Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » comunicare si relatii publice
Modelul Jakobson

Modelul Jakobson



Modelul Jakobson

Nu s-ar putea spune ca Roman Jakobson ar fi fost preocupat de construirea unui model al comunicarii. Cu toate acestea, schema in care lingvistul dispune ceea ce ar fi, dupa el, functiile limbajului poate fi si chiar este considerata ca model al comunicarii.

Pe urmele lui Bűhler[1], care stabilise trei functii ale limbajului – emotiva (sau expresiva), conativa (de apel) si referentiala (sau de reprezentare) – Jakobson mai gaseste trei, in incercarea de a arata ca suma lor ar putea defini, in maniera exhaustiva, activitatea lingvistica .

Jakobson dispune functiile lui Bűhler pe axa comunicarii si le adauga inca trei: functia phatica, functia metalingvistica si functia poetica.

O astfel de distribuire prezinta avantajul ca ofera un tablou de ansamblu, sugestiv, privind differitele problematici ale limbajului. Schema nu poate fi, insa, considerata ca o axiomatica plecind de la care s-ar putea elabora, prin deductii, o intreaga teorie a limbajului. Mai ales ca, spre deosebire de Saussure – unde relatiile paradigmatice nu au sens decit in masura in care scot in evidenta diferenta – la Jakobson ele creaza asemanarea. De altfel, autorul ei nici n-a propus-o drept model al comunicarii. Cu toate acestea, plasarea functiilor limbajului pe axa comunicarii a facut ca schema sa fie receptata si drept un posibil model al comunicarii. Asa il trateaza si acest curs.

In modelul lui Jakobson se gasesc explicatii pentru fiecare dintre functiile prezentate.

Functia referentiala este cea prin care este dezvaluit continutul referential al mesajului, adica acel ceva din lumea exterioara discursului la care mesajul face referire. De exemplu, in expresia “Te rog, da ciinele afara, acum!”, referirea se face la faptul ca eu (cel care vorbeste) cer ca acel ciine domestic, aflat aici, cu noi, inauntru, sa fie scos din incaperea in care ma gasesc acum (dimpreuna cu interlocutorul meu) si asta chiar in acest moment si nu mai tirziu.

Functia poetica pune accent pe mesaj ca atare (si pe utilizarea unui mediu oarecare de comunicare), “de dragul mesajului in sine”, cum s-ar spune. Prin ea, limbajul pare sa afiseze imensa gama de posibilitati de expresie pe care o are: asociatiile (cum ar fi echivalentele, sinonimiile, antinomiile), elemente de prozodie (accentul, repetarea unor sunete) ori limitele dintre secvente lingvistice si relatiile dintre acestea, toate tin de forta insasi a de expresie a limbajului si sint evidentiate de functia poetica.

Functia emotiva face referire la atitudinea enuntiatorului fata de ceea ce spune si fata de cel caruia i se adreseaza. Aceasta functie poate fi reperata prin intonatiile folosite, prin intensitatea vocii, sau prin alte elemente cu acelasi rol.

Functia fatica este cea prin care limbajul asigura mentinerea in contact a interlocutorilor. Intr-un discurs, ea este decelabila prin detectarea acelor segmente care nu au alt rol in economia actului de comunicare, care sint numite “fleacuri” in limbajul comun, dar care permit sa ne asiguram ca sintem in contact cu alteritatea.

Functia metalingvistica este cea prin care limbajul pune la dispozitie mecanismele necesare pentru a ne asigura ca sintem “acordati” cu interlocutorul/-ii (ca folosim acelasi cod, in acelasi context, de exemplu) Intelegerea mai clara a acestei functii se poate face prin recurs la Cursul la Cursul lui Saussure (partea unde se vorbeste despre functia autoreferentiala a limbajului).

Functia conativa se refera la toate aspectele limbajului care tradeaza intentia locutorului de a crea un raspuns (sau macar o reactie de raspuns) din partea destinatarului.



Bühler, Karl, “Die Axiomatik der Sprachwissenschaft”, in Kant-Studien 38 (Berlin, 1933), pp. 19-20 (cf. R. Jakobson, vezi nota 16, infra).

Cf. Jakobson, Roman, “Linguistics and Poetics”, in Roman Jakobson, Language in Literature, edited by Krystina Pomorska and Stephen Rudy, Cambridge, MA, Harvard University Press, 1987, pp. 62-94.

Dupa unii autori, comunicarea informatiei – asa cum are loc in schimburile verbale dintre oameni – este un fapt secundar in comparatie cu dorinta de a stabili si de a mentine solidaritatea intersubiectiva si, in plan general, coeziunea sociala. Datorita functiei fatice putem vorbi despre toate si despre nimic. Se pare ca, de fapt, in comunicare nu ar fi vorba despre o functie fatica a limbajului, ci despre o intentie fatica (cea care sta la baza actului insusi de comunicare). Pe aceeasi linie, s-ar putea considera ca exista un act fatic si ca asta tine de lumea actelor somatice (asemanator cu o privire sau cu un gest de bun venit), cazind astfel sub studiul proxematicii, mai curind.




loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




STRATEGIE DE PROMOVARE SI COMUNICARE IN VEDEREA IMPLEMENTARII PNDR
Publicurile organizatiei
Chestiuni de terminologie, de coerenta discursiva, de stiintificitate
Renovarea limbajului cultural cotidian
SPATIUL PUBLIC IN SOCIETATEA INFORMATIONALA. IMPACTUL NOILOR TEHNOLOGII DE COMUNICARE
STUDIU DE CAZ - COMUNICAREA PRIN OLFACTIE
Modelul Jakobson
Tipuri de comunicare


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu