Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » turism
PREZENTAREA STATIUNII COVASNA

PREZENTAREA STATIUNII COVASNA



PREZENTAREA STATIUNII COVASNA


 

LOCALIZARE, DELIMITARE, ACCESIBILITATE

Atestata documentar pentru prima data in 1548, localitatea Covasna avea in anul 1567 61 de case. In prezent, orasul se intinde pe 15.800 hectare (din care 796 hectare teren intravilan), de la raul Negru din ses pana la varful Lacauti (1.777 m), avand 11.207 locuitori (2002), dintre care maghiari 66,58 %, romani 32,03 %, alte nationalitati 1,38 %. Paraul Covasna imparte statiunea in doua. Asezarea propriu-zisa este compusa din Covasna si satul Voinesti, astazi cartier al orasului. De oras apartine si satul Chiurus, aflat la 2,5 km catre sud, locul de nastere al savantului orientalist Korosi Csoma Sandor.


 Vestitul oras balnear Covasna se intinde la poalele Muntilor Bretcu, de la Cartierul de jos pana in Valea Zanelor, avand o lungime de 9 kilometri si o amplasare foarte interesanta, fiind inconjurat de munti dinspre nord, est si sud, cu deschidere spre vest spre Bazinul Trei Scaune. Inaltimea deasupra nivelului marii in centrul orasului este de 560 m, iar la capatul de jos al caii ferate cu plan inclinat este de peste 600 m.

  Covasna beneficiaza de resurse turistice importante, cu precadere naturale. Varietatea resurselor hidrominerale si carbogazoase, cu mare valoare terapeutica, a dat posibilitatea dezvoltarii turismului balnear dar s-au dezvoltat totodata turismul montan si cel de sfarsit de saptamana. Pe teritoriul statiunii sunt valorificate izvoarele de apa minerala carbogazoasa, bicarbonatata, clorurat-sodica, feruginoasa, calcica, magneziana, hipotona si hipertona.

 Capacitatea de cazare a complexului balnear Covasna insumeaza aproximativ 2300 de locuri in hotelurile 'Dacia', 'Hefaistos', 'Montana', 'Bradul', 'Covasna', 'Cerbul', 'Caprioara'.

              Pentru explicarea numelui localitatii au fost create mai multe teorii, cea mai plauzibila fiind insa originea slava a denumirii: in limbile slave, 'cvasna' inseamna 'acru', posibila referire la apele minerale acide (cu dioxid de carbon). Aceasta varianta este sustinuta de frecventa mare in zona a numelor de origine slava: Lisnau, Borosneu, Dobolii, Papauti, Cernat etc, care atesta ca, inaintea sosirii secuilor pe aceste meleaguri, aici locuiau slavii.

 Distanta pe sosea de la resedinta de judet, orasul Sf. Gheorghe, este de 35 km, de la Targu Secuiesc 20 km, de la Brasov 60 km, iar de la Bucuresti 250 km.

 Covasna este cunoscuta si sub denumirea de 'Statiunea celor 1000 de izvoare de sanatate', datorita climatului bland, a aerului puternic ionizat negativ, a cadrului natural deosebit de pitoresc. Resursele naturale curative sunt valorificate in bazele de tratament active pe intreaga durata a anului. In 1882, apa minerala provenita de la izvorul Horgasz este medaliata la Trieste.

 Zona Covasnei este locuita de mai multe milenii. Pe langa sporadicele artefacte din neolitic si era bronzului, este important situl ruinelor cetatii de pe culmea muntelui Miske (935 m). Aici au fost descoperite fragmente de ceramica si de arme (lanci), precum si alte obiecte mici. Avand in vederea marimea si amplasamentul cetatii, se poate spune ca ea nu avea insemnatate strategica, ci doar rol de observare. In schimb, nu departe de cetate, arheologul clujean Ferenczi Istvan a descoperit in anul 1942 o cladire mai mica din epoca romana, construita in secolul II e.n., care are o mare importanta deoarece arata limitele teritoriului ocupat de romani in Dacia. 

Dupa o lunga perioada in care Covasna nu este mentionata in documente (desi exista dovezi ca secuii erau deja prezenti in zona), in 1548 localitatea apare cu numele Kowazna. Ulterior, Covasna a devenit comuna cea mai importanta a Scaunului Orbai (din anul 1867 - centru administrativ cu tribunal, autoritate fiscala, carte funciara proprie) datorita dezvoltarii sa rapide si a amplasamentului central. Cresterea demografica este spectaculoasa: din cele 61 de porti din 1567, a ajuns sa aiba in doar 35 de ani 76, iar peste alti 12 ani incredibilul numar de 207. In 1703, numarul portilor scade la 191, apoi in 1721 la 170 (scadere cauzata de luptele dintre curuti si lobonti, emigrarilor, foametei si epidemiilor). 

 La inceputul secolului al XIX-lea incepe o alta perioada de crestere demografica: 000 de locuitori in 1842, in 1850 - 3.110, in 1869 - 3.515, in 1880 - 3.628, iar la ultimul recensamant al Monarhiei Austro-Ungare (1910) 5431. Dupa primul razboi mondial, in ciuda pierderilor de vieti omenesti, numarul locuitorilor comunei este de 5.630. Cifra ajunge in 1941 la 6.276, in 1956 la 7.290, in 1966 la 7.304, in 1968 la 9.702, in 1985 la 11.637, in 1992 la 1476, insa in 2002 scade la 11.207.

            Ca structura sociala, in Covasna inceputului de secol al XV-lea se distingeau oamenii de vaza (primores), calaretii (primipilii), respectiv pedestrasii (pedites), asa cum reiese din lustrele (listele militare) intocmite la diferite dati. Sunt cunoscute mai multe asemenea liste din secolele XVI-XVII, la fiecare putand fi observate aceleasi tendinte: cresterea numarului nobililor, scaderea numarului oamenilor liberi, ajungerea celor liberi in randul iobagilor. La porunca imparatesei Maria Tereza, in 1764 au fost infiintate regimentele de graniceri secui, fapt ce a dat nastere la evenimente sangeroase din cauza abuzurilor autoritatilor militare nou create. O situatie aparte au avut-o romanii din Covasna: deoarece nu aveau pamant, nu se puteau ocupa cu agricultura, principalele lor indeletniciri fiind cresterea oilor, comertul, tesutul si torsul. Postavurile si tesaturile lor aveau o calitate exceptionala, ca si branzeturile afumate si in burduf. De religie ortodoxa, printre romani existau si greco-catolici si chiar si ortodocsi de rit vechi (vechea lor biserica, construita in anul 1794, este astazi considerata monument).

 Populatia din Covasna a participat la luptele din timpul Revolutiei de la 1848. Chiar la inceperea luptelor aici s-a format un detasament de garda nationala din 88 de persoane, dintre care 23 au murit in timpul Revolutiei. Dupa inabusirea acesteia, in timpul dictaturii militare (epoca Bach) si a neoabsolutismului, populatia covasneana a trait probabil cei mai grei si intunecati ani ai istoriei sale. In anii 1860 presiunile s-au redus, rezultatele putand fi observate si in viata economico-sociala a comunei.

 CADRUL GEOGRAFIC SI NATURAL Harta Turistica

Asezat in curbura Carpatilor, avand o pozitie centrala fata de hotarele tarii, situat intre longitudine estica de 430 4'  si 440 5' si latitudine 45035' si 46018' ale emisferei nordice, Judetul Covasna se invecineaza la est cu Judetul Vrancea si Bacau, la sud-est cu Judetul Buzau, la sud-vest si vest cu Judetul Brasov, iar la nord cu Judetul Harghita.

Are o suprafata de 3710 km2, reprezentand 1,6% din teritoriul tarii .

Din punct de vedere  altimetric, teritoriul judetului Covasna este cuprins intre inaltimile absolute de 468 m (baza de eroziune a paraului Baraolt la Augustin) si 1777 m (Varful Lacauti din Muntii Bretcului) si este strabatut de apele Oltului si ale Raului Negru, care scalda si bazinul Targu Secuiesc, marginit de Muntii Nemira si Muntii Bretcului la est si Muntii Intorsurii la sud, iar la vest de sirul Muntilor Bodoc.

Beneficiind de un relief variat, de la forma de campie brazdata de rauri si punctata de lacuri, la dealuri submontane si bucurandu-se de vecinatatea muntilor, judetul Covasna, incanta ochiul si sufletul prin frumusetea neasemuita a peisajului in care verdele puternic al coniferelor domina ca un brau inconjurator, inaltimile muntilor ce parca imbratiseaza aceste plaiuri transilvane.

Pe covorul de soluri fertile creste o vegetatie foarte bogata, care prezinta unele curiozitati botanice. Formatiile de nisip ale “Rezervatiei Mestecanisul Reci”, plantele carstului din Persanii de Nord, tinoavele din moldisurile inalte sunt de o mare valoare stiintifica, fiind ocrotite de legile tarii.

Gresiile mai friabile din constitutia varfurilor Sandru Mare (1640m), Nemira Mare (1649m) si Nemira (1627m) din lantul muntos vestic al Nemirei au favorizat actiunea agentilor externi, determinand eroziunea eoliana si formarea “ciupercilor”, in special in zona Sandru si Nemira Mica.

Intreaga  catena muntoasa, cu exceptia Muntilor Buzaului, este constituita din rocile caracteristice flisului extern al Carpatilor Orientali, reprezentate prin gresia de Siriu, stratele de Zagon, sisturile negre si gresia de Tarcau, mai la est.

In zona de mijloc a judetului se inalta Muntii Bodocului a caror parte centrala si nordica se situeaza la inaltimi de peste 1200 m. Ei sunt constituiti din gresii, microconglomerate si marne de varsta cretacica apartinand zonei interne a flisului.

In limitele suprafetei de 3710 km, judetul Covasna dispune de o retea hidrografica relativ bogata in ceea ce priveste numarul cursurilor de apa. Din punct de vedere hidrografic, toate cursurile de apa apartin la doua bazine de ordinul I (ai caror colectori sunt afluenti directi ai Dunarii)- Olt si Siret.

Situat in zona centrala a tarii, in interiorul curburii Carpatilor, teritoriul judetului Covasna apartine din punct de vedere climatic Podisului Transilvaniei .Judetul se bucura de o clima de tranzitie, intre clima temperata de tip oceanic si temperata de tip continental, umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii reduse si temperaturi scazute in zonele mai joase. Ca temperatura medie anuala se inregistreaza in zonele inalte 10 C  iar, in depresiuni 7,60 C, aceasta fiind cu 30 C mai joasa decat media pe tara.

Datorita constitutiei geologice relativ complexe a teritoriului judetului, marile unitati structurale adapostesc o gama larga de rezerve de substante minerale utile, necesare industriei si, in special, celei a constructiilor.

Dintre rezervele cu o importanta majora pe primul loc se situeaza lignitul. Se mai gasesc, de asemenea, zacaminte de ape minerale, marne,  gresii, calcare, argile, andezite, nisipuri, pietrisuri, diatomita si argila refractara. Lemnul de foioase si conifere este folosit la fabricarea mobilelor. Existenta celor 17.000 ha de paduri asigura conditiile unei faune bogate caracteristica campiilor, gorunetelor, fagetelor si moliditelor precum si lacurilor baltoase, fanetelor si pasunilor.

Avand in vedere importanta stiintifica cat si raritatea unor specii de plante si formatiuni geologice, acestea au fost declarate monumente ale naturii si rezervatii naturale. Dintre ele amintim: Mestecanisul de la Reci, Mlastina Eutrofa Ozunca Bai, Valea Turiei, Muntele Puciosu cu Pestera de sulf Turia, izvoarele de ape minerale, precum si o mlastina de turba, Complexul de izvoare carbogazoase cu emanatii de gaze si vegetatie de mlastina Valea Iadului - Turia

3 RESURSE TURISTICE NATURALE DIN AREALUL COVASNA SI IMPREJURIMI

a) Relieful zonei se incadreaza in subunitatea depresionara Targu Secuiesc - parte integranta a Depresiunii Brasovului si terminatiile montane ale Muntilor Intorsurii, Penteleu, Bretcu si Vrancei. Altitudinea medie a zonei depresionare este de circa 600 m, iar unitatile montane de relief ce o inconjoara domina prin Varful Poienii (1167 m) - Muntii Intorsurii, varfurile Brusturus, Dosul Frumos, Piscul Hergheliei (1219 m, 1244 m si respectiv 1413 m) - Muntii Penteleu, varfurile Manisca Mare si Lacaut (1676 m si 1777 m) - Muntii Vrancei si varfurile Chiuzul-Papauti, Barta, Piatra Soimului si Zarna (1320 m, 1397 m, 1377 m si respectiv 1603 m) din Muntii Bretcu.

Configuratia altitudinilor este influentata de constitutia geologo-petrografica, astfel arealele joase, depresionare, apartin cuaternarului, reprezentat prin depozite sedimentare aluvionare (nisipuri, pietrisuri, argile), iar cele cu altitudini mai mari, estice si sudice, sunt constituite din depozite sedimentare paleogene si cretacice, incadrate in unitatea marno-grezoasa, conglomeratica a flisului carpatic.

b) Reteaua hidrografica apartine la doua bazine si anume: Raul Negru, afluent de stanga al Oltului si Basca Mare. Paraiele mai importante care strabat zona sunt: Zabala, Covasna, Zagon, cu directie de curgere spre vest, afluenti ai Raului Negru si Poplita, cu directie de curgere spre sud, ce conflueaza langa localitatea Comandau cu cursul superior al raului Basca Mare. Partea submontana a paraului Covasna poarta numele de Valea Zanelor, o zona cu un potential turistic deosebit. Datorita conditiilor de relief si litologice, in zonele cu

altitudini mai mari, paraiele au un profil longitudinal in trepte, cu vai inguste si pante accentuate.

Reprezentative pentru aceasta zona sunt insa resursele hidrominerale, ale caror continuturi si calitati terapeutice au influentat foarte mult evolutia turistica si economica a zonei. Originea acestor ape este legata de manifestarile post-vulcanice ale eruptivului Calimani - Harghita si anume, de emanatiile de CO2 liber (mofete) si dizolvarea lui in diverse tipuri hidrochimice de ape subterane cantonate in formatiunea de flis: carbogazoase simple, la Zabala, carbogazoase, bicarbonatate-clorurate, sodice, calcice, magneziene, arsenicale, la Covasna.

Apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, feruginoase si gazul terapeutic de mofeta, produse ale manifestarilor postvulcanice, prin calitatile lor terapeutice fac din Covasna o statiune de valoare europeana, axata in principal pe tratamentul afectiunilor cardiovasculare. Concentratia ridicata in CO2 situeaza mofetele din Covasna pe primul loc in Europa, depasind cu 24 % - 34 % concentratia in CO2 a gazelor de la Grota di Cani - Italia, una din cele mai cunoscute pe plan european. Specificul emanatiilor de gaze, numarul mare al surselor, debitul total, asocierea lor cu ape minerale si amplasarea intr-un cadru natural si climatic cu efecte terapeutice importante, creeaza un potential balneoturistic de exceptie, neexploatat la valoarea lui reala.

c) Climatul local se incadreaza in tipul de clima temperat - continentala, cu veri racoroase si ierni moderate. Pozitia intr-o arie depresionara intramontana imprima zonei un climat placut, fara excese de temperatura, favorabil practicarii turismului in tot timpul anului.

d) Temperatura medie anuala are valoarea 6,5°C, cu maxime in lunile iulie - august (17,9°C) si minime in luna ianuarie (- 4,5°C). In zona localitatii Comandau, situata la 1050 m altitudine, minima anotimpului rece ajunge la -30°C, iar vara este foarte scurta. In lunile de iarna, ianuarie si februarie, se inregistreaza inversiuni termice in circa 39 % din zile, asa incat, valorile termice inregistrate in zona depresionara sunt uneori mult mai scazute decat cele inregistrate pe culmile muntoase invecinate. Temperatura minima absoluta s-a inregistrat la Intorsura Buzaului, de -35,5°C. Cele mai mari cantitati de precipitatii se inregistreaza in lunile mai - iunie (80-90 mm), cele mai reduse in luna februarie (20 mm), iar media anuala avand valori de 599 mm. Stratul de zapada are grosimi neuniforme, in functie de altitudine: in aria depresionara a Covasnei grosimea medie masoara 20 cm, iar la Comandau, in ultimii ani stratul de zapada a atins 2 m grosime si se mentine circa 120 zile / an. Anual, in aceasta localitate ninge peste 80 zile, iar in restul arealului circa 50 zile. Nebulozitatea medie anuala este de 5,9 zecimi, cu valorile mai scazute ale indicelui in lunile aprilie, iulie, august si septembrie.

Vanturile dominante sunt cele dinspre nord-est si sud-vest, pe directia de orientare a depresiunii, iarna si primavara intensitatea acestora fiind mai mare (3 - 4 m/s). Vantul local denumit Nemira (un derivat al Crivatului), bate pe directia nord-est in cea mai mare parte a anului. Fenomenul de calm atmosferic are o valoare relativ redusa, de circa 26 %. Brizele de munte sunt destul de des intalnite in zona din cauza diferentelor de altitudine.

e) Vegetatia. Conditiile microclimatice si formele de relief creeaza conditiile dezvoltarii unor variate tipuri de vegetatie. Padurile compacte ocupa suprafata cea mai mare, rasinoasele (circa 70 %), predominand prin molid si brad, iar foioasele (circa 30 %), prin stejar, cel care da farmec si culoare peisajelor de toamna. In anul 1995, o vijelie puternica s-a abatut pe versantii vestici ai Carpatilor de curbura (Ocolul Silvic Covasna si Comandau), doborand aproximativ 3.000 ha de brad si molid (circa 3.000.000 mc de lemn a fost exploatat din doboraturi). In prezent toata suprafata a fost replantata, dar aspectul masivelor montane din zona si aeroionizarea au fost afectate. Covorul verde al pajistilor este infrumusetat in lunile de vara cu specii ierboase cu flori multicolore, de opaita, sangele voinicului, margarete, cicoare, papadie s.a.



f) Fauna forestiera a zonei include specii cu valoare cinegetica, cum ar fi mistretul, ursul brun, capriorul, cerbul comun, rasul, vulpea, iepurele s.a. si specii cu statut de monumente ale naturii: cocosul de munte si rasul. Exista delimitat pe teritoriul Ocolului Silvic Covasna un fond de vanatoare - Fond GVS 29 Zagon - cu o suprafata de 1879 ha, cu urmatoarea componenta: urs, cerb comun, caprioara, mistret, vulpe, lup, ras, cocos de munte. Se vaneaza numai cu autorizatie speciala, urs, cerb, mistret, cota de recoltare variind in functie de sezon si specie (anul trecut a fost pentru ursi 2 / sezon). Pentru turistii straini sunt stabilite tarife, atat pentru vanatoare, cat si pentru urmarire si fotografiat. Fondul piscicol al apelor de munte este alcatuit din pastravul indigen, lipan, zglavoc, boistean.

Natura protejata. In centrul statiunii se afla rezervatia naturala “Balta Dracului”, amenajata sub forma unui mic bazin in care apa minerala, in amestec cu namol mineral, este antrenata de gazele de adancime, dand aspectul unui lichid in fierbere continua. In comuna Comandau au fost declarate monumente ale naturii doua mlastini de turba.

3.1. Resurse turistice naturale din aria limitrofa

cadrul natural atractiv, format de zona montana;

defileu Oltului, 20 km lungime, intre Bixad si Malnas si o parte din cel de la Racos;

izvoarele minerale de la Bodoc, Biborteni, Malnas, Balvanyos, Sugas, Valcele, Ozunca etc.;

Lacul Sf. Ana, de origine vulcanica;

lacurile naturale de la Reci (23 ha), Belin (8 ha) si Surcea (6 ha) cu functie recreativa;

rezervatia complexa de importanta nationala, geologica, botanica, peisagistica, ”Mestecanisul de la Reci”- zona de dune nisipoase (10 km2), cu balti pe care cresc nuferi albi;

rezervatia naturala paleontologica de la Batani – punct fosilifer (fauna de moluste fosile de varsta Pliocen superior – 2 ha);

rezervatia naturala ”Muntele Puciosu – Turia”- (in masivul montan exista o serie de pesteri, cea mai mare avand circa 14 m lungime si prezinta un strat constant de CO2 rezultat al emanatiilor post vulcanice.

 In apropierea pesterii se afla ”Cimitirul pasarilor” si ”Pestera de piatra acra”). Masivul adaposteste si o interesanta flora ceea ce a dus la ocrotirea unei suprafete de 150 ha;

 rezervatia forestiera de la Moacsa – plantatie de castani;

fondul cinegetic si piscicol.

4. RESURSE TURISTICE ANTROPICE

Sub aspectul elementelor de cultura materiala si spirituala, judetul Covasna dispune de o serie de obiective, care prin continutul lor artistic si istoric sporesc valoarea turistica a acestui teritoriu, permitand o mai larga diversificare a ofertei sale turistice. Trecutul istoric al acestor meleaguri este evocat prin vestigii arheologice, monumente de arhitectura si monumente sau case memoriale. Se remarca ponderea mare a bisericilor, prezente aproape in toate localitatile din judet, precum si frecventa cetatilor satesti si a castelelor.

Elementele etnografice si folclorice au o veche traditie si completeaza valoarea turistica a zonei. De asemenea, sunt recunoscute si apreciate tesaturile din zona etnografica Intorsura Buzaului – Sita Buzaului, de o deosebita bogatie ornamentala, sculpturile in lemn, precum si manifestarile folclorice locale, manifestari ce pot fi valorificate in cadrul unor programe turistice.

• • vestigii arheologice

Orasul Covasna (pe DJ 121, la 30 km E de municipiul Sfantu Gheorghe): rezervatia arheologica Cetatea Zanelor, cetate dacica, construita in sec. I i.Hr. - I d.Hr., fortificata cu ziduri realizate din lespezi de piatra unite cu pamant, late de 2 m, strajuite pe turnuri de aparare. In interiorul cetatii au fost descoperite arme si unelte de fier, monede romane, ceramica dacica. “Cetatea Zanelor” a fost una dintre cele mai importante fortificatii ale sistemului defensiv dacic. Construirea ei a presupus un efort social si economic deosebit.

Suprafata relativ mare a teraselor si masivitatea liniilor de fortificatie indica un important centru politico-militar, poate chiar o resedinta zonala, dar si un loc de refugiu pentru comunitatile din imediata apropiere. Asezata la rascruce de drumuri, cetatea a avut si un rol de supraveghere a cailor de comunicatie intre sud-estul Transilvaniei, Moldova si Muntenia. Viata cetatii a incetat imediat dupa cel de-al doilea razboi daco - roman. Intrata in granitele Provinciei Dacia, a avut aceeasi soarta ca toate celelalte fortificatii: incendierea si distrugerea. Stralucind prin amplasare dar si prin vestigiile pastrate, cetatea a inspirat de-a lungul timpului admiratie si teama, de numele ei legandu-se numeroase povesti si legende. Toate acestea au atras, pe parcursul anilor diversi cercetatori si oameni de cultura, dar si cautatori de comori si antichitati.

• • monumente istorice si de arhitectura de factura religioasa

Orasul Covasna: Biserica ortodoxa “Sf. Nicolae”, construita in anul 1800. Pastreaza picturi murale originare; Orasul Covasna, sat Chiurus (pe DJ 121 E, la 3 km S de orasul Covasna): biserica reformata, construita in anul 1779. Corpul turnului, acoperit de o intrare mica, in stil gotic, tradeaza o vechime mai mare decat sec. al XVIII - lea;

Comuna, sat Zabala (pe DJ 121, la 7 km N de orasul Covasna): biserica fortificata, construita in sec. al XIV - lea, pe locul unei foste cetati. Vechea boltire a fost inlocuita in anul 1752 cu un tavan casetat (100 casete), pictat in stilul Renasterii transilvanene, cu motive populare; biserica ortodoxa din lemn “Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil”, construita in anul 1777;

Comuna Zagon, satul Papauti (pe DJ 121 E, la 8 km S de orasul Covasna): biserica reformata, construita in anul 1895. Orga din biserica este realizata de organistul Szalay Gyula din Szekesfehervar;

• • monumente istorice si de arhitectura de factura laica

Comuna, sat Zabala (pe DJ 121, la 7 km N de orasul Covasna): Cetatea sateasca si biserica reformata din incinta, construite in sec. XV - XVI.

Comuna, sat Zagon ( pe DJ 121 E, la 14 km S de orasul Covasna):Centrul cultural “Mikes” in care se afla Casa memoriala “Mikes Kelemen”. Muzeul a fost amenajat in anul 1997, in castelul ce a apartinut scriitorului, cladire construita in sec. al XVI - lea, monument de arhitectura. Aceasta a suferit in timp importante renovari, semnificative fiind cele realizate la inceputul sec. al XIX - lea, in prezent doar parterul si fundatia pastrandu-si structura originala.

• • etnografie si folclor

Orasul Covasna: “Nedeia mocaneasca de la Voinesti” se desfasoara anual, pe 20 iulie, de Sf. Ilie; au loc manifestari legate de vechi obiceiuri si traditii, o parada a portului popular din aceasta zona, precum si programe artistice cu cele mai cunoscute formatii folclorice de amatori. In localitate se pastreaza si se mai utilizeaza instalatii tehnice populare (moara de apa).

Comuna, sat Comandau (pe DJ 121 H, la 20 km SE de orasul Covasna): creatie artistica populara (renumit centru de cusaturi si tesaturi populare).

Comuna, sat Zabala (pe DJ 121, la 7 km nord de orasul Covasna): creatie artistica ( dansuri populare secuiesti).

Comuna, sat Zagon (pe DJ 121 E, la 14 km S de orasul Covasna): instalatie tehnica populara (moara de apa).

•• potential tehnico - economic

Orasul Covasna: Planul inclinat, o instalatie deosebit de ingenioasa, conceputa de firma “Obach” din Viena. Data exacta a construirii acestuia nu se cunoaste, cert este ca, in anul 1890, Planul Inclinat era deja inaugurat. Acesta asigura transportul unor materiale, in principal masa lemnoasa, incarcata in vagoane, ce se deplasau pe sine, pe o distanta de 1.231m, la o diferenta de nivel de 327 m, fara a se folosi vreun mijloc de tractiune. Deplasarea vagoanelor se realiza prin utilizarea energiei degajate de coborarea platformei incarcate, de obicei, cu material lemnos si care tragea astfel, printr-un cablu, platforma de jos mai usor.

 Pe langa avantajele economice evidente ale acestui sistem de transport gravitational, el era si ecologic, fiind un mijloc de transport silentios si nepoluant. Planul Inclinat reprezinta unica instalatie de acest fel din Romania si printre putinele din Europa. Conectat la o retea de transport industrial de circa 200 km, prin care se realiza legatura intre Covasna, Comandau, Negoiu, Muntii Vrancei si Intorsura Buzaului, Planul Inclinat si-a dovedit in timp eficienta economica si utilitatea publica. A functionat pana in toamna anului 1999.

Comuna, sat Zagon (pe DJ 121 E, la 14 km S de orasul Covasna): herghelia privata.

• • vestigii arheologice

Comuna, sat Bretcu (pe E 574 / DN 11, la 16 km NE de orasul Targu Secuiesc): castrul roman, amplasat la intrarea in pasul Oituz, a fost una dintre cele mai puternice fortificatii de acest tip din estul Daciei. Menit sa apere Pasul Oituz, castrul a fost construit din piatra, in timpul lui Hadrian (117-138 e.n.), cu dublu zid de incinta si turnuri circulare la colturi.

Comuna, sat Cernat (pe E 574 / DN 11, la 10 km SV de orasul Targu Secuiesc): ruinele cetatii Ika, cetate construita probabil in sec. al XIII - lea. Se

pastreaza o portiune din zidul de incinta si un singur turn (“turnul ciuntit”), a carui robustete da o imagine asupra soliditatii cetatii de odinioara.

Comuna, sat Lemnia (pe E 574 DN 11 / DJ 114, la 14 km NE de orasul Targu Secuiesc): ruinele cetatii Almas, cetate construita in sec. al XI - lea.

• • monumente istorice si de arhitectura de factura religioasa.

Municipiul Sfantu Gheorghe (pe E 60 / E 574 / DN 12, la 210 km N de Bucuresti): biserica reformata (sec. XIV - XV), inconjurata de ziduri de aparare, cu un masiv turn-clopotnita la intrarea in incinta. Intarita cu contraforturi, biserica reformata are fresce gotice, tavan casetat si pictat, orga din 1894 construita de Angster Iosif.

Orasul Baraolt (pe DN 12 / DJ 122, la 48 km NV de municipiul Sfantu Gheorghe): biserica romano-catolica, realizata in stil baroc in anul 1564. Este inconjurata de un impresionant zid de aparare, construit in perioada 1818 -1819, prevazut cu un turn de paza.

Orasul Intorsura Buzaului (pe DN 12 / DJ 121 E / DN 10, la 42 km SE de municipiul Sfantu Gheorghe): biserica minoritatilor, construita in anul 1795. Este de mari dimensiuni, fiind realizata in stil baroc. In interiorul monumentului abunda elementele decorative (ancadramente, medalioane la chei de bolta, etc.); biserica ortodoxa, construita in anul 1734, initial din lemn, inlocuita ulterior cu piatra, a fost realizata in anul 1781. Biserica detine valoroase icoane pictate pe lemn; biserica romano-catolica , ctitorita in anul 1795, este realizata in stil baroc.

Orasul Targu Secuiesc (pe E 574 / DN 11 / DJ 121, la 35 km NE de municipiul Sfantu Gheorghe): biserica romano-catolica, construita in anul 1795, in stil baroc; biserica ortodoxa “Adormirea Maicii Domnului”, construita in anul 1783; biserica reformata, construita in anul 1782; Manastirea minoritatilor, construita in anul 1795.

Comuna Valcele, satul Araci (pe DJ 103, la 17 km SV de municipiul Sfantu Gheorghe): biserica reformata, construita in sec. al XV - lea, in stilul

tranzitiei de la cel romanic la cel gotic. Conserva un frumos amvon cioplit din piatra, realizat in stil gotic.

Comuna, sat Ariusd (pe DJ 103 / DC 33A, la 22 km SV de Sfantu Gheorghe): biserica reformata,construita in sec. al XVI - lea. Pastreaza picturi murale interioare realizate in anul 1700.

Comuna Poian, satul Belani (pe E 574 / DN 11/ DJ 114, la 12 km. NE de orasul Targu Secuiesc): biserica romano-catolica, construita in sec. al XIV - lea, initial in stil gotic, renovata ulterior in stil baroc.

Orasul Baraolt, localitatea componenta Biborteni (pe DJ 122, la 5 km. NE de orasul Baraolt): biserica reformata, construita in sec. al XV - lea. Pastreaza picturi realizate in stilul Renasterii italiene, intr-o gama cromatica unica in Romania.

Comuna, sat Brates (pe DJ 122, la 9 km V de orasul Covasna): biserica reformata, construita in perioada 1630 -1660, fiind formata din nava si sacristie poligonale. Plafonul casetat cu motive florale, a fost renovat in sec. al XVII - lea, in stil renascentist popular. In urma reparatiilor din anul 1910, casetele au fost daruite muzeului din Sfantu Gheorghe.

Comuna, sat Valea Crisului (pe DJ 121 B, la 6 km N de municipiul Sfantu Gheorghe): biserica reformata, construita in sec. al XIV - lea. Este o biserica - sala, cu absida romanica, semicirculara. Turnul, realizat in stil baroc, are ferestre pe fiecare latura si un frumos acoperis in trei trepte.



Comuna Valea Crisului, satul Calnic (pe DC 30, la 9 km N de Sfantu Gheoghe): biserica unitariana, construita in sec. al XVII - lea. Se remarca frumosul tavan al navei, tratat in casete (64) pictate cu motive florale si geometrice in stil popular.

Comuna, sat Chichis (pe DN 12, la 10 km S de municipiul Sfantu Gheorghe): biserica din lemn “Sf. Apostoli Petru si Pavel”, construita in anul 1740. Este monument de arhitectura.

Comuna, sat Ghelinta (pe DJ 121 F, la 9 km SE de orasul Targu Secuiesc): biserica fortificata, construita in sec. al XIII - lea, in stil romanic. Se pastreaza pictura murala de factura gotica, realizata in anul 1330.

Comuna Batani, satul Herculian (pe DJ 122 / DC 45, la 13 km NE de orasul Baraolt): biserica reformata, construita in sec. al XV - lea. Este monument de arhitectura.

Comuna Bodoc, satul Olteni (pe DN 12, la 17 km N de municipiul Sfantu Gheorghe): biserica reformata fortificata, construita in sec. al XV - lea, in stil gotic.

Comuna, sat Sanzieni (pe DN 11 B, la 5 km N de orasul Targu Secuiesc): biserica romano-catolica, construita in anul 1401. Este inconjurata de un zid de incinta, strajuit de turnuri de forma circulara. Initial biserica a fost construita in stil gotic, transformarile ulterioare evoluand spre Renasterea ardeleana.

Comuna, sat Varghis (pe DJ 131 , la 9 km NV de orasul Baraolt): biserica din lemn “Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil”, construita in anul 1807.

• • monumente istorice si de arhitectura de factura laica

Municipiul Sfantu Gheorghe (pe E60 / E 574 / DN 11 / DN 12, la 210 km N de Bucuresti): Casa cu arcade, constructie ce dateaza din anul 1812, cu o arhitectura deosebita, la care se remarca fatada principala; cladirea bibliotecii judetene, edificiu realizat in anul 183

Orasul Targu Secuiesc (pe E 574 / DN 11, la 35 km NE de municipiul Sfantu Gheorghe): Piata Centrala - zona cu o structura urbana si valoare plastica remarcabila, cu valoare de unicat. Aceasta este data de existenta “curtilor comune”, stradute inguste, aparute prin gruparea in sir, unele langa altele, a atelierelor si caselor mestesugarilor de aceeasi meserie si a descendentilor lor. Aceste stradute asigurau iesirea in piata din centrul orasului; cladirea fostei scoli militare, edificiu construit in anul 1819, in stil neoclasic.

Statiunea balneoclimaterica Balvanyos (pe DJ 113, la 20 km NV de orasul Targu Secuiesc): Cetatea Paganilor, construita in sec. al XIII - lea, pe ruinele unei cetati dacice. Este alcatuita din doua incinte strajuite de ziduri puternice.

Comuna, sat Aita Mare (pe DJ 122, la 17 km. S de orasul Baraolt): cetate taraneasca, construita in secolul al XVI - lea. Este un edificiu fortificat, cu turnuri de aparare, ziduri inalte (8 m) si groase (1,5 m). In incinta acesteia se afla o biserica realizata in stil gotic, in anul 1541.

Comuna Valea Crisului, satul Arcus (pe DJ 121 B, la 9 km N de municipiul Sfantu Gheorghe): cetate taraneasca fortificata, construita in sec. XVI - XVII, de forma pentagonala. Biserica din incinta a fost construita in anul 1568.

Comuna Batani, satul Batanii Mici (pe DJ 122, la 9 km N de orasul Baraolt): cetatea taraneasca si biserica din incinta, construita in sec. al XVI - lea.

Comuna Valea Crisului, satul Calnic (pe DJ 121 B, la 6 km N de municipiul Sfantu Gheorghe): conacul Kalnok, construit in anul 1512, reconstruit in anul 1670, in stil neoclasic.

Comuna, sat Cernat (pe E 574 / DN 11, la 10 km SV de orasul Targu Secuiesc): cetatea taraneasca, construita la inceputul sec. al XII - lea, a servit ca

refugiu in timpul navalirii otomane. In incinta cetatii se afla o biserica, construita in sec. XV - XVI, de o valoare artistica deosebita.

Comuna, sat Chichis (pe DN 12, la 10 km S de municipiul Sfantu Gheorghe): casa taraneasca, construita in anul 1803, declarata monument de arhitectura.

Comuna, sat Ilieni (pe DJ 112 , la 9 km S de Sfantu Gheorghe): cetate taraneasca, construita in anul 1443. Fortificatia facea parte din linia de aparare a acestor tinuturi. In anul 1658 a fost devastata de tatari, iar in anul 1708 a fost intarita cu santuri de aparare de catre austrieci. Este monument istoric si de arhitectura.

Comuna Catalina, satul Imeni (pe DJ 121 , la 8 km SE de orasul Targu Secuiesc): conacul Ceser,: construit in anul 1600. Este monument de arhitectura.

Comuna, sat Lemnia (pe E 574 / DN 11 / DJ 114 , la 14 km NE de orasul Targu Secuiesc): cetate taraneasca, construita in sec. al XVI - lea. Biserica din

incinta cetatii, construita initial in stil gotic, a suferit in timp numeroase modificari.

Orasul Baraolt, satul Miclosoara (pe DJ 121 A, la 11 km S de orasul Baraolt): castelul Kalnoky, construit in sec. al XVI - lea. Este un frumos edificiu realizat in stilul Renasterii. Castelul este inconjurat de un parc dendrologic.

Comuna Bodoc, satul Olteni (pe DN 12, la 17 km N de municipiul Sfantu Gheorghe): cetatea Herecz, construita in sec. al XIII - lea, pe locul unei asezari din epoca fierului. Cetatea este de forma ovala, fiind intarita cu doua santuri de aparare si un donjon puternic; Castelul Mikó, construit in anul 181 Cladirea are un interesant acoperis mansardat, relativ inalt pentru o cladire cu un singur nivel. In interior se remarca valoroase elemente de feronerie.

Comuna, sat Turia (pe DJ 113, la 9 km NV de orasul Targu Secuiesc): cetatea taraneasca, construita in sec. al XIV - lea, in jurul bisericii, fiind declarata monument istoric. Biserica este construita in stil romanic, mai tarziu imbogatita cu elemente gotice; Conacul Apor, dateaza din sec. al XVI - lea. Aspectul exterior, in stil clasic, dateaza de la inceputul sec. al XIX - lea.

Comuna, sat Varghis (pe DJ 131, la 9 km NV de orasul Baraolt): Conacul Daniel, construit in sec. al XVI - lea. Se remarca imbinarea armonioasa a stilurilor renascentist si baroc. Este inconjurat de un frumos parc.

• • etnografie si folclor

Orasul Intorsura Buzaului (pe DN 12 / DJ 121 A / DN 10, la 42 km SE de Sfantu Gheorghe): creatie artistica populara (tesaturi, cusaturi, costume populare), manifestare populara traditionala (Festivalul folcloric “Ciobanasul”- anual, in septembrie).

Comuna, sat Aita Mare (pe DJ 131, la 17 km S de orasul Baraolt): creatie artistica populara (vestit centru de tesaturi si cusaturi cu motive populare secuiesti).

Comuna Valcele, satul Araci (pe DJ 103, la 17 km SV de municipiul Sfantu Gheorghe): creatie artistica populara ( renumit centru de tesaturi si

cusaturi populare, cunoscut inca din sec. al XVII - lea, pentru “cusaturi in ochi incrucisat”).

Comuna Valcele, satul Ariusd (pe DJ 103 / DC 33 A, la 22 km SV de municipiul Sfantu Gheorghe), creatie artistica populara ( renumit centru de tesaturi si cusaturi populare).

Comuna Batani, satul Batanii Mici (pe DJ 122 / DC 45, la 9 km NE de orasul Baraolt): creatie artistica populara (confectionarea palariilor si cosurilor impletite din nuiele).

Comuna Valea Crisului, satul Calnic (pe DJ 121 B / DC 30, la 9 km N de municipiul Sfantu Gheorghe): arta populara (sculptura artistica in lemn).

Comuna, sat Cernat (pe E 574 / DN 11, la 10 km SV de orasul Targu Secuiesc): arta populara (prelucrarea artistica a lemnului), manifestari traditionale: “Festivalul folcloric de la cetatea Ika” (se desfasoara in luna iulie) si carnavalul “Fresaug” (se desfasoara in sezonul de iarna).

Comuna Batani, satul Herculian (pe DJ 122 / DC 45, la 13 km NE de orasul Baraolt): arta populara (ceramica).

Comuna Bodoc, satul Olteni (pe DN 12, la 17 km N de municipiul Sfantu Gheorghe): creatie populara (folclor secuiesc).

Comuna, sat Varghis (pe DJ 131, la 9 km NV de orasul Baraolt): arta populara (prelucrarea artistica a lemnului), manifestari traditionale (obiceiuri traditionale calendaristice, ”Farsaug” - carnavalul de primavara, “Intalnirea corurilor” - manifestare ce se desfasoara in luna aprilie).

• • muzee si case memoriale

Municipiul Sfantu Gheorghe (pe E60 / E 574 / DN 11 / DN 12, la 210 km N de Bucuresti): Muzeul National Secuiesc, cu sectii de arheologie, etnografie, stiintele naturii, arta. Muzeul este amenajat intr-o cladire special construita in anul 1913, dupa planurile arh. Kos Karoly; Muzeul de arta plastica, cu sectii de arta plastica romaneasca; Muzeul de arta populara, cu sectii de etnografie( unelte, mobilier, tesaturi, ceramica, etc.). A fost organizat in anul 1982; Casa memoriala “Gyarfas Jenö”, in care sunt expuse creatiile pictorului.

Orasul Baraolt (pe DN 12/ DJ 122, 48 km NV de municipiul Sfantu Gheorghe): Muzeul orasenesc, cu sectii de istorie, etnografie.

Orasul Targu Secuiesc ( pe E 574 / DN 11, la 35 km NE de municipiul Sfantu Gheorghe): Muzeul breslelor, infiintat in anul 1969, cu sectii de istorie.

Comuna Batani, satul Batanii Micii (pe DJ 122 / DC 45, la 9 km NE de orasul Baraolt): Casa memoriala “ Benedek Elek”, cu profil: memorial, istoria literaturii. Sunt expuse obiecte privitoare la viata si activitatea scriitorului, mobilier, documente originale si fotocopii, etc. Muzeul, infiintat in anul 1969, este amenajat in casa in care a locuit scriitorul Benedek Elek (1859-1926).

Comuna, sat Cernat (pe E 574 / DN 11, la 10 km SV de orasul Targu Secuiesc): Muzeul de etnografie si tehnica agricola, cu sectii de etnografie si arhitectura populara. In cadrul muzeului sunt expuse costume populare, unelte de munca, ustensile traditionale de tors si tesut, lazi de zestre, etc. Muzeul este amenajat in conacul Domokos Gyula, construit in anul 1831. In curtea conacului se afla un bordei din sec. VIII - IX, bine conservat si o gospodarie taraneasca din sec. al XVIII - lea.

5 ATRACTII TURISTICE ALE ZONEI COVASNA

Cetatea Balvanyos

Judetul Covasna are un potential turistic valoros, datorita peisajului sau pitoresc, bogatiilor de ape minerale, mofetelor, precum si existenta unor monumente istorice de arta si arhitectura.

Facand o delimitare fizico-geografica a teritoriului judetului Covasna, se desprind principalele zone turistice, fiecare cu un patrimoniu turistic specific si de o valoare inedita. Cele mai valoroase zone sunt cele montane, care in general adapostesc si statiuni balneoclimaterice din judet. Astfel, sunt masivele muntoase ale muntilor Baraolt, Bodoc, Nemira, Intorsura Buzaului.

Muntii Baraolt, cu valori peisagistice, specifice, ofera turistului o ampla retea de poteci turistice marcate, zonele bogate in ape carbogazoase si sulfuroase, cu numeroase emergente de bioxid de carbon (vaile paraielor Batani, Aita, Arcus, Araci) precum si o serie de statiuni balneoclimaterice: Baile Malnas, Ozunca, Valcele, Baile Sugas si Biborteni.

Muntii Bodoc, datorita specificului reliefului, prezinta importante rezerve turistice. Abundenta de tezaure hidrominerale si gaze mofetice se concentreaza in jurul zonei Balvanyos – Lacu Sfanta Ana.

Munti Nemira si Bretcului – prezinta o serie de valori peisagistice ca: zona Sandru Mare cu un bogat fond vanatoresc, punctul turistic de pe trecatoarea Oituz, nodul turistic Covasna - Comandau.

Muntii Intorsurii – se imbina armonios in ambianta turistica Covasneana. Apele medicinale (Valea Mare - Zagon) si punctele pitoresti fac posibila introducerea acestui masiv muntos in circuitul turistic.



De o importanta deosebita in peisajul turistic al judetului este rezervatia naturala de la Reci care adaposteste unele specii rare de plante ale naturii declarate monumente ale naturii.

Judet cu vechi traditii balneare, dispune de statiuni balneoclimaterice: Covasna, Balvanyos, Malnas-Bai, Valcele, Sugas-Bai, Baile Fortyogo, Biborteni, Ozunca-Bai.

Mofeta   Mocanita                                        Sugas-Bai                                               Comandau

           

             Valea Zanelor                                                          Rezervatia de la Reci

             

              Cascada de sub Siclau                                       Balvanyos

Vila              Parcul Central

                   Malnas Bai                                                     Covasna

Muzeul Etnografic Haszmann Pal din Cernat. Cea mai cunoscuta atractie al satului Cernat este Muzeul Zonal, intemeiat in 1974 si care prezinta cele mai frumoase piese ale artei populare din zona superioara a comitatului Trei-Scaune: mobila secuiasca, cahle, tesaturi. Cladirea muzeului este in mijlocul unei expozitii in aer liber, care cuprinde porti monumentale secuiesti, cladiri si mori restaurate, alaturi de care exista o colectie de monumente funerare din piatra si lemn sculptat, precum si o expozitie bogata de masini si unelte agricole.

            Ghelinta - frescele legendei Sf. Ladislau. Cladirea veche, construita in stil roman, a bisericii romano-catolice din satul Ghelinta a fost extinsa in secolul al XV-lea, insa in interiorul cladirii au fost pastrate frescele executate la inceputul secolului al XIV-lea. Tavanul cu casete in stil renascentist a fost pictat in 1628. O bogatie aparte a bisericii o constituie frescele de pe trei dintre peretii cladirii (cel nordic, cel vestic si cel sudic), infatisand diferite scene ale legendei Sf. Ladislau, datand din 1330 - 1340. Sub sirul frescelor Sf. Ladislau se afla un alt rand de fresce care contin elemente din legenda Sf. Ecaterina din Alexandria. Biserica a fost declarata de catre UNESCO parte a mostenirii culturale globale.

 Cetatea Ilenei Cosanzene. Pe culmea inalta a padurii Miske, la o distanta de 3 km de centrul orasului, se gaseste cetatea lui Miske (sau a Zanei Ileana Cosanzeana), ale carei origini nu sunt atestate documentar. Legendele afirma ca in cetate a locuit Ileana Cosanzeana, a carei avere imensa este ascunsa in beciurile cladirii, pazita de un cocos care in sapte ani adoarme o singura data. Cu aceasta ocazie, portile secrete se deschid, iar cel care ghiceste momentul potrivit poate scoate la lumina intreaga comoara.

 


  

Balta Dracului
         Simbol al orasului, Balta Dracului este o eruptie de noroi si gaze (oxizi de carbon si sulf), deschisa pentru public in 1881 si folosita initial pentru tratament, orasul intrand astfel in randul statiunilor balneoclimatice. Conform traditiei, in anii 1700 acest fenomen al naturii era mai spre nord, dar in mod enigmatic s-a mutat in centru, lasand in vechiul sau loc un frate mai mic, 'Mica Balta a Dracului'. Balta Dracului este, dupa opinia geologilor, o emanatie de dioxid de carbon: apa minerala izvorata din adancuri si cea freatica sunt mentinute de gaze in vartej, colcaind. In secolul al XIX-lea s-au produs mai multe eruptii: in 1837, 1857, 1864 si 1885, cea mai mare fiind in anul 1837. In prezent, vulcanul Balta Dracului este complet inofensiv, ultima mare eruptie avand loc in 1984.


Vila lui Ceausescu

Vila se afla intr-o portiune izolata, de o deosebita frumusete a Vaii Zanelor. Cladirea era destinata protocolului de stat, insa dictatorul a petrecut aici o singura noapte, in luna august a anului 1986, imediat dupa accidentul nuclear de la Cernobal.



 
   

'Mocanita'

             O atractie turistica de prima insemnatate a orasului va fi trenul cu ecartament redus ('mocanita'), alaturi de trenul cu plan inclinat care leaga Covasna de comuna Comandau. Nefolosita in prezent, pentru repunerea in functiune a 'mocanitei' sunt necesare pe de o parte repararea intregii linii, iar pe de alta parte clarificarea drepturilor de proprietate. Ultima cursa pe linia ingusta a avut loc in anul 1999, iar in 2002 a fost infiintata chiar si o fundatie pentru salvarea 'mocanitei'.


  


Trenul cu plan inclinat

La jumatatea liniei ferate dintre Covasna si Comandau poate fi vazut un monument unic al istoriei industriale: linia de cale ferata de plan inclinat, proiectata si realizata in anul 1892 de catre inginerul Emil Lux. Principiul de functionare este simplu: vagoneta incarcata porneste de pe deal spre vale datorita gravitatiei, tragand in sus cealalta vagoneta, legata de prima cu un cablu de otel. Franarea era dirijata din statia de sus a liniei. Nici trenul cu plan inclinat nu este functional in zilele noastre.

 




Poteci turistice marcate

 Centru - Muntele Plesuv - Pusta lui Kokorja si Garadics, punct rosu (timp de mers: 2 ore);

Hotel-centrul de tratamente Montana - Dambul cu Mesteceni - pusta lui Kokorja, triunghi galben (timp de mers: 1,5 ore);

Valea Zanelor - Cetatea Zanelor - Pusta lui Garadics si Szemerke - Ocol - Calea ferata pe plan inclinat - Valea Zanelor, triunghi rosu, drum in circuit (durata de mers: o jumatate de zi). De la pusta lui Szemerke porneste o poteca marcata cu punct rosu catre crestetul Korosi-koz, aici fiind cumpana principala a apelor din Carpatii Orientali, si poteca de-a lungul acesteia este marcata cu banda rosie (timp de mers: 1 ora);

Valea Pescarilor - Stejar Curat, cruce albastra (timp de mers: 2,5 ore), de aici pe poteca marcata cu punct albastru spre locul numit Koro-berc, aflat pe creasta principala a muntelui (timp de mers: 6 ore);

Valea Zanelor - Pilis-Covasna - Basca Mare - Varful Lacauti (1777 m.), punct albastru (timpul de mers: 1 zi).

              Cai de acces la Covasna

   1. Cu masina. Desi se poate ajunge si dinspre Tg. Secuiesc, este recomandabila soseaua Sf. Gheorghe-Covasna, distanta de la resedinta de judet fiind de 35 kilometri.

    Cu trenul. Statiunea este deservita de calea ferata Brasov - Bretcu.       

            Cura balneara

            Datorita conditiilor geologice specifice, Covasna[1] beneficiaza din plin de bogatia factorilor naturali: apa minerala carbogazoasa, mofete naturale (emanatii naturale de bioxid de carbon), precum si de climatul de crutare, bogat in aeroioni negativi, existenti datorita padurilor de brazi din imprejurimi. Cercetarile facute de-a lungul timpului de specialisti, precum si rezultatele curelor balneare au impus definitiv Covasna in randul celor mai importante asezaminte de sanatate, Covasna fiind o statiune balneoclimaterica cu traditie in tratarea bolilor cardiovasculare cu factori naturali terapeutici. 

            Varietatea factorilor naturali de cura, precum si dotarile din baza de tratament ofera posibilitatea tratarii simultane a mai multor afectiuni:

cardiovasculare (arteriopatii, cardiopatii cronice ischemice, hipertensiune arteriala , valvulopatii, sechele postaccidente vasculare cerebrale, boli cronice ale venelor);

boli dermatologice (psoriazis, eczeme cronice, afectiuni alergice cutanate);

boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe (gastrite cronice hipo - si hiperacide, boala ulceroasa , sechele dupa rezectii gastrice, ulcere recidivante ale bontului gastric, tulburari functionale si afectiuni inflamatorii cronice intestinale, enterite si enterocolite cronice, dispepsii gastrointestinale, sechele dupa hepatita epidemica, sechele postoperatorii ale caile biliare, dischinezii ale cailor biliare, litiaza biliara);

boli endocrine (boala basedow, hipertiroidism, insuficienta paratiroidiana, hipofunctiile glandelor endocrine etc);

boli ginecologice (metroanexite, sterilitate, amenoreea, hipomenoreea etc.);

 boli ale aparatului locomotor ( afectiuni articulare, poliartrita reumatica, artroza , discopatii lombare, spondilita );

 boli de nutritie;

 afectiuni asociate procesului de imbatranire;

 boli ale rinichilor si cailor urinare (glomerulonefrite cronice, pielonefrite cronice de origine infectioasa, litiaza renala (urica , fosfalica , oxalica), boli inflamatorii cronice ale cailor urinare);

boli ale sistemului nervos (afectiuni ale sistemului nervos periferic (radiculita, poliradiculonevrite, sechele posttraumatice ale sistemului nervos periferic), sechele dupa accidente vasculare cerebrale, stari astenice sau reactii nevrotice);

boli profesionale: boli profesionale cronice prin agenti fizici - dermatoze profesionale, reactii alergice cutanate de diverse etiologii, afectiuni cutanate profesionale prin agenti fizici.

 



[1] www.bailecovasna.ro








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




DIVERSITATEA FORMELOR DE TURISM
Potentialul natural al turismului rural
TURISMUL CULTURAL
Aparitia si definirea ecoturismului
AMENAJAREA TEHNOLOGICA A RESTAURANTELOR
MASURI DE DEZVOLTARE A AGROTURISMULUI LA NIVEL NATIONAL
Turismul in parcurile naturale nationale si in cele regionale
PREZENTAREA STATIUNII COVASNA


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu