Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » comert
CALITATEA DE COMERCIANT

CALITATEA DE COMERCIANT



CALITATEA DE COMERCIANT

Precizari.

Legea indica cine sunt comerciantii chiar daca nu da o definitie acestei notiuni. “Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca profesiune obisnuita si societatile comerciale” (art.7 Cod com.).

Deci exista comercianti persoane fizice si comercianti persoane juridice (societatile a caror scop este de a derula o activitate comerciala).

Putem defini astfel notiunea: comerciantul este persoana fizica sau juridica ce desfasoara o activitate comerciala savarsind fapte de comert intr-un mod profesional. (1)

Disciplinele economice folosesc notiunea de comerciant pentru a numi pe cei care realizeaza distributia marfurilor. Din punct de vedere juridic activitatea comerciala cuprinde atat activitatea productiva cat si distributia marfurilor si serviciilor. Deci sensul juridic este mai cuprinzator, facand referire la un anumit statut socio-profesional: exercitarea in chip profesional de fapte de comert.

Mai mult, calitatea de comerciant in dreptul privat nu coincide intotdeauna cu notiunea de comerciant din dreptul fiscal (in acest domeniu se folosesc si notiunile de agenti economici, operatori economici, intreprinzatori). Persoana care plateste impozit pe profitul industrial sau comercial, nu are intotdeauna aceeasi calitate cu comerciantul, astfel cum este definit de dreptul comercial. Persoana care se autointituleaza comerciant nu are obligatoriu aceasta calitate in raporturile sale juridice. (2)


Importanta definirii notiunii de comerciant.

Legea creeaza pentru comercianti un statut juridic comercial care produce consecinte juridice cu privire la raporturile in care participa acest subiect. (3) Astfel:

1. Legea stabileste reguli speciale pentru conduita comerciantilor in raporturile juridice in care participa, reguli ce delimiteaza precis obligatiile lor profesionale.

2. Legea instituie o prezumtie de comercialitate cu privire la toate actele savarsite de un comerciant, supunandu-le regimului juridic al normelor comerciale (art.4 Cod com.).

3. Actele savarsite de comercianti sunt supune unor reguli derogatorii de la normele de drept comun.

4. Numai comerciantii sunt supusi procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului

5. Numai comerciantii platesc impozit pe profitul realizat din activitatea lor profesionala.

6. Numai comerciantii pot participa la constituirea camerelor de comert si industrie, organizatii profesionale destinate promovarii intereselor acestora.

Clasificarea comerciantilor.

Potrivit codului comercial, comerciantii sunt de doua feluri:

                        – comercianti persoane fizice

                        – societati comerciale.

Intrucat legea 26/1990 face referire la regiile autonome si organizatiile cooperatiste, putem sa retinem ca exista comercianti persoane fizice si comercianti persoane juridice.

Desi legea (art.34 Cod com) face referire indirecta la notiunea de mic meserias, (colportori, comercianti ce fac mic trafic ambulant, carausi, persoane a caror comert nu iese din limitele unei profesiuni manuale), codul comercial nu distinge comerciantii dupa volumul de operatiuni. Deci, notiunea de mic comerciant nu are semnificatie juridica.

Comerciantii persoane fizice au un regim juridic unitar.

Nu acelasi lucru se poate spune si despre comerciantii persoane juridice, chiar daca si acestia din urma se supun principiilor generale ce guverneaza statutul juridic al comerciantilor.

Exista societati comerciale care iau nastere prin acordul de vointa al partilor, dar exista si societati comerciale care au luat nastere in conditiile legii 15/1990, societati ce au rezultat din transformarea vechilor intreprinderi de stat.

Regiile autonome s-au infiintat in domeniile strategice ale economiei nationale si functioneaza dupa unele reguli speciale. Ele sunt proprietare ale patrimoniului si au autonomie financiara si gestiune economica. Formarea vointei lor juridice, formele de finantare urmeaza reguli derogatorii de la regimul instituit prin legea 31/1990.

Organizatiile cooperatiste isi desfasoara activitatea in domeniul civil al productiei, desfacerii marfurilor si prestarii serviciilor. Isi desfasoara activitatea potrivit legilor lor organice pe baza principiilor gestiunii economice, beneficiind de personalitate juridica.

Dobandirea calitatii de comerciant.

Comerciantii persoane fizice.

1. Legea prevede implinirea a doua conditii pentru ca o persoana sa dobandeasca aceasta calitate:

                        – persoana sa savarseasca acte de comert

                        – faptele sa fie savarsite cu titlu de profesiune

                          obisnuita. (4)

Cand spunem ca persoana trebuie sa savarseasca acte obiective de comert intelegem ca trebuie sa savarseasca acte de felul celor inscrise in art. 3 Cod com. Ele trebuie sa fie de natura ca prin exercitarea lor sa ofere posibilitatea indeplinirii unei profesiuni. Savarsirea de acte obiective conexe, chiar repetate si cu regularitate, nu atribuie calitate de comerciant. Cel care, fara sa exercite o activitate comerciala, trage in mod obisnuit cambii pentru realizarea intereselor sale, nu devine comerciant, deoarece tragerea de cambii nu constituie o profesiune. (5) Actele de comert trebuie sa fie savarsite efectiv, personal sau prin intermediar, nefiind suficienta intentia de a deveni comerciant. Savarsirea efectiva de acte juridice, presupune ca persoana isi asuma raspunderea pentru urmarile faptelor sale.

Este necesar ca aceste acte sa fie licite. Operatiunile contrare legii, ordinii publice si bunelor moravuri, sunt nule si nu produc efecte juridice.

Exercitiul faptelor de comert trebuie sa aiba caracter de profesiune. Vor avea caracter profesional cand vor constitui o ocupatie, o indeletnicire permanenta. (6) Adica, vor duce la realizarea unui profit si vor asigura persoanei resurse necesare existentei. Profesiunea este privita astfel “ ca starea unei persoane care face din repetarea unor acte o ocupatiune a vietii sale si de la care ea cere resursele existentei sale sociale. (7)

Nu este necesar ca profesiunea sa fie notorie, nici principala. Cel care alaturi de profesiunea sa civila principala se ocupa clandestin de comert, pentru a obtine mijloace necesare traiului, devine comerciant. Este posibil deci, ca o persoana sa exercite mai multe profesiuni.

Se discuta daca sunt necesare si alte conditii decat cele prevazute de lege. (8)

S-a observat ca este necesara si o a treia conditie: actele de comert sa fie savarsite in nume propriu, conditie impusa din necesitatea de a distinge intre comercianti si auxiliari lor. (9)



Din principiile fundamentale de echitate si de interes general (precum cel al creditului public), rezulta ca trebuie sa fie socotit comerciant numai acela care desfasoara o activitate juridica comerciala, angajand numele sau fata de terti. Cel care nu-si asuma personal riscul raspunderii nu poate fi comerciant.

Retinem totusi ca o atare conditie, nu este necesara pentru definirea statutului comerciantului, deoarece asemenea reguli (valabile de altfel) rezulta din principiile generale de drept.

Este subiect de drept in orice raport juridic numai acela care dobandeste drepturi si asuma obligatii. Principiul ar fi valabil, deci, si in raporturile de drept comercial, chiar daca intensitatea vietii comerciale, impune un plus de claritate in formulari. (10).

Deci, nu vor fi comercianti:

            – reprezentantii comerciantului, (ei lucreaza in numele si pe seama comerciantului);

            – administratorii societatilor comerciale, (ei lucreaza in numele si pe seama societatii);

            – comisii calatori pentru negot (art.404 Cod com.);

            – comisii pentru negot, prepusii, agentii de asigurari, administratorii fondului de comert, agentii comerciali, asociatii societatii in nume colectiv. (11)

Vor fi insa comercianti:

            – comisionarii si brokerii, deoarece curtajul si activitatea de comisionar, prin ele insele sunt activitati de comert.

            – persoanele interpuse in savarsirea actelor de comert (prin conventii de prete nom). (12)

Se sustine (13), ca inmatricularea la registrul comertului si obtinerea prealabila a autorizatiei administrative sunt noi conditii pe care le impune legea in vederea dobandirii calitatii de comerciant. Nu impartasim acest punct de vedere, deoarece aceste inregistrari produc, in principiu, efecte de opozabilitate. Pe buna dreptate    s-a observat ca dobandirea calitatii de comerciant este o stare de fapt care rezulta din calitatea actelor savarsite nu din atitudinea pe care o au tertii sau autoritatea fata de aceste acte.

2. Capacitatea de a deveni comerciant.

Sunt incapabili sa desfasoare activitate comerciala minorii si cei pusi sub interdictie. 

Cand un incapabil incepe comertul, el nu devine comerciant deoarece actele sale sunt nule. Este de mentionat ca incapabilul poate continua comertul inceput de altul, prin reprezentant, insa reprezentarea trebuie inscrisa in registrul comertului. Lipsa mentiunii face inopozabila tertilor aceasta situatie juridica.

3. Autorizarea administrativa.

Am aratat ca notiunile de comerciant din dreptul privat si din dreptul fiscal nu se suprapun. Autorizarea administrativa este legata de dreptul administrativ, de dreptul fiscal. Autorizarea, este o conditie pentru exercitiul activitatii comerciale si nu de dobandire a calitatii de comerciant.

4. Distinctii.

Exista profesiuni asemanatoare cu cea de comerciant (meseriasii, profesiunile liberale, agricultorii). Este necesara o delimitare intre aceste profesiuni pentru a se stabili care sunt limitele comercialitatii.

Meseriasii.

Legea nu defineste meseria. In acceptiunea sa generala, termenul desemneaza activitatea unei persoane calificate asupra materiei sau prestarea de servicii.

Legea 26/1990, exclude pe meseriasi de la obligatia inmatricularii. Insa, aceasta imprejurare nu inlatura discutiile cu privire la comercialitatea muncii lor.

Este evident ca meseriasul ce executa in mod singular si simplu comenzile clientilor sai nu este comerciant. Discutiile se poarta in legatura cu meseriasii care angajeaza lucrari mari si care cumpara materiale pentru a le prelucra in vederea revanzarii.

In prezent se accepta in practica si doctrina ca meseriasul ce efectueaza cu titlu de profesiune, acte comerciale, devine comerciant, chiar daca este scutit de lege, de faptul inmatricularii si de tinerea de registre comerciale (13). Concluzia se impune daca aplicam regulile ce definesc statutul comerciantului asupra activitatii concrete a fiecarui meserias.

Profesiunile liberale.

Activitatea ce rezulta din exercitiul profesiunilor liberale nu este considerata a fi comerciala. Munca medicilor, avocatilor, notarilor publici, arhitectilor se supune unor reglementari speciale, care le indica statutul si nu presupune efectuarea de acte obiective de comert. Daca acesti profesionisti doresc sa se asocieze pentru desfasurarea muncii in comun, asocierile de acest fel sunt supuse legii comune, obtinandu-se societati civile. (14)

In cazul in care o astfel de persoana cumpara si foloseste unele materiale, recuperandu-si contravaloarea lor, aceasta operatiune nu se bucura de trasatura comercialitatii. Actele savarsite astfel sunt considerate accesorii.

Agricultorii ce-si lucreaza pamantul valorificand produsele nu sunt considerati comercianti. Ei dobandesc aceasta calitate daca savarsesc acte obiective de comert cu titlu de profesiune.

Comerciantii persoane juridice.

1. Societatile comerciale: primesc calitatea de comerciant in momentul in care s-au infiintat conform dispozitiilor legii. Din ansamblul prevederilor legii 31/1990, deducem ca o societate dobandeste calitatea de comerciant in momentul inmatricularii.



2. Regiile autonome sunt considerate comercianti, deoarece isi desfasoara activitatea sub forma unor intreprinderi, in sensul de acte obiective de comert. Mai mult, art.1 al.2 din legea 26/1990, inscrie regiile autonome in categoria comerciantilor. Ele dobandesc calitatea in momentul infiintarii lor, prin actul de infiintare. (15)

3. Organizatiile cooperatiste sunt mentionate de legea 26/1990 in randul comerciantilor ce au obligatia sa se inmatriculeze. Ele primesc calitatea la data inmatricularii infiintarii.(16)

4. Statul si unitatile administrativ teritoriale. Art.8 din codul comercial prevede ca aceste entitati nu pot fi comercianti. Totusi, statul a avut si are o pozitie semnificativa in raporturile patrimoniale. El se manifesta, in prezent, ca orice agent economic, savarsind acte cu caracter privat (17), intrand in raporturi juridice supuse legii comerciale. Savarsirea acestor acte priveste numai serviciile publice de gestiune privata, servicii publice industriale si comerciale. (18)

5. Asociatiile si fundatiile. Ele nu sunt infiintate in scopul obtinerii unui profit si nu sunt considerate comercianti. Ele pot savarsi, insa, fapte de comert (19).

Dovada calitatii de comerciant.

Principiul este ca sarcina probei provine celui ce afirma. Mijloacele de proba sunt, insa, cele admise de legea comerciala (art.46 cod com).

In cazul persoanei fizice, cand calitatea de comerciant se dobandeste prin savarsirea de fapte de comert obiective, cu caracter personal, aceasta calitate se dovedeste prin orice mijloc de proba. Se tinde sa se dovedeasca o stare de fapt, actele de comert obiective savarsite. Autorizarea administrativa, inmatricularea, mentiunile de pe inscrisuri, plata de impozite, nu fac dovada deplina in acest sens, ci creeaza simple prezumtii.

Hotararea instantei ce retine calitatea de comerciant al unei persoane are un caracter probator relativ, neputand fi invocata in alta cauza (20).

In cazul societatilor comerciale se dovedeste realitatea constituirii acesteia in conditii legale. Proba se face prin copia certificata de pe inmatricularea din registrul comertului. In acelasi mod se dovedeste calitatea de comerciant a regiilor autonome si a organizatiilor cooperatiste.

Incetarea calitatii de comerciant.

a. Persoana fizica inceteaza sa mai fie comerciant in momentul in care nu mai savarseste fapte de comert cu titlu de profesiune. (21)

Incetarea savarsirii de acte de comert trebuie sa fie obiectiva si cu intentia de a renunta la calitatea de comerciant.

b. In cazul persoanelor juridice calitatea de comerciant inceteaza odata cu pierderea personalitatii juridice, adica odata cu ultimul act de lichidare.

Bibliografie.

1. St. D.Carpenaru, Drept comercial roman, Buc.1998,p.62

2. A. Jauffret, Manuel de droit commercial, Paris 1982, p.39

3. I.L.Georgescu, Drept comercial roman, Buc.1946, vol.I, p.406

4. I.Turcu, Teoria si practica dreptului comercial roman, vol.I, Buc.1997, pp.204-205

5. I.L.Georgescu, op.cit. pp.407-408

6. St.D.Carpenaru, op. cit.p.67

7. Decizia 1826/1926, Cas.V, Pandectele romane 1927, p.10

8. St.D.Carpenaru, op.cit.p.65

9. St.D.Carpenaru, op.cit.p.68

10. I.L.Georgescu, op.cit. pp.413-414

11. I.L Georgescu, op.cit. p.415

12. Pentru detalii, St.D.Carpenaru, op. cit.p.70

13. Decizia 2656/1943, Cas.III, Practica judiciara in materie comerciala, I, 1992, p.130; St.D.Carpenaru, op.cit. p.70; I.L.Georgescu, op.cit. p.441.

14. In practica pana la interventia legiuitorului in vederea reglementarii statutului acestora s-au constituit societati comerciale ce incadrau activitatea lor. Aceasta realitate juridica nu infirma insa conceptia unanima a juristilor in legatura cu necomercialitatea activitatilor efectuate de cei ce practica activitati liberale.

15. S.David, Contractul de concesiune, Dreptul 9/1991, pp.40-41

16. St.D.Carpenaru, op.cit.p.74

17 R.Petrescu, Criterii de distingere intre actele administrative de autoritate si actele de gestiune ale statului. Implicatii pe planul contenciosului administrativ, Dreptul 10/1992, p.39

18. St.D.Carpenaru, op.cit.p.73

19. Art.40 din legea 21/1924, prevede ca fundatiile si asociatiile pot sa faca intreprinderi economice intrucat acestea sunt in legatura cu scopul principal al asociatiunii.

20. St.D.Carpenaru, op.cit.p.76

21. P.Porutiu, Tratat de drept comercial, vol.I, Cluj 1946, pp.105-186; Decizia 1597/1938, Cas.III, Practica judiciara in materie penala, I, 1992, p.131.










Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




LICHIDAREA SOCIETATILOR COMERCIALE
CALITATEA DE COMERCIANT
Proiect BATA Ltd
SOCIETATEA COMERCIALA CA UN CONTRACT
SOCIETATEA COMERCIALA CA PERSOANA JURIDICA
SOCIETATEA IN NUME COLECTIV
DIZOLVAREA SOCIETATILOR COMERCIALE
Studierea atitudinilor consumatorilor din municipiul Resita referitoare la activitatea de comert din oras


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu