ale rotorului pot provoca cresterea nivelului de vibratii. Vibratiile trebuie urmarite periodic, iar pentru apreciere se vor avea in vedere urmatoarele valori:

- foarte bine 40 microni (amplitudine dubla)

- admisibil 100 microni (amplitudine dubla)

- inadmisibil 300 microni (amplitudine dubla)

Valorile sint valabile pentru amplitudinea dubla maxima (2 A) in sens vertical, orizontal si axial.

Aceste valori sint valabile si pentru ventilatoarele de aer.

2. Caracteristici tehnice

Tipul axial

Debitul 501 m³/sec (1803600 m³/h)

1135000 Nm³/h

Presiunea totala 446 mm H₂O

Temperatura gazelor arse 160 C

Greutatea specifica a gazelor 1 g/m³

Turatia 590 rot/min

Puterea necesara 2630 kW

Putere motor electric 3200 kW

Reglajul cu aparat director cu palete

Momentul de inertie GD² = 40.000 kgm²

Randamentul ventilatorului 82 %

Lagare: superior - rulment oscilant cu role - liber

inferior - de alunecare radial-axial

Sens de rotatie stinga

Greutatea ventilatorului

- cu motor electric - 72000 kg

- fara motor electric - 47600 kg

Greutatea partilor in miscare - 12385 kg

3. Curbe caracteristice

Ventilatorul de gaze arse are acelasi tip de palete rotorice si statorice ca si ventilatorul de aer, reglajul se face la fel iar curbele caracteristice sint asemanatoare.

4. Instalatia de racire a lagarului liber

Lagarul liber este racit cu aer. O conducta de aer (poz.8 din fig. 5.28) porneste de la carcasa ventilatorului spre lagar si de aici comunica cu difuzorul ventilatorului. Aerul este insuflat din exterior de un ventilator de aer de racire si spala lagarul VG racindu-l.

Temperatura lagarului interior nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 30-50 temperatura mediului ambiant: temperatura maxima admisa este 95 C.

5. Instalatia de ungere a lagarului fix

Fiecare ventilator are o gospodarie de ulei (fig. 5.30) alcatuita dintr-un rezervor (1), pompele de ulei (2), filtrul (3), radiatorul (4), racit de ventilatorul (5). In rezervorul (1) uleiul se incalzeste inainte de pornire cu ajutorul rezistentei de incalzire (6). Temperatura uleiului este masurata cu ajutorul termometrului (7).

6. Blocaje, protectii, automatizari la VG

Ventilatorul de gaze arse poate porni prin comanda manuala de la pupitrul din CCT daca este indeplinita conditia (permisia):

- clapeta refulare deschisa;

- clapeta de aspiratie deschisa;

- nivel de ulei in baia de ulei lagar inferior > min;

- trebuie ca PAR-ul de pe linia VG-ului sa se afle in functiune.

Oprirea ventilatorului de gaze se poate face:

- manual de la pupitrul din CCT;

- prin protectie;

- de la butonul local de avarie (in caz de defect).

Protectiile care duc la oprirea ventilatorului de gaze sunt:

- PAR aferent oprit (cuplele declansate sau motoarele declansate) cu temporizare de 5 minute.

Ventilatorul nu trebuie lasat sa functioneze daca:

- temperatura lagar superior > max (95°C);

- temperatura lagar inferior > max (80°C).

Aceste puncte de masura sunt inregistrate iar depasirea limitei este semnalizata preventiv. Ventilatorul va fi oprit prin comanda manuala (pupitru CCT).

La oprirea ventilatorului, daca temperatura ambianta este scazuta, trebuie cuplata rezistenta de incalzire a motorului, pentru a evita formarea condensului. Aceasta comanda se realizeaza local de la butoanele de pe o cutie amplasata in apropierea ventilatorului.

Pompa de ulei de ungere a ventilatorului de gaze poate fi pornita manual daca temperatura uleiului de ungere este mai mare de 15°C. Oprirea se poate face manual, fiind blocata numai daca ventilatorul de gaze este pornit si pompa cealalta de ulei de ungere este pornita.

Clapeta de refulare a ventilatorului de gaze are permisie de deschidere daca ambele ventilatoare sunt oprite (pentru crearea de tiraj natural in cazan).

Deschiderea are loc:

- automat (prin semnal tip impuls care dureaza 70sec) daca ambele ventilatoare de gaze sunt oprite;

- manual, de la pupitrul din CCT.

Inchiderea clapetei de refulare:

- este blocata daca ventilatorul este pornit si se poate efectua:

- manual de la pupitrul din CCT;

- prin protectie cu o temporizare de 10 sec. daca ventilatorul de gaze corespunzator este oprit si celalalt pornit.

La oprirea ventilatorului de gaze se trece pe manual regulatorul de presiune in focar, si daca celalalt ventilator este pornit se inchide aparatul director.

Aceste comenzi se pot efectua:

- manual de la pupitrul CCT;

- automat, din bucla de reglare.

La oprirea ambelor ventilatoare de gaze, aparatele directoare se deschid pentru a asigura o circulatie naturala a aerului prin canelele de gaze.

Reglaje automate la VG

Reglarea depresiunii in camera focara (fig. 5.31.)

Menˇine constantĺ presiunea in focar żi se realizeazĺ acˇionand asupra aparatelor directoare ale ventilatoarelor de gaze arse.

Pentru a impiedica scĺpĺrile de gaze arse din cazan, trebuie sĺ se menˇinĺ o depresiune de ordinul mmCA in focar żi in canalele de gaze arse.

Sarcina reglĺrii focarului este aceea de a pune de acord producerea gazelor arse cu evacuarea lor, astfel incat sĺ se pĺstreze presiunea in focar la valoarea prescrisĺ.

Un semnal corespunzĺtor valorii medii a presiunii din focar este trimis la regulator żi corespunzĺtor abaterii faˇĺ de referinˇĺ este acˇionat aparatul director al VGA.

Referinˇa poate fi decuplatĺ de la pupitru żi modificatĺ in anumite limite (limitatĺ inferior).

Deoarece aerul respectiv gazele arse sunt un mediu compresibil, iar cazanul reprezintĺ un volum foarte mare, bucla de reglare folosind numai presiunea in focar este foarte lentĺ.Pentru aceasta se aduce suplimentar debitul aerului total trimis in cazan ca mĺrime perturbatoare. Acesta are o intervenˇie rapidĺ asupra VGA la modificĺri de sarcinĺ.

In plus este posibilĺ echilibrarea celor douĺ VGA de la pupitru.

Pe pupitrul de comandĺ din CCT este prevĺzutĺ semnalizarea preventivĺ:

- Reglare presiune focar defectĺ.

7. Exploatarea VG

Pentru exploatarea VG - manevre de pornire, oprire, supraveghere in timpul functionarii si rezolvarea situatiilor speciale - concura seful de bloc, operatorul cazan din camera de comanda si operatorul de la cota de deservire a ventilatoarelor (cota +92 m).

La cota de deservire a ventilatoarelor este montat cite un dulap de comanda si control pentru fiecare ventilator. De la acest dulap se pot comanda ventilatorul de ulei (A-O-M), rezistenta de incalzire a uleiului in rezervor (A-O-M), rezistenta la incalzirea motorului (A-O-M).

Pe dulapul local exista urmatoarele aparate indicatoare: temperatura lagar inferior, termperatura lagar superior, temperatura uleiului din rezervorul de ungere.

La partea superioara a dulapului sint casete cu semnalizari tehnologice.

Local, la cota superioara a ventilatorului exista un dulap de comanda pentru ventilatorul de racire a lagarului interior.

De asemenea, in apropierea ventilatorului, la cota platformei motorului electric, exista un buton pentru declansare in caz de avarie.

In camera de comanda termica, pe pupitrul cazanului, exista urmatoarea aparatura de comanda aferenta ventilatorului de gaze (pentru VG.2 - in fig.5.32).

1 - comanda pentru pornire-oprirea ventilatorului de gaze (deasupra este montat ampermetrul electromotorului VG);

2 - comanda pentru aparatul director (deasupra este montat indicatorul de pozitie al aparatului director);

3 - comanda pentru clapeta de izolare ( intrare electrofiltru);

4 - comanda pentru clapeta de la refulare a ventilatorului de gaze;

Semnificatia butoanelor de comanda si a fantelor de semnalizare este identica cu cea precizata la paragraful 5.2.6. "Exploatarea VA".

Pe partea verticala a pupitrului cazane din camera de comanda exista aparate de masura a depresiunii realizata de VG in focar si pe canalul de gaze arse convective pina la cos. De asemenea, este prevazuta masura pentru temperatura bobinajului statoric al motorului de antrenare a VG.

In camera de comanda exista urmatoarele semnalizari tehnologice pentru fiecare VG;

- temperatura lagar superior mai mare de 75 C;

- temperatura lagar inferior radial mai mare de 65 C;

- temperatura lagar inferior axial mai mare de 65 C;

- nivel ulei lagar mai mic decit minim;

- nivel ulei baie mai mic decit normal;

- depresiune amonte VGA mai mare decit maxim;

- temperatura bobinaj stator mai mare de 110°C.

Semnalizari de protectie:

- PAR aferent oprit ( ambele actionari oprite sau cuple decuplate temporizat 5 min.

Semnalizari de stare:

- stare pornit - oprit pentru fiecare actionare.

De asemenea pentru fiecare ventilator de gaze sunt prevazute urmatoarele puncte de masura:

- temperatura lagar superior (aparat inregistrator)

- temperatura lagar inferior axial (aparat inregistrator)

- temperatura lagar inferior radial (aparat inregistrator)

- temperatura lagar superior motor (masuratoare ciclica)

- temperatura lagar inferior motor (masuratoare ciclica)

- temperatura bobinaj statoric motor (masuratoare ciclica)

- presiune gaze inainte de electrofiltru (aparat indicator)

- presiune gaze dupa electrofiltru inainte aparat indicator (aparat indicator)

- presiune gaze la refulare ventilator (aparat indicator)

Pornirea ventilatorului de gaze:

Pentru pregatirea VG la pornire, operatorul de la cota de deservire verifica daca. la ventilator nu se desfasoara nici un fel de lucrari de reparatii; lucrarile de reparatii si de intretinere desfasurate anterior s-au terminat; schelele au fost demontata si indepartate; usile de vizitare au fost inchise; motorul este cuplat cu ventilatorul; izolatia termica este montata, s-a executat curatenia in zona si au fost evacuate materialele de prisos; au fost demontate scurtcircuitoarele de la bornele motorului electric; s-au refacut legaturile la borne si s-au montat capacele.

Se controleaza nivelul de ulei in lagarele motorului si ventilatorului si se completeaza daca este scazut.

Se controleaza daca intreaga instalatie de masura (atit cea cu indicatie locala sau cu transmisie la distanta cit si cea pentru instalatia de automatizare) este montata si se afla in stare normala de functionare.

Se cere personalului AMC din tura sa puna sub tensiune dulapul local si intreaga instalatie de masura aferenta. Ca urmare trebuie sa dispara de pe dulapul local semnalizarea "lipsa tensiune aparate indicatoare".

Se cere punerea sub tensiune a rezistentelor de incalzire a uleiului si a electromotorului si se pun cheile de comanda ale acestora de pe dulapul local pe pozitie "automat". Daca sint indeplinite conditiile de blocare, rezistentele vor anclasa si vor apare semnale luminoase pe panoul local .

Se cere punerea sub tensiune a ventilatorului de aer de racire a lagarului superior si operatorul de la cota de deservire porneste acest ventilator. Operatorul de la cota de deservire a ventilatorului verifica si realizeaza schema de apa de racire la VG care se porneste.

Se cere punerea sub tensiune a clapetei de la refulare VG si a aparatului director. Aparatul din camera de comanda verifica pozitia inchis a aparatului director, faptul ca acesta nu este pe automat, pozitia inchis a clapetei, lipsa semnalizarii de defect la aceste clapete si lipsa semnalizarilor tehnologice preventive si de avarie la VG care se va porni.

Operatorul din camera de comanda va comanda deschiderea clapetei de la refulare VG.

Pentru a verifica efectiv ca sint indeplinite toate conditiile de pornire in, temperatura conformitate cu paragraful 6. se cere punerea pe pozitie de "proba" a intreruptorului motorului si se da un impuls de pornire. Anclansarea intreruptorului motorului este semnalizata de aprinderea becului rosu "ventilator pornit". Se da apoi comanda de declansare a ventilatorului din butonul de avarie si daca totul este in ordine se cere punerea intrerupatorului in pozitie de lucru.

Adus in aceasta situatie ventilatorul de gaze este pregatit de pornire. Aceasta este situatia normala de stationare in rezerva a ventilatorului de gaze. Pornirea ventilatorului se poate face manual de la pupitrul din camera de comanda sau automat in cadrul secventei automate de ventilator a cazanului.

Pornirea manuala se face prin apasarea butonului de pornire care anclanseaza intrerupatorul si porneste electromotorul de antrenare a VG. Operatorul va observa cresterea amperajului motorului si apoui revenirea la circa 30 % dupa circa 20".

La comanda de anclansare a intrerupatorului VG porneste automat si pompa a doua de ulei si se opreste tot automat dupa ce ventilatorul atinge turatia de functionare. Dupa scaderea amperajului electromotorului se va comanda deschiderea treptata a aparatului director la ventilatorul de gaze care s-a pornit si inchiderea aparatului director la ventilatorul de gaze in functiune,pentru echilibrarea incarcarii celor doua VG.

Regimul de functionare si incarcare a VG, depresiunea in cazan, in functie de sarcina se va regla in conformitate cu prevederile din cap.13 "Exploatarea cazanului".

Operatorul de la cota de deservire va supraveghea pornirea ventilatorului (ventilatorul trebuie sa aiba un mers linistit si fara zgomot).Va controla apoi incalzirea lagarelor la aparatele de la dulapul local,incalzirea motorului (prin palpare) si functionarea instalatiei de racire (diferenta de presiune inainte si dupa filtru).

Operatorul din camera de comanda va controla temperaturile bobinajului statoric al motorului (nu se admite depasirea temperaturii de 110 C) si temperaturile lagarelor electromotorului (nu se admite depasirea temperaturii de 80 C).

Oprirea programata si in caz de avarie a ventilatorului de gaze

In mod normal ventilatorul de gaze se opreste de catre operatorul din camera de comanda.

In mod exceptional el poate fi oprit din butonul de avarie de catre operatorul de la cota de deservire. Ventilatorul de gaze se poate opri si automat, ca urmare a interventiei unei protectii tehnologice.

Dupa declansarea intrerupatorului VG se inchide automat clapeta de la refulare; aparatul director iese din starea "automat si va fi inchis de catre operatorul cazanului din camera de comanda. Dupa oprire se conecteaza automat rezistenta de incalzire a motorului.

Daca oprirea a fost normala si nu se intentioneaza sa se efectueze lucrari la ventilator, ventilatorul ramine oprit in starea "pregatit pentru pornire".

Daca se intentioneaza sa se efectueze lucrari se vor lua masuri de protectia muncii corespunzazoare.

Dupa oprirea VG pentru lucrari, ventilatorul de aer de racire a lagarului superior va ramine in functiune pina la racirea VG.

Ventilatorul de gaze trebuie oprit imediat fara aprobarea speciala de catre operatorul de la cota de deservire, operatorul din camera de comanda sau seful de bloc in urmatoarele cazuri:

- ori de cite ori atinge o situatie de declansare prin protectie si protectia nu a lucrat;

- la aparitia fumului la lagarele ventilatorului sau electromotorului;

- cind se aud zgomote metalice in ventilator sau motor;

- cind vibratiile ventilatorului sau motorului depasesc limitele admisibile;

- in caz de incendiu la ventilator;

- cind temperatura bobinajului statoric al motorului depaseste limita de 110 C;

- in cazul forfecarii buloanelor de la cupla.

Incidente si defectiuni in functionarea VG

1. Cresterea temperaturii lagarelor. Temperatura lagarelor ventilatorului este masurata continuu pe indicatoarele de pe dulapul local, iar depasirea temperaturii normale este semnalata pe panoul local si in camera de comanda (65 C - lagarul inferior si 80 C - lagarul superior). Temperatura lagarelor electromotorului este masurata si semnalizata de camera de comanda.

In cazul depasirii temperaturii lagarului interior (superior) se va controla in primul rind functionarea ventilatorului de racire. Daca ventilatorul de racire este in functiune si temperatura lagarului interior este in crestere, se va incerca gresarea lagarului superior (cu presa de vaselina).

In cazul depasirii temperaturii lagarului inferior se va controla presiunea realizata de pompa in functiune si modul de functionare a instalatiei de racire a uleiului.

In cazul depasirii temperaturii lagarelor electromotorului se va verifica nivelul uleiului in lagare si circulatia apei de racire a lagarelor.

Cind unul din lagarele motorului sau ventilatorului incalzesc de la inceput (de la prima pornire dupa reparatie) si temperatura nu scade dupa 4-8 ore (durata rodajului) poate fi vorba de un montaj gresit. In aceasta situatie ventilatorul se va opri si se verifica montajul lagarului.

Dupa cresterea temperaturii unui lagar apare in timpul functionarii si nu inceteaza dupa luarea masurilor mai inainte aratatte, la stingerea temperaturii maxime se declanseaza ventilatorul.

2. Vibratii mari. Nivelul maxim admisibil al vibratiilor este de 300m (2A). Cauzele vibratiilor pot fi montaj incorect, centrare incorecta, dezechilibru static sau dinamic, atingerea intre piesele fixe si cele in miscare.

Vibratiile crescute legate de montaj sau cercetare apar de la pornirea ventilatorului. Vibratiile legate de dezechilibrare pot apare in timpul functionarii ca urmare a eroziunilor produse de cenusa din gazele de . In cazul unor atingeri interioare, acestea sint insotite si de zgomote. In aceste situatii ventilatorul se va opri, se va controlla in interior si se vor lua masurile ce se impun: verificarea montajului si a centrarii, inlocuirea pieselor cu uzura avansata etc. La repornirea ventilatorului, daca vibratiile sint mari se va face o echilibrare la turatie nominala.

3. Incalzirea excesiva a bobinajului statoric al motorului de antrenare. Aceasta poate avea loc ca urmare a racirii insuficiente, ca urmare a supraincalzirii motorului sau a unei defectiuni electrice interioare.

Racirea insuficienta a aerului se poate datora debitului mic de apa, ca urmare a infundarii filtrului. In acest caz se va proceda la spalarea sau curatirea filtrului in conformitate cu cele aratate la paragraful 5.2.6. "Exploatarea VA".

8. NPM si PSI

Instalatia de iluminat normal si de siguranta din zona VG trebuie sa fie in tot timpul in buna stare de functionare, astfel incit sa se asigure in permanenta o buna iluminare a zonei.

Platformele de deservire si scarile vor fi tot timpul libere, maturate si curatate de zapada, gheata, etc.

Ventilatoarele se vor mentine in perfecta stare de curatenie.

Este interzisa curatirea partilor aflate in miscare.

Este interzisa uscarea pe ventilatorul sau motorul in functiune.

Partile metalice ale instalatiilor electrice trebuie sa fie puse in permannenta la pamint. Nu se va stationa in dreptul cutiei de borne la pornirea motorului si nici in dreptul ventilatorului. Operatorul de la cota de deservire nu are voie sa efectueze in instalatia oprita sau in functiune alte operatiuni in afara celor prevazute in atributiile sale de serviciu. De asemeni, nu va permite accesul formatiilor de reparatii si intretinere fara autorizatie de lucru si fara luarea tuturor masurilor de protectie inscrise in autorizatie.

Pentru stingerea incendiilor de natura electrica se vor utiliza stingatoarele cu praf si CO2. Nu este permisa stingerea incendiilor la instalatii electrice cu jet de apa compact.

5.2. Ventilatorul de aer (VA)

Cazanul de 1035 t/h este prevazut cu doua ventilatoare de aer (VA 1 si VA2) dimensionate fiecare pentru 60 % din debitul de aer necesar functionarii la sarcina nominala. Acest mod de dimensionare ofera posibilitatea in exploatare ca la sarcini mici ale cazanului sa se functioneze cu un singur ventilator de aer pentru ca randamentul acestuia sa ramina in domeniul maxim prin reducerea consumului de energie pentru antrenare.

Tipul de ventilatoare de aer folosit este cel axial in executie orizontala simbol G136/299, pe baza licentei Babcock-Wilcox, iar in clasificarea ICPET ventilatorul este de tip VA 945/815R-35L, cu amortizor de zgomot, avind asezarea cu axele longitudinale orizontale. Constructiv sint realizate aproape in intregime din subansamble sudate. Legatura dintre ventilator si canalul de aspiratie si respectiv cel de refulare se face prin intermediul unor compensatori elastici care au rolul de a nu transmite vibratiile ventilatorului la restul instalatiei.

Ventilatorul este montat pe platforma de la cota 92 m a cazanului si impreuna cu motorul electric de actionare este fixat pe o placa de beton care la rindul sau este asezata pe amortizoare de vibratii. In acest fel se evita transmiterea vibratiilor la restul constructiei.

Pentru mentinerea nivelului de zgomot in limitele indicate pentru ventilatoare -90 dB) ventilatorul este prevazut cu un amortizor de zgomot.

Amortizorul de zgomot este montat la gura canalului de aducere a aerului proaspat in ventilator.

Amortizorul este in doua trepte si este alcatuit dintr-un cilindru in care sint montate mai multe panouri prismatice construite din profile si tabla perforata si umplute cu vata minerala (fonoabsorbanta).

La sarcini partiale ale cazanului o parte din aer se recircula printr-o conducta de ocolire. Aerul recirculat este prelevat imediat dupa refularea ventilatorului si introdus din nou in conducta de aspiratie. Clapeta de pe aceasta conducta de ocolire este actionata simultan cu aparatul director de acelasi servomotor.

5.2.1. Descrierea constructiva si functionala a ventilatorului (fig.5.2.)

Ventilatorul de aer axial se caracterizeaza prin faptul ca aspiratia aerului se face axial, iar refularea tot axial. Ventilatoarele de aer pentru cazanul de 1035 t/h fac parte din categoria ventilatoarelor axiale de joasa presiune.

Ventilatoarele axiale de joasa presiune corespund unor turatii specifice medii. Turatia specifica reprezinta turatia necesara unui ventilator pentru ca la randamentul maxim sa realizeze la o crestere de presiune de 1000 mmca (0,098 bar) o putere de 0 KW.

Functionarea ventilatoarelor in general se bazeaza pe principiul compresibilitatii fluidului (aer sau gaze arse) pina la o anumita presiune si realizarea unui anumit debit pe seama energiei transmise de motorul de antrenare rotorului ventilatorului.

In rotorul ventilatorului cresc atit presiunea cit si viteza fluidului (aer sau gaze arse). Cresterea presiunii in rotor este caracterizata de cresterea presiunii statice, pe cind cresterea vitezei (deci a energiei cinetice) reprezinta cresterea presiunii dinamice.

Suma presiunilor statice si dinamice realizata de ventilator dau presiunea totala a acestuia.

Definirea performantei ventilatoarelor foloseste de obicei aceasta notiune de presiune totala.

Ventilatoarele de aer (ca de altfel si ventilatoarele de gaze arse) folosite la cazanele de 1035 t/h functioneaza ca ventilatoare aspirante - refulante, din acest motiv presiune totala furnizata de ventilator p_tot = p_ta + p_tr unde:

p_ta - presiunea totala medie in sectiunea de aspiratie a ventilatorului;

p_tr - presiunea totala medie in sectiunea de refulare a ventilatorului.

Presiunea totala furnizata de ventilator trebuie sa acopere in totalitate pierderile de presiune pe traseul de aer (compuse din pierderi de presiune liniara si pierderi de presiune locale) precum si presiunea dinamica medie a aerului la iesirea din instalatie (ex. iesirea aerului din arzatoare in focar, etc).

Cresterea presiunii dinamice in sectiunea de iesire din rotor fiind mare (mult mai mare decit presiunea dinamica a iesirii aerului din instalatie) este recuperata partial prin montarea unui difuzor suplimentar la refularea ventilatorului. La ventilatoarele axiale de tipul celor de la cazanul de 1035 t/h acest difuzor este o componenta esentiala care permite recuperarea partiala a presiunii statice pe seama scaderii vitezei aerului.

Din punct de vedere constructiv, elementele componente ale ventilatorului de aer sint urmatoarele:

a) Carcasa de aspiratie (11) - are rolul dirijarii curentului de aer spre aspiratia ventilatorului.

Carcasa este un ansamblu realizat in constructie sudata. Peretii acesteia sunt realizati din OL-37-2, de grosime 8 mm.

Carcasa are un plan de separatie orizontal, imbinarea partilor superioare si inferioare facindu-se cu suruburi si piulite.

Pentru dirijarea curentului de aer la intrarea in ventilator si rigidizarea carcasei, in mijlocul partii superioare este amplasat un perete despartitor, sudat de peretii laterali.

Peretii exteriori ai carcasei de aspiratie sunt rigidizati prin nervuri.

Pentru accesul in ventilator, pe peretele frontal superior al carcasei de aspiratie sunt prevazute doua usi de vizitare.

b) Aparatul director (8) - are rolul reglarii debitului de aer total in functie de sarcina cazanului.

Aparatul director este realizat din 23 de palete profilate si reglabile. Profilul in sectiune al acestor palete este un profil clasic aerodinamic (forma de aripa).

Modificarea pozitiei paletelor directoare este realizata cu ajutorul unui inel rotativ exterior care actioneaza asupra capetelor axelor paletelor. Actionarea se face cu un servomotor simultan pentru toate paletele. Acest servomotor actioneaza concomitent si clapeta de pe conducta de ocolire pentru aer recirculat (la sarcini partiale o parte din aer se recircula fiind preluat din refularea ventilatoarelor si introdus in conducta de aspiratie).

Constructiv, aparatul director, are o carcasa confectionata din tabla OL - 37 - 2 prin sudura cu grosimea de 6 mm.

In carcasa sint montate o virola exterioara si una interioara, intre care se monteaza cele 23 de palete directoare. Acestea au cursa de la pozitia complet inchis (-88 ) la pozitia complet deschis (+40

Palete se rotesc in jurul unor axe, centrate pe cele doua virole. Pentru a se putea monta si demonta, paletele se confectioneaza din doua bucati asamblate prin suruburi.

Actionarea aparatului director se face prin intermediul unui servomotor.

Lagarele aparatului director sunt lagare cu rostogolire.

c) Carcasa cu elemente statorice (10) - reprezinta partea ventilatorului care infasoara rotorul si care asigura dirijarea curentului de aer in sens axial la iesirea din paletele rotorice, prin intermediul paletelor statorice.

Carcasa este realizata in constructie sudata. Virola exterioara cu fint = 2998 mm este confectionata din tabla cu grosime de 10 mm din OL 37-2. Pentru rigidizare, virola exterioara este prevazuta cu nervuri.

In interiorul carcasei statorice, in zona care nu este ocupata de rotor, se afla o virola f 2198 mm, confectionata din tabla de 8 mm grosime. Intre aceasta virola si cea exterioara se gasesc dispuse 19 palete statorice.

Rolul paletelor este acela de a mari acceleratia curentului de aer trecut prin rotor si in acest fel deplasarea punctului de functionaree al ventilatorului spre valoari mari ale randamentului.

In interiorul virolei f 2198, care este inchisa la capul spre rotorul ventilatorului, este situat lagarul liber al ventilatorului. Sustinerea lagarului este realizata printr-o constructie sudata rigidizata.

Pentru asigurarea accesului la rotor, in peretele frontal al virolei interioare f 2198 este prevazuta o usa de vizitare. In virola exterioara a carcasei, in dreptul paletelor reglabile, este prevazuta o usa de vizitare.

Carcasa cu elemente statorice se reazema pe 3 rinduri de picioare. Aceasta carcasa are un plan de separatie orizontal. Prin indepartarea jumatatii superioare a acesteia este asigurat accesul la rotorul ventilatorului, inclusiv demontarea acestuia.

d) Rotorul (1)

Ansamblul rotor este realizat din: arbore (2), butuc, palete (3). La extremitatile arborelui se afla fusurile de fixare a rulmentilor si la capatul dinspre actionare are o reducere de sectiune si canal de pana pentru fixarea semicuplei.

Arborele (2) este confectionat din doua elemente (arbore propriu-zis si butuc), materialul folosit fiind OL 45I.

Arborele este de tip rigid, turatia critica a ansamblului rotor fiind superioara turatiei nominale a ventilatorului. Asamblarea arborelui ventilatorului cu cel al motorului se face prin cuplaj rigid cu bolturi (10).

Butucul rotorului este de tip sudat, fiind confectionat din elemente din tabla groasa. Pe butuc se sudeaza cele 12 palete (3).

Jocul radial dintre rotor si elementele fixe statorice este de 8-13 mm.

Arborele si rotorul ventilatorului de aer sint echilibrate static si dinamic. Valoarea admisibila este mm.

e) Difuzorul (7) - este o constructie sudata. Virolele - exterioara si interioara - sint confectionate din tabla cu grosimea de 6 mm.

Difuzorul are un plan de separatie orizontal. Rigiditatea dintre virole este asigurata prin tiranti. Accesul la lagarul interior este posibil prin usa de vizitare.

f) Lagarele ventilatorului de aer

Lagarul liber (5)

Lagarul liber (vezi fig.5.3.) permite dilatarea libera a arborelui ventilatorului rulmentul putindu-se deplasa in carcasa in limitele jocului dintre rulment si capace. In acest scop inelul exterior al rulmentului este montat cu joc in carcasa lagarului, asigurindu-se un joc radial de pina la 10 mm.

Rulmentul acestui lagar este un rulment radial-axial oscilant cu role butoi.

Functionind in interiorul ventilatorului lagarul liber poate fi supus accidental presiunii din ventilator sau celei din ventilatorul de racire. Pentru a preintimpina scurgerea de ulei in aceasta situatie a fost prevazuta o conducta de echilibrare a presiunii care pune interiorul lagarului in contact cu atmosfera.

Temperatura nominala de functionare este cu 30 C pina la 50 C peste temperatura mediului ambiant.Temperatuara maxima de functionare este de 95 C. Lagarul este prevazut cu o sticla de nivel pentru urmarirea nivelului de ulei, scoasa in exterior la nivelul lagarului.

Lagarul liber fiind situat in interiorul ventilatorului este racit cu aer insuflat de un mic ventilator (6) montat pe peretele exterior al difuzorului ventilatorului.

Lagarul fix (4)

Lagarul fix (fig.) constituie punctul fix de la care rotorul incepe sa se dilate. Acest lagar fixeaza axial rotorul si preia impingerile axiale ce iau nastere in functionare. Rulmentul nu are posibilitatea sa se deplaseze nici in cutia lagarului (este fixat de cele doua capace laterale) si nici pe ax (este presat prin piulita (2) pe labirintul din partea opusa). Ungerea lagarului se realizeaza cu ajutorul unui inel de ungere (3).

Temperatura normala de functionare este cu 30 C pina la 50 C peste temperatura mediului ambiant. Temperatura maxima de functionare este 95 C. Lagarul este prevazut cu o sticla de nivel pentru urmarirea nivelului de ulei in lagar.

g) Sistemul de ungere

Cele doua lagare ale ventilatorului au sistem autonom de ungere, acesta fiind realizat prin barbotare, cu ulei din grupa Tb25, STAS 742-71. Cantitatea de ulei necesara in fiecare lagar este de 7 litri.

Controlul temperaturii lagarelor se realizeaza prin:

- termometrul montat in fiecare lagar

- termorezistenta pe fiecare lagar, cu transmiterea marimii temperaturii pentru aparatele instalate pe panou.

5.2.2. Caracteristici tehnice ventilator si actionare

Caracteristici tehnice:

- tipul ventilatorului axial-G136/299 sau VA-945/815R-35L

- pozitia in timpul functionarii orizontala

- debitul V = 840000 Nm³/h (945000 m³/h)

-presiunea totala p total = 8l5 mmc.a.

- temperatura aerului t = 35 C

- turatia n = 740 rot/min

- puterea necesara ventilatorului Nn = 2545 kW

- greutatea partilor in miscare circa = 8300 kgf (8060 kg)

-diametrul rotorului ventilatorului f 2990 mm

-reglajul cu aparat director cu palete

-randamentul la sarcina nominala 82 %

Amortizor de zgomot

- numar de corpuri 2

- dimensiuni de gabarit(lungimexlatimexinaltime) 6612 x 4712 x 5500 mm

- masa neta 24500 kg

- viteza de curgere a aerului prin amortizor cca. 18 m/s

Conducta de ocolire si clapeta de actionare

- masa neta cca 3900 kg pentru FE Turceni

cca 1400 kg pentru FE Rovinari

- sectiunea de curgere a fluidului 1578 x 1118 m

- debit de aer maxim recirculat cca 60 m³/h

- viteza maxima de scurgere a aerului 34 m/s

- numar de voleti a clapetei de actionare 4

- pozitia voletilor clapetei de actionare - supradeschidere cu 72° la pozitia complet inchisa a aparatului director

- complet deschise la pozitia -62° a paletelor aparatului director

- complet inchise la pozitia -10° a paletelor aparatului director

Stabilitatea de functionare (cu aparat director pe aspiratie si conducta de recirculare: 40-100 din debitul nominal;

Masa totala (inclusiv amortizor zgomot) 60.830 kg

Caracteristici tehnice actionare:

- tipul TIS 1700/730 asincron, trifazat, executie orizontala

- puterea 3100kW

- tensiunea 6000 V

- frecventa 50 Hz

- turatia 742 rot/min

- numarul de poli 8

- conexiunea dublu-stea

- randamentul 0,95

- cos f 0,88

- Ip/In 5

- Mp/Mn 0,924

- Mmax/Mn 2

- porniri consecutive max. 2

- porniri pe ora 4

- GD² rotor 5200 kgf.m²

- tipul de protectie IP 54 (cf.STAS 5325-79)

- debit de apa necesar pentru racire 60 m³/h

- temperatura apei de racire max. 30°C

- presiunea apei de racire 1,96 bar

Explicatii privind caracteristicile tehnice:

Terminologia ventilatoarelor este cuprinsa in STAS 7465-65 si in conformitate cu aceasta se definesc:

Debitul volumic: volumul de gaze deplasat de ventilator in unitatea de timp.

Presiune totala a ventilatorului: cresterea de presiune a aerului in interiorul ventilatorului adica diferenta dintre presiunea totala la refulare si presiunea totala la aspiratie.

Turatia: viteza de rotatie a arborelui ventilatorului.

Puterea necesara (sau putere absorbita efectiv): puterea preluata de arborele ventilatorului de la motorul de antrenare.

Puterea motorului electric (sau putere instalata): puterea pe care o poate livra motorul de antrenare.

In afara de caracteristicile tehnice se mai definesc:

Regimul optim: regimul de functionare corespunzator randamentului maxim.

Regimul economic: regimul de functionare pentru care randamentul nu scade sub 90 % din valoarea sa maxima.

Regimul nominal: regimul corespunzator parametrilor de proiectare.

Regimul de exploatare: regimul la care ventilatorul functioneaza cel putin 2/3 din timpul sau de functionare.

5.2.3. Curbele caracteristice

Regimurile de functionare ale ventilatoarelor de aer sint diverse, din acest motiv in exploatare este necesara o permanenta supraveghere si reglare a acestora si o buna cunoastere a fenomenelor ce pot apare.

Ventilatoarele construite si furnizate de orice firma trebuie sa fie insotite pe linga alte documentatii tehnice si de curbele caracteristice ale acestora.

Curbele caracteristice sint o reprezentare grafica a dependentei inaltimii de refulare (H) in functie de debitului (Q) realizat de ventilator. Aceste curbe caracteristice sint intocmite de catre furnizor prin masuratori pe stand.

In fig. 5.5. este prezentata alura curbelor caracteristice pentru un ventilator de tip axial (acest tip de ventilator este utilizat la cazanul de 1035 t/h).[IB1] 

Curbele A din aceasta figura reprezinta dependenta H = f(Q) (presiune - debit) fiecare curba din aceasta familie corespunde unei pozitii a paletelor aparatului director. Pentru pozitia "zero grade deschidere aparat director" se asigura debitul nominal al ventilatorului.

Rotirea spre plus a paletelor aparatului director face sa creasca debitului, rotirea spre minus face sa scada debitul.

Indicatorul de pozitie al aparatului director de pe pupitrul din camera de comanda termica are scala 0 - 100 %, pozitia zero semnificind unghiul negativ maxim (aparat director inchis complet) iar pozitia 100 % indicind unghiul pozitiv maxim (aparat director deschis complet).

Curba B este curba caracteristica a retelei: este reprezentarea grafica a dependentei dintre pierderile de presiune (H) (in retea) si debitul de aer (Q). La intersectia curbei caracteristice a retelei (B) cu curbele de debit (A) se gaseste punctul de functionare a ventilatorului.

Curbele C reprezinta grafic variatia randamentului hidraulic al ventilatorului in functie de variatia debitului. Aceste curbe inchid domenii de randament constant. Randamentul maxim se atinge la debitul si presiunea nominala.

Curba D este reprezentarea grafica a limitei de functionare a ventilatoarelor. Functionind cu ventilatorul in stinga acestei curbe apare fenomenul de pompaj. Explicarea acestui fenomen este data in continuare, vezi fig.5.6. care reprezinta diagrama simplificata de functionare a ventilatorului H = f (Q).

Curbele inaltimilor de refulare ale ventilatoarelor axiale H (Q) au forma unor parabole (vezi fig.5.6.), situate cu concavitatea in jos. Punctul de intersectie al acestor curbe cu axa inaltimilor de refulare (H) determina inaltimea de refulare de debit zero (Hz). Aceasta inaltime de refulare de debit zero se obtine la functionarea ventilatorului cu clapeta pe refulare inchisa. Curba H (Q) pentru ventilatorul de aer al cazanului de 1035 t/h este o curba coboritoare caracterizata prin aceea ca inaltimea de refulare de debit zero este mai mica decit inaltimea de refulare corespunzatoare altor debite.

O astfel de forma a curbei caracteristice H(Q) este instabila pentru ca dupa cum se observa aceeasi inaltime de refulare se poate obtine pentru doua sau mai multe valori ale debitului.

In fig.5.6. curbele notate cu I si II sint reprezentarea grafica a pierderilor de presiune in retea, iar curba care intersecteaza caracteristica H(Q) in punctul C este reprezentarea limitei de functionare pentru ventilator.

Pentru orice regim de functionare la dreapta curbei limita de functionare sistemul ventilator-retea se autostabilizeaza daca apar perturbatii.

Daca presupunem ca o perturbatie oarecare modifica prin crestere presiunea in retea astfel ca aceasta ajunge in punctul A. In acest fel presiunea in retea a crescut de la H₁ (corespunzator punctului P₁) la valoarea H_A > H₁. Debitul furnizat de ventilator se stabileste la valoarea Q_A < Q₁ in schimb reteaua ar trebui sa furnizeze aer spre consum la debitul Q_B corespunzator punctului B. Situatia aparuta se caracterizeaza prin Q_B > Q₁ > Q_A. Pentru a ajunge la un nou regim stabilizat reteaua se va autodescarca treptat (scade debitul) si implicit pierderile din retea scad, astfel incit punctele A si B se apropie de punctul P₁, acesta fiind punctul de echilibru stabil.

Pentru regimurile de functionare la stinga curbei limita de functionare (la stinga punctului C din fig.5.7.) sistemul ventilator retea functioneaza instabil.

Presupunem ca caracteristica hidraulica a retelei este data de curba II. In acest caz punctul de functionare este P₂ (Q₂, H₂). daca admitem ca o perturbatie oarecare creaza o crestere a pierderilor de presiune in retea atunci punctele de functionare se vor stabili in F pentru ventilator si in D pentru retea cu Q_F > Q_D > Q₂. Cresterea de debit a ventilatorului (Q_F - Q_D) va face sa creasca si mai mult pierderea de presiune in retea, perturbatia amplificindu-se. Efectul este ca inaltimea de refulare scade brusc insotita si de scaderea debitului si chiar de inversarea acestuia (circulatie in sens invers) prin ventilator, fenomen care se repeta ciclic. Acest fenomen este denumit "de pompaj".

"Pompajul" are efecte accentuat defavorabile asupra starii tehnice si fizice a ventilatorului si regimului de functionare, dupa cum urmeaza:

- variatii de debit in limite largi, de la valori mari pozitive la valori negative (cu inversarea sensului de curgere);

- variatii mari de presiune pe refularea ventilatorului;

- variatii ale curentului absorbit de motorul electric de antrenare (sesizabile la ampermetre);

- aparitia de zgomote si vibratii puternice in ventilator;

- eforturi axiale suplimentare si inversari ciclice ale sensului impingerii axiale;

- solicitari ciclice asupra paletelor rotorului ventilatorului urmate de obosirea si ruperea paletelor.

Pentru prevenirea "fenomenului de pompaj" si al evitarii consecintelor accentuat defavorabile ale acestuia se impun luarea urmatoarelor masuri:

- verificarea sau reverificarea caracteristicilor ventilatoarelor prin corelarea dintre deschiderea aparatului director, indicatorul de pozitia si presiunea de refulare a ventilatorului si aplicarea corectiilor dupa caz;

- urmarirea continua a corespondentei dintre pozitia aparatului director si presiunea de refulare pentru ca regimul de functionare sa fie in zona stabila.

- urmarirea caderii de presiune pe PAR in functie de sarcina cazanului si curatirea periodica a acestuia.

Pentru a creste zona de functionare stabila a sistemului ventilator-retea (la sarcini mici) se utilizeaza posibilitatea recirculatiei aerului intre conducta de refulare si cea de aspiratie a ventilatorului.

Curba punctata- E din fig. 5.5. reprezinta deplasarea limitei de pompaj datorita recirculatiei aerului.

Din acest motiv clapeta de pe conducta de recirculatie aer ventilator este actionata simultan cu aparatul director.

Ventilatoarele de aer si de gaze se supradimensioneaza de regula cu 10 % la debit si cu 20 % la inaltimea de refulare. Uneori aceste valori ating 50 % la debit si 100 % la presiunea de refulare. Asemenea ventilatoare puse sa lucreze la debite si presiuni pe refulare mai mici vor functiona cu randamente scazute, ducind la consumuri mari de energie.

Cu ajutorul aparatului director se poate modifica caracteristica ventilatorului, deplasind zona de randamente maxime in zona unor debite si presiuni mai mici (fig. 5.8).

5.2.4. Instalatia de racire a electromotorului (fig. 5.9.)

Racirea motorului electric se face cu ajutorul unui racitor de aer (6)care foloseste ca agent de racire apa din circuitul de racire al lagarelor.

Racirea uleiului din lagarele electromotorului se face cu apa de racire care circula prin serpentinele (9) din baile de ulei ale lagarelor.

Inainte de intrare in racitorul de aer (6) apa trece prin filtrul (1). La manometrele (2) si (3) dinainte si dupa filtru se supravegheaza infundarea filtrului. Filtrul infundat (cadere de presiune pe filtru mai mare de 0 kgf/cm² - 0,49 bar) se spala in functionare sau se curata prin demontare.

Spalarea se face prin deschiderea ventilelor D si C si inchiderea ventilului A. Se realizeaza astfel o circulatie inversa prin filtru cu evacuarea depunerilor prin golirea (4).

Pentru demontare, in vederea curatirii, se deschide ventilul de pe ocolire C si se inchid ventilele A si E (D ramine inchis). Nu se recomanda functionarea de durata pe ocolirea filtrului. Dupa filtru se afla fluxmetrul 5 care semnalizeaza in camera de comanda termica scadere a debitului de apa de racire sub 60 m³/h.

Cu ajutorul termometrelor locale cu mercur (7) si (8) se masoara temperatura apei la intrarea si iesirea din racitor. Temperaturile normale sint la intrare 30° respectiv la iesire 40 C.

La oprirea instalatiei pe timp friguror aceasta se goleste la canal cu ajutorul ventilelor E si F. Pentru a preintimpina inghetarea conductei de alimentare s-a montat o conducta de legatura (10) cu canalul, legatura care permite circulatia apei atunci cind ventilul A este inchis.

5.2.5. Blocaje, protectii,automatizari la VA

Pentru efectuarea manevrelor de pornire, oprire, supraveghere in timpul functionarii continue si pentru rezolvarea situatiilor speciale la ventilatoarele de aer concura seful de bloc, operatorul de la pupitrul cazanului din camera de comanda termica si operatorul de la cota de deservire a ventilatoarelor.

Ventilatorul de aer poate porni prin comanda din CCT numai daca este indeplinita conditia (permisia):

- clapeta refulare ventilator inchisa (este deschisa recirculatia si debitul minim asigurat);

si daca nu exista semnal de oprire prin protectie.

Oprirea ventilatorului de aer se poate face:

- manual de la pupitru din CCT (oprire manuala);

- prin protectie;

- de la butonul local de avarie (in caz de avarie).

Protectiile care duc la oprirea ventilatorului de aer sunt:

- PAR aferent oprit (cuplele electromagnetice declansate sau motoarele declansate cu temporizare 5 minute);

- ambele ventilatoare de gaze arse oprite, fara temporizare.

Ventilatorul nu trebuie sa functioneze daca:

- temperatura lagarului exterior mai mare de 95°C

- temperatura lagarului interior mai mare de 95°C.

Aceste puncte de masura sunt inregistrate iar depasirea limitei este msemnalizata prevenitiv, ventilatorul va fi oprit prin comanda manuala (pupitru CCT).

Clapeta de refulare a ventilatorului de aer are permisia de deschidere in urmatoarele situatii:

- manual de la pupitrul din CCT;

- automat, in urmatoarele conditii:

ventilatorul este pornit de 20", timpul de 20" (intirziere de 20 sec este necesara pentru a evita incarcarea in timpul pornirii);

daca ambele ventilatoare sunt oprite - pentru a asigura circulatia naturala a aerului in timp ce cazanul este oprit.

Comanda automata de deschidere este de tip cu impuls cu durata de 70 sec.

Inchiderea clapetei de refulare este blocata atit timp cit ventilatorul este pornit.

Clapeta de refulare se poate inchide:

- manual de la pupitrul din CCT;

- automat, pentru izolarea ventilatorului in situatia cind:

ventilatorul de aer este oprit

celalalt ventilator de aer este pornit

Inchiderea automata a clapetei de aer se face dupa 10" de la indeplinirea conditiilor de mai sus.

Clapeta de pe paralel aer se deschide automat daca un ventilator aer este oprit si unul pornit si daca ambele PAR sunt pornite si cel putin un VGA pornit.

Deschiderea ei are loc pentru a asigura racirea preincalzitorului de aer de pe partea ventilatorului de aer oprit si pentru alimentarea cu aer si a celeilalte parti a cazanului.

Inchiderea clapetei de legatura se poate face:

- manual din pupitrul CCT;

- automat, daca un preincalzitor de aer se opreste. Prin preincalzitorul de aer oprit este interzisa circulatia atit a aerului cit si a gazelor pentru a evita deformarea rotorului.

La oprirea ventilatorului daca temperatura ambianta este scazuta, trebuie cuplata rezistenta de incalzire a motorului, pentru a evita formarea condensului. Aceasta se comanda local, de la butonul de pe o cutie montata in apropierea ventilatorului.

La oprirea ventilatorului de aer se trece pe manual regulatorul de presiune a aerului, si daca celalalt ventilator este oprit se inchide aparatul director. Aceste comenzi sunt necesare pentru a evita rotirea ventilatorului oprit, datorita circulatiei aerului in sens invers, daca aparatul director ar fi deschis, clapeta de refulare inchisa incomplet si celalalt ventilator pornit. Comenzile pot fi executate:

- manual de la pupitrul din CCT

- automat din bucla de reglare.

La oprirea ambelor ventilatoare, aparatele directoare se deschid pentru a asigura o circulatie naturala a aerului prin canalele de aer.

Reglaje automate pe circuitele de aer de ardere

Reglarea aerului de ardere(fig.5.10)

Are ca scop menˇinerea constantĺ a presiunii aerului pe colectorul dupĺ PAR, inainte de distribuˇia lui cĺtre mori żi arzĺtoare żi se realizeazĺ acˇionand asupra aparatelor directoare ale ventilatoarelor de aer.

Referinˇa acestui reglaj este un maxim intre referinˇa supraordonatĺ de sarcinĺ a blocului żi suma tuturor debitelor de combustibili. Pentru fiecare tip de combustibil (cĺrbune, gaz sau pĺcurĺ) se corecteazĺ debitul respectiv cu un factor de putere calorificĺ. Aceastĺ refeerinˇĺ principalĺ poate fi stabilitĺ żi manual.

Referinˇa astfel formatĺ este corectatĺ de un regulator PI de corecˇie, care ia in consideraˇie deschiderea maximĺ a clapetelor de reglare a aerului. Poziˇia fiecĺrei clape este activĺ numai dacĺ este in funcˇiune moara cu arzĺtorul respectiv.

Printr-un element temporizator este reprodusĺ comportarea in timp a clapetelor de aer la inchidere.

Prin aceasta se asigurĺ ca in permanenˇĺ existĺ suficient aer pentru ardere. Referinˇa este limitatĺ inferior.

Suplimentar este posibilĺ żi o echilibrare de la pupitru a celor douĺ VA.

Pe pupitrul de comandĺ din CCT este prevĺzutĺ semnalizarea preventivĺ:

- Reglare presiune aer de ardere defectĺ, care indicĺ apariˇia unui defect in buclĺ.

Reglarea aerului secundar la mori (1 /3,4,5)-fig.5.11

Regleazĺ debitul necesar de aer secundar la arzĺtoarele de praf de cĺrbune 1 /3,4,5.

Aerul secundar necesar la fiecare arzĺtor de cĺrbune (70-80% din aerul de ardere) se regleazĺ cu ajutorul unei clapete de reglare. Intrucat existĺ o singurĺ mĺsurĺtoare de debit de aer pentru cate 3 arzĺtoare (1 żi 3,4,5), reglajul debitului de aer este realizat astfel:

Referinˇa se formeazĺ ca sumĺ a referinˇelor individuale de aer ale morilor din grupa respectivĺ. Pentru a dispune de aer suficient la modificĺri de sarcinĺ, referinˇa este trecutĺ printr-un element D.Semnalul de ieżire al elementului D este limitat inferior (la reducerea sarcinii). Referinˇa se multiplicĺ apoi cu coeficientul de exces de aer.

Se formeazĺ un maxim intre referinˇa descrisĺ mai sus, debitul de combustibil trimis cĺtre grupul respectiv de mori, ponderat cu coeficientul de exces de aer żi un debit minim de aer. Acest semnal se multiplicĺ cu semnalul de corecˇie de O₂ żi se transmite la regulator ca referinˇĺ.

Ca mĺrime de reacˇie se aduce debitul total de aer trimis la grupul respectiv de mori.

Pentru o distribuˇie corectĺ a aerului la fiecare moarĺ, semnalul de ieżire din regulator (pentru fiecare moarĺ) se inmulˇeżte cu raportul dintre referinˇa pentru moara respectivĺ żi suma referinˇelor morilor din grupa respectivĺ.

Pe pupitrul de comandĺ din CCT este prevĺzutĺ semnalizarea preventivĺ de defect:

- Reglare aer secundar mori defectĺ .

Reglarea corecˇiei de oxigen (fig.5.12)

Regleazĺ fin excesul de aer.

La regulatorul de O₂ se aduce valoarea concentraˇiei de O₂ mĺsuratĺ in gazele de ardere ca mĺsurĺ a excesului de aer in procesul arderii. Concentraˇia se comparĺ cu o referinˇĺ dependentĺ de sarcinĺ.La creżterea sarcinii cazanului trebuie sĺ scadĺ concentraˇia de oxigen in gazele de ardere ( ->6%, 100%->3%).

Mĺsura de oxigen are un timp mort mare. De aceea regulatorul de oxigen poate asigura concentraˇia de O₂ numai dupĺ un timp mai indelungat.

Mĺsura de oxigen poate fi decuplatĺ cu ajutorul unui comutator, dacĺ traductorul nu este disponibil sau este pe perioada de intreˇinere.

Reglarea temperaturii aerului (fig.5.13)

Reglarea temperaturii aerului de ardere constĺ in:

- reglarea temperaturii aerului la intrarea in calorifer la cca 40⁰C la funcˇionarea cazanului pe lignit sau lignit żi pĺcurĺ (gaze) de susˇinere.

- reglarea temperaturii aerului de ardere dupĺ calorifer (la intrarea in PAR) la cca 80⁰C in cursul funcˇionĺrii cazanului pe pĺcurĺ, pentru prevenirea coroziunii de joasĺ temperaturĺ in PAR

Reglarea temperarturii aerului la intrarea in calorifer se realizeazĺ acˇionand asupra clapetelor de recirculaˇie a aerului de la ieżirea din PAR spre aspiraˇia VA.

Reglarea temperaturii aerului dupĺ calorifere se realizeazĺ cu acˇionarea asupra ventilelor de reglare a debitului de abur admis in calorifer.

5.2.6. Exploatarea VA

Pentru efectuarea manevrelor de pornire, oprire, supraveghere in timpul functionarii continue si pentru rezolvarea situatiilor speciale la VA concura seful de bloc, operatorul de la pupitrul cazanului din camera de comanda termica si operatorul de la cota de deservire.

La cota de deservire a ventilatoarelor se gaseste montat cite un dulap pentru comanda ventilatorului de racire lagare.

In imediata apropiere a ventilatorului se gaseste un buton de oprire a ventilatorului in caz de avarie.

In camera de comanda termica pe pupitrul cazanului exista urmatoarele aparate aferente ventilatorului de aer (fig.5.14).

1. Ventilatorul de aer: din buton din dreapta sus (b.1) se porneste, din butonul din stinga (b.2) se opreste; fanta mare de sus (h.1) se lumineaza in rosu cind ventilatorul este in functiune si in verde cind ventilatorul este oprit, fanta din centru (h.3) este stinsa (neagra) in conditii normale si luminata galben in caz de deranjamente electrice; in dreapta este amplasat un indicator procentual al curentului absorbit de motor (g.1);

2. Aparatul director al ventilatorului de aer: butonul din dreapta sus (b.1) serveste pentru comanda de deschidere, butonul din stinga (b.2) pentru inchidere, iar butonul din mijloc (b.0) pentru trecerea pe automat; fanta mare de deasupra (h.1) se lumineaza in rosu la functionarea automata si in galben la functionarea pe manual; fanta din mijloc (h.3) se aprinde in caz de deranjamente electric.

3. Clapeta pe refulare ventilator de aer: din butonul (b.1) se comanda deschis iar din butonul (b.2) la inchis (comenzile la deschis si inchis se automentin), cu butonul (b.3) sibarul de pe refulare se opreste intr-o pozitie intermediara; fanta (h.1) se lumineaza in rosu cind sibarul este deschis, fanta (h.2) se lumineaza in verde cind sibarul este inchis iar fanta (h.3) se lumineaza in galben cind sibarul este in pozitie intermediara.

4. Buton pentru stabilirea ponderii (incarcarii relative) a ventilatorului de aer la reglare automata.

5. Buton pentru consemn pentru reglarea automata a aerului total.

6. Clapeta de reciruclare aer cald in aspiratia ventilatorului: din butonul din dreapta (b.1) se comanda deschiderea, iar din butonul din stinga (b.2) inchiderea, din butonul din mijloc (b.0) pe automat/manual; fanta (h.1) se lumineaza in rosu la functionarea automata, fanta (h.2) in verde la functionarea manuala, fanta (h.3) se aprinde in caz de deranjamente electric. Deasupra este amplasat un indicator procentual al deshiderii clapetei.

Obs. La celelalte scheme de comanda (VG, PAR, etc) nu se va mai explica semnificatia fiecarui buton, fanta, etc aceasta avind functii identice.

In camera de comanda termica exista urmatoarele aparate de masura si semnalizari:

a. masura:

- temperatura lagar exterior ventilator (inregistrare CCT si semnalizare)

- temperatura lagar interior ventilator (inregistrare CCT si semnalizare)

- temperatura bobinaj statoric motor (masura ciclica si semnalizare)

- temperatura lagar 1 si 2 motor (masura ciclica si semnalizare)

- presiunea aerului la refularea ventilatorului (aparat indicator si inregistrator)

- temperatura aerului la refularea ventilatorului (aparate indicatoare)

b. semnalizari:

semnalizari tehnologice preventive:

- temperatura lagar exterior > C (aparat inregistrator)

- temperatura lagar interior > C (aparat inregistrator)

- temperatura bobinaj statoric > 110°C (masuratoare ciclica)

- temperatura lagar motor > 60 C (masuratoare ciclica)

- debit apa racire < minim

- VA declansat local (VA declansat din butonul de avarie)

semnalizari de protectie:

- ambele ventilatoare de gaze oprite - este semnalizat in protectie cazan;

- PAR aferent oprit.

semnalizare de stare:

- starea pornit - oprit a ventilatorului.

Pornirea ventilatorului de aer

Pentru pregatirea VA de pornire, operatorul de la cota de deservire se asigura ca: la ventilator nu se desfasoara nici un fel de lucrari de reparatii; lucrarile de reparatii care s-au executat anterior s-au terminat; schelele au fost demontate si indepartate, isile de vizitare au fost inchise, motorul cuplat cu ventilatorul si aparatoarea de la cupla montata, izolatia termica demontata a fost executata, curatenia in zona este buna, au fost inlaturate scurtcircuitele de la bornele motorului electric, s-au refacut legaturile la borne si s-au montat capacele, etc.

Se controleaza nivelul de ulei in lagarele motorului si ventilatorului si se completeaza daca este scazut.

Se controleaza daca intreaga instalatie de masura este montata si este in stare normala de functionare.

Se cere personalului AMC de tura sa puna sub tensiune intreaga instalatie de masura aferenta.

Se cere punerea sub tensiune a rezistentelor de incalzire a motorului ventilatorului si se pune cheia de comanda a acestora pe automat. Ca urmare acestea anclanseaza imediat iar la pornirea ventilatorului vor declansa.

Operatorul de la cota de deservire a ventilatoarelor realizeaza schema normala de apa de racire si porneste ventilatorul de racire a lagarului inferior.

Operatorul de la cota de deservire a ventilatorului controleaza si se asigura de pozitia inchis a sibarului de pe refularea ventilatorului si a aparatului director. Se convinge ca in aceasta situatie clapeta de recirculatie de debit minim a ventilatorului este in pozitie deschisa (foarte important !).

Se cere punerea sub tensiune a sibarului de pe refularea ventilatorului si a aparatului director.

In camera de comanda termica operatorul cazane verifica pozitia inchis a aparatului director, faptul ca nu este pe automat, pozitia inchis a sibarului de pe refularea ventilatorului, lipsa semnalizarii de deranjamente electrice la cele doua sibere si faptul ca nici o caseta de semnalizare nu este aprinsa.

Pentru a verifica efectiv ca sint indeplinite toate conditiile de pornire in conformitate cu paragraful 5.2.5, se cere punerea pe "proba" a intrerupatorului motorului si se da un impuls de pornire. Anclansarea intrerupatorului motorului este semnalizata de aprinderea becului rosu "Ventilator pornit". Se da apoi comanda de declansare a ventilatorului din butonul de avarie si daca totul este in ordine se cere punerea intrerupatorului in pozitiie de lucru.

Adus in aceasta situatie, ventilatorul de aer este pregatit de pornire. Aceasta este situatia normala de stationare in rezerva a ventilatorului de aer.

Pornirea ventilatorului se face manual de la pupitrul din camera de comanda termica.

Pornirea manuala se face prin apasarea butonului de pornire (b.1). Ca urmare a comenzii de pornire intrerupatorul anclanseaza si motorul porneste.

Operatorul va observa cresterea amperajului motorului si apoi revenirea in 10-15" la normal (aproximativ 30%).

Dupa cel putin 20" de la pornirea ventilatorului se da comanda de deschidere pentru clapeta de pe refulare. Deschiderea completa a clapetei este semnalizata prin aprinderea becului rosu din fanta din dreapta casetei "Refulare ventilator". In ceea ce priveste aparatul director pentru deschiderea si punerea pe automat se va proceda dupa nevoile de pornire sau exploatare ale cazanului in conformitate cu prevederile cap. "Exploatarea cazanului".

Cind sint in functiune ambele VA, acestea se vor incarca uniform.

Operatorul de la cota de deservire a ventilatorului va supraveghea pornirea ventilatorului. Ventilatorul trebuie sa aiba un mers linistit si fara zgomot. Operatorul va controla inca o data nivelul de ulei in lagare si faptul daca au intervenit sau nu neetanseitati, va controla incalzirea lagarelor prin palpare, va controla incalzirea motorului electric (prin pipaire) si functionarea instalatiei de racire (diferenta de presiune inainte si dupa filtru).

Operatorul din camera de comanda va controla temperaturile bobinajului statoric al motorului (nu se admite depasirea temperaturii de 110 C), temperaturile lagarelor electromotorului (nu se admite depasirea temperaturii de 80 C - la 60°C exista semnalizare) si temperaturile lagarelor ventilatorului la aparatul inregistrator.

Oprirea ventilatorului de aer

In mod normal ventilatorul de aer se opreste de catre operatorul din camera de comanda; in mod exceptional el poate fi oprit de operatorul de la cota de deservire; cu ajutorul butonului de avarie de linga ventilator. Ventilatorul se mai poate opri automat ca urmare a interventiei unei protectii.

La 10" dupa oprirea ventilatorului se inchide clapeta de pe refulare in mod automat, daca celalalt ventilator este in functiune si are clapeta de refulare deschisa si de catre operator daca a fost in functiune un singur ventilator.

Imediat dupa oprirea ventilatorului aparatul director iese din starea "automat" si va fi inchis de catre operatorul cazane din camera de comanda. Operatorul de la cota de deservire a ventilatorului urmareste oprirea din rotatie a ventilatorului.

Dupa oprire se conecteaza automat rezistenta de incalzire a motorului.

Daca oprirea a fost normala si nu se intentioneaza sa se efectueze lucrari la ventilator, ventilatorul ramine oprit in starea "pregatit pentru pornire". Daca se intentioneaza sa se efectueze lucrari se vor lua masurile de protectia muncii corespunzatoare.

Deranjamente in functionarea VA

In urmatoarele situatii ventilatorul trebuie oprit imediat fara aprobare speciala, fie de catre operatorul din camera de comanda termica, fie de catre operatorul de la cota de deservire, fie de catre seful de bloc:

- ori de cite ori se atinge o situatie de declansare prin protectia si protectia nu a lucrat;

- la atingerea temperaturii de 95 C la unul din lagarele ventilatorului;

- la atingerea temperaturii de 80 C la unul din lagarele electromotorului;

- la aparitia fumului la lagarele ventilatorului sau electromotorului;

- cind se aud zgomote metalice in ventilator sau motor;

- cind vibratiile motorului sau a ventilatorului depasesc valorile admisibile;

- in caz de incendiu la ventilator;

- cind temperatura la bobinajul statoric depaseste temperatura de 110 C indicata in camera de comanda termica;

- in cazul forfecarii butoanelor de la cupla.

Cele mai frecvente deranjamente ce pot apare sint:

1. Cresterea temperaturii lagarelor. Temperatura lagarelor se masoara si inregistreaza, iar depasirea temperaturii de 75 C este semnalata in camera de comanda termica. Temperatura lagarelor electromotorului este masurata si semnalizata in camera de comanda.

In cazul depasirii temperaturii lagarului interior se va controla in primul rind functionarea ventilatorului de racire, daca acesta este oprit se va reporni imediat.

Pentru toate lagarele, o cauza a depasirii temperaturii poate fi nivelul insuficient al uleiului in lagare. In aceasta situatie se va completa uleiul.

Cind lagarele se incalzesc de la inceput (la prima pornire sau la pornirea dupa o reparatie) si temperatura nu scade dupa 4-8 ore (durata rodajului) poate fi vorba de un montaj gresit. In aceasta situatie ventilatorul se va opri si se va verifica montajul lagarelor.

Daca incalzirea intervine in timpul exploatarii si nu dispare nici dupa pornirea ventilatorului pentru racirea lagarului interior si nici dupa completarea uleiului in lagare se va incerca reducerea sarcinii pe ventilatorul ale carui lagare se incalzesc. Daca cresterea temperaturii nu inceteaza la atingerea temperaturii de 95°C se declanseaza ventilatorul.

2. Vibratii mari - nivelul maxim admisibil al vibratiilor in functionare este pentru motor cit si pentru ventilator de 300 microni (2A).

Cauzele vibratiilor pot fi: montaj incorect, centrare incorecta, dezechilibru static sau dinamic, atingerea pieselor fixe cu cele in miscare, functionarea in regim de pompaj. Daca la primele porniri apar vibratii care nu se pot inlatura prin operatii de echilibrare dinamica, trebuie verificat centrajul si eventual intregul montaj.

In caz de atingeri interioare acestea sint insotite de zgomote. Ventilatorul se opreste imediat, se controleaza si se remediaza defectiunile constatate.

Functionarea in regim de pompaj se va inlatura prin cresterea imediata a debitului pe ventilator sau daca lucrul acesta nu este posibil prin oprirea ventilatorului. Se va controla mecanismul de comanda a sibarelor de debit minim si se vor remedia eventualele defectiuni.

3. Incalzirea bobinajului statoric al motorului de antrenare al ventilatorului - poate avea loc ca urmare a racirii insuficiente a aerului, ca urmare a supraincalzirii motorului sau ca urmare a unei defectiuni electrice interioare.

Racirea insuficienta a aerului se datoreaza debitului mic de aer de racire sau temperaturii prea mari a apei la intrarea in racitor. Cauza debitului mic de apa de racire poate fi infundarea filtrului din circuitul de racire al ventilatorului, care se constata prin cresterea presiunii diferentiale pe filtru. Daca presiunea diferentiala pe filtru este mai mare de 0 bar, filtrul se spala sau se curata. Daca temperatura apei de racire la intrare depaseste 30 C se va mari cantitatea de apa de adaos rece in circuitul de racire lagare.

In caz de defect electric motorul se va opri.

5.2.7. NPM si PSI

Instalatia de iluminat din zona ventilatoarelor de aer trebuie sa fie tot timpul in stare perfecta de functionare astfel incit sa se asigure in permanenta o buna iluminare a zonei.

Planseele de deservire vor fi tot timpul libere fara corpuri straine depozitate sau abandonate in zona, vor fi maturate si curatate de zapada, gheata, apa, ulei, etc.

Ventilatoarele se vor pastra curate, cu izolatia intacta si aparatorile montate. Este interzisa curatirea partilor aflate in miscare.

Accesul pe fundatia motorului si a ventilatorului se va face numai pe scarile prevazute in acest scop. Este interzisa urcarea pe ventilatorul sau motorul in functionare.

Se va verifica ca partile metalice ale instalatiilor electrice sa fie puse in permanenta la pamint. Nu se va stationa in dreptul cutiei de borne la pornirea motorului si nici in dreptul ventilatorului la pornirea acestuia.

Operatorul de la cota de deservire nu are voie sa efectueze la instalatia oprita sau in functiune alte operatiuni in afara celor prevazute in atributiunile sale de serviciu. De asemenea nu va permite accesul formatiilor de intretinere la lucru fara autorizatie de lucru si fara luarea tuturor masurilor inscrise in autorizatie.

In cazul izbucnirii unor incendii la motor sau daca in tot timpul functionarii se observa incalzirea puternica a statorului sau a lagarelor, miros de fum ars etc, motorul va fi deconectat din butonul de avarie. Pentru stingere se va utiliza stingatoare cu CO₂ si praf. Nu se admite stingerea incendiilor la motorul electric cu jet de apa.