Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » turism
Proiect atestat - comercializarea produselor turistice balneare in statiunea sangeorz - bai

Proiect atestat - comercializarea produselor turistice balneare in statiunea sangeorz - bai




COLEGIUL COMERCIAL CAROL I CONSTANTA

Proiect pentru obtinerea

certificatului de competente

profesionale

Tema : COMERCIALIZAREA PRODUSELOR TURISTICE BALNEARE IN STATIUNEA SANGEORZ - BAI



Cuprins:

Argument

Capitolul I : Produsul turistic de tip balnear

Caracteristicile si componentele produsului turistic

Particularitatile produsului turistic de tip balnear

Capitolul II : Potentialul turistic natural si antropic al statiunii Sangeorz-Bai

2.1 Potentialul turistic natural , clima , fauna , vegetatia

2.2 Potentialul turistic antropic

2.3 Baza tehnico-materiala de turism

Capitolul III : Comercializarea produsului turistic de tip balnear in statiunea turistica Sangeorz-Bai

3.1 Prezentarea generala a agentiei de turism

3.2 Etapele conceperii si comercializarii produsului turistic

3.3 Produsele turistice comercializate de agentiade turism (...)

3.4 Modalitati de promovare a produselor turistice

Turismul

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata in alte sectoare-chei din economia mondiala (industrie, agricultura, comert). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenand deopotriva economisti , geografi, psihologi si sociologi. Primele mentiuni privind preocuparile de a voiaja, apar in antichitate in operele geografului Strabon. Descrierile lasate de Marco Polo cu ocazia periplului sau asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocuparile viitoare privind practicarea calatoriei.

Turismul devine un complex fenomen de masa la sfarsitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat in mediul inconjurator.

Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici, turismul a fost defint in variante dinte cele mai felurite: "arta de a calatori pentru propria placere" (M. Peyromarre Debord); "activitate din timpul liber care consta in a voiaja sau locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna, imbogatirea experientei si culturi, datorita cunoasteri unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute" (Jan Medecin); "fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitati de refacere a sanatati si de schimbare a mediului inconjurator, cultivare a sentimentului pentru frumusetile naturi ca rezultat al dezvoltari comertului, industriei si al perfectionari mijloacelor de transport" (Guy Freuler).

Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic - natural antropic - diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute in practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare in teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau avand alte motivatii terapeutice; turismul montan si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentru drumetie, cura climaterica si practicarea sporturilor de iarna; turismul de cura balneara, prin care se valorifica insusirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal si minerale, namoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta, cultura si a altor realizari ale activitati umane; turismul comercial expozitional, a carui practicare este ocazionata de mari manifestari de profil (targuri, expozitii), care atrag numerosi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestari cultural-artistice (etnografice, folclorice) nationale sau internationale; turismul sportiv, de care cunoastem o mare extindere pe plan national si international, avand ca motivatie diferite competitii pe discipline sportive, interne si internationale , pana la manifestari sp0ortive de amploare (olimpiade, competitii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vanatoare (safari), practicat de tarile occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, in teritoriile artice si antartice. Este o forma de turism "distractiv", a carui dezvoltare - marcata de spectaculos si inedit - aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, amenintand cu diminuarea sau, dupa caz cu disparitia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.

Tipurile de turism de diferentiaza de la tara la tara, asigurand varietatea si, prin acesta, atractia asupra turistilor autohtoni si straini.

Una dintre bogatiile actuale de baza in domeniul turismului priveste studiul elementelor regionale, in functie de care se organizeaza activitati turistice tipice anumitor zone, si se pun in evidenta posibilitatile de amenajare complexa a acestora. Desi nu s-a ajuns la o viziune taxonomica unitara in domeniu, diferitele acceptiuni utilizate pe plan international si in tara noasta releva urmatoarele unitati ce pot fi luate in consideratie:

Regiunea turistica, conceputa ca un spatiu de mari dimensiuni, cu o structura organizatorica bine consolidata si un patrimoniu turistic diversificat (de exemplu, regiunea Alpilor Dianarici, iar pentru Romania - cea a Carpatilor Orientali)

Zona turistica - un areal mai restrans consacrat pentru activitatea turistica de un anumit tip, puternic marcat de importante obiective sau alte motivatii pentru turism (exemplu : zona turistica a Coastei Dalmatiei din Alpii Dinarici sau zona Bucovinei din Carpati Orientali)

Centre turistice, reprezentand puncte de convergenta (puncte de plecare pentru zonele montane, porturi, alte centre consacrate prin patrimoniul lor turistic) a unor fluxuri de turism, putand fi, in general, statiuni alpine (Plitvice, in Alpii Dinarici) sau balneare si de odihna (Dubrovnik, Split, Rijeka - pe coasta Dalmatiei). Pentru Romania, ramanand in acelasi cadru al Carpatilor Orientali, se pot mentiona Vatra Dornei si Borsa.

Puncte turistice amenajate (pesteri, defilee, ghetari, manastiri, case memoriale, hoteluri alpine etc.)

CAPITOLUL I

Caracteristicile si componentele produsului turistic



Turismul de sanatate

Turismul de tratament, practicat insa din antichitate , este o forma specifica a turismului care a recunoscut o mare dezvoltare, indeosebi in ultimile decenii , odata cu cresterea numarului bolilor profesionale si a stresului vietii moderne.

Acest tip de turism imbina destinderea cu diferite forme de cura si tratament balneao-medical si se practica in statiuniile balneo-medicale si climaterice cu bogate resurse naturale de cura: ape minerale , termale , namoluri , mofete , etc , cu efecte terapeutice, situate de obicei in znele cu microcilmat specific.

Acestor resurse naturale li se adauga , de obicei , structurile turistice de primire si infrastructura tehnica specifica , realizate pentru punerea lor in valoare intr-o masura cat mai mare (sanatorii , policlinici , cabinete medicale , posibilitati de agreement si distractii etc .). Turismul propriu-zis de cura este cunoscut in literatura de specialitate si sub denumirea de " termalism" , "climatism", in present fiind denumit "turism de sanatate".

Turismul de sanatate reprezinta una din cele mai cunoscute forme de activitate turistica si un factor multiplicator important al dezvoltarii economiei turismului, cu o serie de avantaje:

repartizarea mai uniforma a activitatii turistice in diferite zone din tara;

folosirea relative liniara si cu o intensitate constanta a circulatiei turistice in intregul an;

asigurarea unor sejururi medii relative constante si mai lungi (12-18 zile);

fidelizarea unei clientele stabile, rezultatele tratamentelor si curelor balneare fiind condtionate , in general , de repetarea lor intr-o perioada de mai multi ani;

realizarea unei incasari medii mai mari pe zi/turist , ca urmare a prestarii unor servicii specifice de cura balneara si tratamente medicale complexe si calificate, agreement etc.;

cresterea coeficientilor de utilizare a capacitatilor de baza materiala turistica

Urmare a cresterii longevitatii , aceasta forma de turism se va dezvolta considerabil, avand ca obiect nu numai tratamentul balnear propriu-zis , ci si tratamentele si curele balneo-medicale profilactice (aplicate persoanelor active de varsta medie si peste medie).

Turismul balneoclimateric si medicina balneara capata pe z ice trece noi valente , parallel cu dezvoltarea si modernizarea structurilor de primire pentru cazare , alimentatie publica , tratament si agreement din statiuni. Romania dispune de un fond bogat si variat de factori naturali terapeutici: apa minerala , apa si namolul unor lacuri , emanatii de gaze , factori raspandti cu generozitate pe aproape intreaga suprafata a tarii in diferite zone climatice.

Varietatea mare a acestor factori se datoreaza asezarii geografice si structurii geologice complexe a scoartei pamantului tarii noastre , prezenta lor a permis ca acestia sa fie folositi pentru tratament inca de pe vremea dacilor si romanilor , precum si in continuare de-a lungul anilor , indeosebi dupa 1880 - 1900 , dezvoltandu-se treptat statiunile de cura Baile Herculane si Geoagiu Bai.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial , baza materiala a statiunilor de tratament a cunoscut o dezvoltare si modernizare fara precedent, cand s-au construit unitati de tip hotelier sau sanatorial cu aproape 30000 de locuri de confort superior.Principalele statiuni care dispun de conditii moderne de cazare masa si tratament sunt: Sangeorz-Bai , Baile Felix , Baile Herculane , Calimanesti , Eforie Nord , Sovata , Vatra Dornei , Covasna , Mangalia si Geoagiu Bai.

Romania , tara cu veche traditie balneara , dispune de peste 160 de statiuni si localitati balneoclimaterice , cu un potential in masura sa asigure tratamente pt toate maladiile cunoscute. Majoritatea statiunilor balneoclimaterice sunt situate in locuri pitoresti , permitand in felul acesta combinarea tratamentului cu petrecerea placuta a timpului. In privinta mofetelor si a solfatarelor- cu efecte deosebite in tratamentul afectiunilor cardiovasculare- Romania nu are multi concurenti in lume.

Pe langa factorii curative naturali , statiunile noastre dispun de o gama larga de proceduri fizioterapeutice si cultura fizica medicala , doatata cu aparatura moderna.

In turismul de tratament , motivatia principala este tratamentul medical. Asigurarea in bune conditii si la timp a acestuia depinde de personalul medico-sanitar existent la bazele de tratament .Dar nu mai putina importanta are buan organizare si diversificare a celorlalte servicii de cazare , masa si agreement.

In unele statiuni balneoclimaterice, pe langa procedurile balneoclimaterice sau in asociatie cu aceastea , s-au introdus tratamente cu medicamente originale romanesti : Gerovital , Boicil , Pell-Amar. De asemenea , se aplica rezultatele fiind notabile , si alte tratamente : acupunctura ( Eforie Nord , Baile Herculane ) , apiterapia ( Eforie Nord , Baile Herculane ) , cosmetica medicala ( Baile Felix , Baile Herculane , Eforie Nord ) , in vederea diversificarii prestatiilor medicale ; de asemenea , " punerea in forma" prin tehnica Reiki ( Covasna).

Particularitatile produsului de tip balnear

1.2.1Factori si profil de cura

1.2.2 Indicatii terapeutice

1.2.3 Tratament balnear

Factori si profil de cura

Factori de cura a) climatul

b) apele minerale

c) namolul mineral de izvoare

d) emanatiile de CO 2

a) CLIMATUL

Efectele biologice si terapeutice ale climatului tmico-stimulative, iar prin manuntiti factori , specifici zonei si sedative . Efectele biologice se datoresc scaderii presiunii atmosferice , cresterii intensitatii radiatiilor solare , temperaturilor moderate , a aero-ionizarii negative, existentei ozonului . Asezarea geografica a statiunii confera un climat favorabil si in cazul nevrozelor.

b) Apele Minerale

Cunoscute sun denumirea de "Hebe" cele noua izvoare de apa minerala sunt caracterizate za o apa carbogazoasa , bicarbonatata , clorurata , sodica , calcica, magnezica , slab bromurata si iodata , slab feruginoasa cu ph de 6-7 , cu un continut de dioxid de carbon de 1-1,9 g/l si o mineralizare totala de 8-10 g.

c) Namolul Mineral de Izvoare

Sedimente curative , sunte depuneri ale izvoarelor minerale , cu bogat continut de saruri radioactive . Aplicatiile de namol sunt considerate ca o procedura specifica statiunii deoarece insumeaza efectul termoterapiei , al transmineralizarii cu cel al componentei radioactive.

Indicatiile terapiei cu namol : - boli reumatice cornice

-afectiuni ortopedice

- afectiuni cornice ale sistemului nervos periferic

d) Emanatiile de dioxid de carbon>

Efectul acestora (mofetele) consta intr-o sudatie accentuata , insotita de eliminarea unor produse biologice - pierderea de cloruri , avand drept consecinta scaderea aciditatii gastrice si concomitant cresterea eliminarii de acid uroz.

Actiunea neurodilatatoare , a dioxidului de carbon asupra tegumentelor vizeaza sistemul cardio-vascular si tensiunea arteriala cu scaderea valorii acesteia dupa efectuarea procedurilor.

Profil de cura

Factorii naturali de cura sunt reprezentati printr-o fericita asociere , de izvoarele minerale si climatul de crutare , intr-un cadru natural deosebit de pitoresc. Aceasta imbinare de factori curative de mare eficienta a determinat dezvoltarea ampla in statiune a doua profiluri balneare-digestiv si asociat.

Indicatii terapeutice

Curele balneare in statiune urmaresc 3 obiective majore:

-profilactie

-terapeutic

-de recuperare

Actiunea profilactica se manifesta prin calirea organismului , prin cresterea capacitatii de adaptare , cresterea fortei de rezistenta la actiunea microbilor patogeni. Obiectivul terapeutic se refera la bolnavii cu afectiuni cornice , care nu au putut fi rezolvate prin terapie medicamentoasa. Cel de-al doilea obiectiv il reprezinta recuperarea medicala a bolnavilor cronici cu incapacitate de munca.



In acest sens eficacitatea maxima dupa cura se obtine in urmatoarele afectiuni:

BOLI ALE TUBULUI DIGESTIV

-gastrite cornice cu clorhidratii

-ulcer gastric

-ulcer duodend

-tulburari functionale ale colonului

-sechele ale stomacului rezecat

BOLILE GLANDELOR ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV

-dischinezie biliara

-colicistita cronica

-litiaza biliara

-hepatita cronica

-steatoza hepatica diabetica

BOLI DE NUTRITIE SI METABOLISM

-diabet zaharat

-sindromul hiperuricemic

-atropatii gutoase

-obezitate simpla

BOLI ASOCIATE

-alergoze

-sinuzite

-reumatism cronic articular

-rinite

Tratament balnear

Baza de tratament a hotelului Hebe are 2 sectii de balneofizioterapie : hidroterapie si termoterapie

Sectia Hidroterapie

bai minerale

-bai cu plante medicinale

bai de sezut

bai cu bule de gaze

bai cu membre cu agitator

dus rozeta

dus scotian

dus sul

Sectia Termoterapie , care efectueaza proceduri cu:

parafina

cataplasme cu namol mineral

bai de lumina partiale ssau generale

solux

Si o sectie de electroterapie cu saloane pentru:

ionogalvanizari

raze ultrasunete

raze ultraviolete

raze inflarosii

ultrasonoterapie

boli galvanice

magnetodiaflux

Si alte tratamente precum:

masaj

cultura fizica medicinala

aerosol cu apa medicinala

injectii cu apa minearala

acupunctura

fitoerapie

In utilizarea factorilor balneari in statiune se impugn unele limite pentru a pune organismul bolnav la adapost de efecte cu totul contrare celor care sunt urmarite. Acestea constituie contraindicatii si exclud trimiterea bolnavilor la cura balneara si reprezinta:

toate afectiunile acute

afectiuni cornice in perioada de exacerbare

toate bolile infectioase

toate bolile venerice

tumori maligne

CAPITOLUL II

2.1 Sangeorz-Bai este un oras situat in partea de nord a Romaniei , in judetul Bistrita-Nasaud , fiind amplasat in partea de sud a Muntilor Rodnei la 50 km de Municipiul Bistrita.

Atestata documentar in 1245 , apare mentionata pentru prima data in lucrarea " Carmaen Miserablae a cronicului Rogerius care relateaza despre invazia tatarilor din 1241-1242 , situata la 9 km N-V de actuala asezare, sub numele de Sfantu Gheorghe denumirea localitatii devenind mai apoi Sangeorzul Romanesc.

In anul 1440 , localitatea figureaza printer domeniile daruite feudalului Jors de Kursal , iar in 1475 asezarea este subordonata magistratului bistritean

Un document in anul 1518 vorbeste despre voievodul Toma ca avand calitatea de conducator al Sangorzului.

In perioada 1762-1851 localitatea este militarizata in regimental II de granita nasaudean.

La statiunea balneara "Baile Hebe" ca un hote si cateva vile se contureaza abea la inceputul secolului XX. Membrii societatii bancii "Aurora" dau numele apelor minerale Hebe, dupa zeita tineretii vesince , fica lui Zeus , paharnica zeilor din Olimp studiind calitatile apelor minerale de revitalizare. In acelas timp legenda vorbeste despre ospitalitatea locuitorilor care indemnau drumetii insetati ori bolnavi " HAI BE! " iar prin unirea celor 2 cuvinte realizand HEBE.



Localitatea a devenit oras in anul 1960 iar in anii care au urmat , statiunea capata valente noi prin construirea celor 2 mari hoteluri " Hebe" si "Somes" de 900 si respective 600 de locuri la acea vreme hotelul "HEBE" avand cea mai mare capacitate de cazare din Romania.

Din zona s-au ridicat o seama de personalitati precum profesorul Solmon Halita in timpul cand minsitrul invatamantului era Spiru Haret si Florentin Poracius unu dintre initatorii infintarii gradinii botanice din municipuil Cluj-Napoca.

Statiunea a fost vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati ale culturii romanesti precum: Nicolae Iorga , Ion Luca Caragiale , Ioan Slavici , Liviu Rebreanu , George Cosbuc si altii.

Asezarea Grografica:

Statiunea balneo-climaterica si de turim Sangeorz-Bai este situate in partea de N-E a judetului Bistrita Nasaud , intr-o frumoasa depresiune , la o altitudine de 435 m, , intre coordonatele geografice de 24 grade , 43 minute longitudine estica si 47 de grade 39 minute latitudine nordica.

Raportata la localitate , statiunea se afla in partea de N-V , inconjurata de dealuri inalte acoperite cu paduri de conifere si fag.

Clima

Ca o consecinta a asezarii spre versantul sudic al muntilor Rodnei, statiunea beneficiaza de un climat subalpin , cu veri racoroase si ierni blande lipsite de geruri aspre, temperatura medie anuala osciland in jur de 6 grade Celsius . Presiunea atmosferica osicileaza intre 720-725 mm coloana de mercur , vanturile inregistreaza intensitati moderate , aducand deasupra statiunii mare de aer ozonat , puternic aero-ionizate negativv , ceea ce confera un grad de umiditate statiunii balneare.

Precipitatiile atmosferice prezinta valori mai ridicate primavara si iarna , verile fiind mai sarace in precipitatii , iar toamnele mai lungi si putin ploioase.

2.2 Potentialul turistic antropic

Posibilitati de petrecere a timpului liber s distractii diverse: club , cinematograf , sala de jocuri mecanice , terenuri de tennis , volei , excursii la dealul Prihodiste-Marcus , unde exista o mofeta Sonora naturala (gazul trece prin apa producand un zgomot asemanator fierberii , zgomot sesizabil de la distanta), excursii la faimoasele pivnite de vinuri de la Lechinta, cu degustare , sau excursii la Bistrita pentru a vedea zidurile orasului medieval (secolul XV) si Turnul Dogarilor , Casa Argintarilor ( secolul XV) care adaposteste Sectia de istorie-arheologie a Muzeului judetean , cladirile "Sugalete" (secolele XV -XVI ) si un complex unic de 20 de arcade exterioare care alcatuiesc o galerie cu bolti sprijinita de 21 de pilastri.

2.3 Baza tehnico-materiala de turism

Hotelul "HEBE" dispune de 437 camere duble si 7 apartamente

In incinta hotelului se afla :

restaurantul "Clasic"

restaurantul "Dietetic"

bar de zi

club Tv

spatii comerciale

birou de schimb valutar

agentie de turism (tour-operatoare)

Hotelul Hebe functioneaza ca o "uzina" avand toate elementele unui sejur complet, reunite sub acelasi acoperis si permite turistilor veniti in statiune:

-cazari in spatii omologate la 1 si 2 stele ( 388 locuri cu 2 stele si 512 locuri cu 1 stea)

- masa a la carte in restaurantul "classic"

- efectuarea de excursii si drumetii prin agentia de tusim proprie

- procurarea de bilete in statiune cat si in alte statiuni prin aceeasi agentie proprie de turism

- promovarea de obiecte de uz personal si suveniruri

Prin combinarea tuturor factorilor mai sus mentionati , se poate afirma ca hotelul asigura conditii propice atat turismului balnear cat si celui de agreement.

Hotelul Somesul

Se afla in centrul statiunii Sangeorz-Bai pe strada Trandafirilor situate pe o colina domoala invecinat cu parcul central si cu padurea de conifere ceea ce confera o larga si frumoasa panorama a intregii zone.

Este structurat pe parter si 6 etaje , dotat cu ascensor.

Este clasificat la 2 stele si are 286 de camere duble , 5 apartamente , si 6 camere single.

Spatiile de cazare sunt luminoase, fiecare camera cu balcon avandin dotare Tv color cu mai multe programe prin cablu , minibar si grup sanitary propriu.

La dispozitia turistilor exista un profil de masa in regim dietetic cu 280 de locuri , unu altul cu servire la carte cu 120 de locuri si un bar de zi.

Baza de tratament proprie se afla si ea in incinta hotelului la parter.

Hotel Somesul functioneaza pe toata perioada anului.

Datorita situarii statiunii intr-o zona turistica cu foarte multe obiective de interes nationalsi nu numai , se pot organiza excursii in locuri pitoresti pline de istorie si cultura precum:

-casa memoriala "Liviu Rebreanu"

-casa memoriala "George Cosbuc"

-complexul muzeal " Sugaletele" - Bistrita

- gradina botanica Cluj-Napoca

- ruinele cetatii Rodna

- manastirile din Nordul Moldovei

- Maramures -Valea Izei

- "Cimitirul Vesel" - Sapanta

In timpul iernii , in apropierea hotelului se amenajeaza o partie de saniute pentru copii si tineri

In zona sunt numeroase zone pitoresti in cuprinsul carora turistii pot beneficia vara din plin de soare ,apa si aer curat . Aceste zone permit turistilor ca in imediata apropiere a bazei de cazare sa desfasoare activitati variate cu character recreativ : plaja ,baie , jocuri , pescuit , drumetii , plimbari in padure , vizitarea zonelor de interes turistic din apropiere.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Impacturile turismului la nivelul unei comunitati
Calitatea in turism
Analiza infrastructurii turistice a Republicii Azerbaidjan
AGROTURISMUL SI DEZVOLTAREA SOCIAL - ECONOMICA A SATULUI ROMANESC
Analiza turismului international in spatiul european
Turism ecologic extrem
BAZELE SI STRUCTURA FENOMENULUI TURISTIC
PROPUNERI DE DEZVOLTARE SI DIVERSIFICARE A SERVICIILOR TURISTICE IN DELTA



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu