Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » didactica pedagogie
CARACERISTICI DEFINITORII ALE INVATARII PRIN COOPERARE

CARACERISTICI DEFINITORII ALE INVATARII PRIN COOPERARE





CARACERISTICI DEFINITORII ALE INVATARII PRIN COOPERARE

            Invatarea prin cooperare induce in randul eleviilor perceptia clara a interdependentei pozitive, asumarea raspunderii individuale pentru munca depusa, promovarea invatarii si a succesului prin interactiuni sustinute, folosirea deprinderilor interpersonale si de grup necesare muncii in echipa, si evaluarea activitatii grupului. Aceste cinci elemente de baza trebuie sa fie prezente pentru ca invatarea in grupuri mici sa fie cu adevarat cooperativa.

 

1. INTERDEPENDENTA POZITIVA

            Pentru a putea folosi invatarea prin cooperare cu succes, trebuie sa incepem cu structurarea interdependentei pozitive in clasa de elevi. Membrii grupurilor trebuie sa stie ca nu pot reusi decat impreuna. Interdependenta pozitiva presupune ca membrii sa isi puna mintea la contributie si sa realizeze ceva peste puterea fiecaruia, ca individ.

Interdependenta pozitiva desemneaza situatia in care membrii grupului au convingerea ca sunt legati unul de celalalt in asa fel incat unul nu poate atinge succesul daca ceilalti nu-l ating. Membrii grupului trebuie sa aiba convingerea ca „inoata impreuna ori se ineaca impreuna”. (Johnson, Johnson&Holubec, 1993)


 „Cand elevii inteleg corespunzator interdependenta pozitiva, inteleg ca efortul fiecarui membru al grupului este absolut necesar pentru reusita grupului; de asemenea, sunt constienti de faptul ca fiecare membru al grupului are o contributie unica la efortul comun ca rezultat al abilitatilor proprii, al rolului care i se atribuie in grup sau al responsabilitatilor ce deriva din sarcinile de lucru”(Johnson, Johnson &Holubec). Interdependenta pozitiva a obiectivului asigura coeziunea grupului in raport cu un obiectiv precum si ratiunea de a exista a grupului – ex. „invata ce ti s-a dat de invatat si asigura-te ca si ceilalti membri ai grupului invata”.

            Interdependenta pozitiva creaza membrilor doua responsabilitati: sa invete materialul dat si sa se asigure ca toti membrii grupulului invata materialul. Interdependenta pozitiva presupune:

A)    eforturile fiecarui membru sunt necesare si indispensabile pentru succesul grupului;

B)    fiecare membru al grupului aduce o contributie unica in realizarea sarcinii, prin resursele materiale, rolul indeplinit sau sarcinile repartizate eliminand astfel lenea, neimplicarea.

INTERDEPENDENTA POZITIVA presupune constientizarea de catre toti membrii grupului ca este necesar sa lucreze ĩmpreuna (“toti pentru unul si unul pentru toti”), angajarea, contributia fiecaruia ĩntr-o activitate pentru a obtine succesul propriu dar si al celorlalti.

     Exista trei pasi pentru a realiza interdependenta pozitiva:

     Primul pas este sa repartizam grupului o sarcina de lucru clar formulata, cuantificabila (insotita de criterii de evaluare clare). Elevii trebuie sa inteleaga ceea ce au de facut

     Al doilea pas sa structuram interdependenta pozitiva conform cu obiectivul(ele) stabilit(e); sa concepem sarcina in asa fel incat membri grupului sa inteleaga ca nu isi pot finaliza sarcina decat daca si ceilalti membri o fac.

    Al treilea pas este sa combinam tipul de interdependenta anterior cu alte tipuri de interdependenta pozitiva: interdependenta resurselor,a recompenselor, a rolurilor, a identitatii s.a.  Felicitarea si acordarea de premii commune esten o modalitate de a realiza acest lucru. Pentru ca elevii sa fie nerabdatori sa lucreze pe grupe, sa le placa acest lucru, ei trebuie sa simta ca eforturile lor sunt apreciate si sunt respectati ca indivizi. (Johnson,Johnson&Holubec.,1993)

Putem structura interdependenta pozitiva in interiorul grupurilor, prin realizarea urmatoarelor tipuri de interdependenta:

     A)Interdependenta obiectivelor-se realizeaza prin fixarea ĩn comun a obiectivelor urmarite, in asa fel incat membrii grupului cred ca nu isi pot atinge scopurile, decat daca toti membrii grupului si-au atins scopurile. Astfel ei stiu ca nu pot reusi decat daca toti membrii grupului reusesc. Interdependenta obiectivelor asigura faptul ca grupul este unit in jurul unui scop comun: ”invata materialul si ai grija ca toti membrii grupului sa il invete”. Astfel educabili devin responsabili atat pentru reusita proprie cat si pentru a celorlalti, ceea ce da invatarii prin cooperare o semnificatie ce nu se gaseste in invatarea individuala sau competitiva.

.           B)Interdependenta sarcinilor-prin repartizarea unei sarcini clare grupului si distribuirea sarcinilor in interiorul lui. Munca in echipa trebuie organizata secvential. Elevii trebuie sa-si imparta sarcinile si sa relationeze unul cu altul. Interdependenta sarcinilor este structurata creand o diviziune a muncii astfel ĩncat, actiunile fiecarui membru al grupului trebuiesc sa fie realizate pentru ca urmatorul membru al grupului sa ĩsi poata ĩndeplini propriile responsabilitati si pentru indeplinirea sarcinii grupului. Este foarte important ca fiecare din membrii grupului sa stie ceea ce au de facut.

       C) Interdependenta resurselor -prin ĩmpartirea resurselor, materiale si informationale, ĩntre membrii grupului. Interdependenta resurselor este structurata cand fiecare membru are doar o parte din informatie, materiale sau resurse necesare ĩndeplinirii sarcinii si pentru ca grupul sa ĩsi atinga scopul resursele membrilor trebuie sa fie combinate ĩn ordine. De pilda, fiecare membru dispune de o parte din setul de materiale sau fiecare membru are o contributie separata la un produs comun (poate contribui cu o propozitie la un paragraf, un articol la un ziar, un capitol din o carte etc.).

            Aceasta se realizeaza prin:

-        limitarea resurselor acordate grupului. Un stilou si o foaie de hartie pentru un grup de trei, de exemplu.

-        prin structurarea materialelor acordate grupului sub forma unui puzzle, in care fiecare are doar o parte din informatie, ei fiind nevoiti sa lucreze impreuna pentru a avea toate  informatiile.

-        contributia fiecarui membru al grupului la un proiect comun.

       D)Interdependenta recompenselor-prin acordarea de recompense corespunzatoare (si sarbatorirea ĩn comun a succeselor si asumarea eventualelor esecuri.

Pentru ca elevii sa lucreze ĩn continuare ĩn grupuri prin cooperare si sa le placa acest lucru, ei trebuie sa simta ca eforturile lor sunt apreciate si ca ei sunt respectati ca individuali. Astfel eforturile elevilor, de a invata si de promova invatarea  celorlalti, trebuie sa fie observate, recunoscute si sarbatorite.

Structurarea interdependetei recompenselor include:

      -sarbatorirea succesului comun cand toti membrii au atins criteriul stabilit,

      -primind rcompense nonacademice ( timp liber, pauza extra, sticsuri, mancare etc.), cand toti membrii grupului ating criteriul,

      -primind puncte bonus la scorul tuturor membrilor cand fiecare din grupa ating criteriul.

      -primind o nota comuna pentru activitatea grupului. Acest lucru este recomandat doar grupurilor care au experienta in invatarea prin cooperare.

      E) Interdependenta rolurilor - rolurile prescriu ceea ce ceilalti membrii ai grupului asteapta de la o persoana ( si ceea ce persoana esta obligata sa faca astfel) si ceea ce acea persoana asteapta de la ceilalti membrii ai grupului care au roluri complementare. In planificarea activitatilor didactice profesorul trebuie sa se decida intre a repartiza rolurile in grup sau a-i lasa pe elevii singuri sa isi aleaga rolurile. Astfel putem lua in considerare maturitatea elevilor, experienta lor in activitatile de grup si timpul disponibil pentru activitate.

            Unele grupuri functioneaza cel mai bine daca isi repartizeaza singure rolurile in grup, acesta fiind cazul elevilor mai mari sau mai experimentati, insa elevii pot alege doar rolurile care le sunt mai apropiate evitand ocaziile de a-si dezvolta si alte deprinderi necesare altor roluri. Totusi la inceputul folosirii invatarii prin cooperare ii putem lasa pe elevi sa isi aleaga rolurile, asfel implicandu-i in activitatea de grup. In activitatile care se intind de-a lungul catorva activitati, profesorul poate roti rolurile in interiorul grupului, oferind fiecarui membru sansa de a experimenta diferite roluri. In cazul unor sarcini simple sau scurte nu sunt necesare multe roluri. De exemplu in o activitate de brainstorming nu avem nevoie decat de un scriitor.

             In cadrul grupului fiecare elev are un rol principal (verificator) si   un rol complementar (scriitor, incurajator s.a)

            Dupa Johnson, Johnson & Holubec identificam urmatoarele roluri:

          - scriitorul - se ocupa de redactarea ideilor discutate si pregateste o concluzie in scris;

         - moderatorul - modereaza conflictele, mentine grupul concentrat asupra sarcinii, se asigura ca toti lucreaza si ca au ocazia de a participa la discutii;

- corectorul - corecteaza orice greseala in explicatiile sau concluziile membrilor;

- furnizorul - aduna materialele necesare grupului si comunia cu celelalte grupuri;

          - incurajatorul - felicita si incurajeaza membrii;

- raportorul - rezuma ideile principale, face lagatura intre conceptele discutate si ceea ce stiu deja;

          - responsabil cu timpul- are grija ca grupul sa indeplineasca activitatea in timpul stabilit, inlocuieste un membru care lipseste;

- observatorul - observa activitatea grupului, cat de bine lucreaza impreuna;

    - verificatorul - are grija ca toata lumea sa inteleaga conceptele ce au fost invatate.

In grupurile de cooperare, rolurile sunt adesea divizate ĩn:

      -roluri care ajuta grupul sa ĩsi atinga scopurile,

      -roluri care ajuta membrii sa mentina eficient lucrul ĩn relatii bune unii cu ceilalti.

            Asfel de roluri sunt esentiale pentru invatare eficienta si de succes.De exemplu, rolul verificatorului se concentreaza pe faptul ca cel desemnat ĩntreaba periodic pe fiecare coleg de grup sa explice ce a fost ĩnvatat. Profesorul nu poate verifica ĩn mod continuu ceea ce a ĩnteles fiecare elev, mai ales daca ĩn clasa sunt 30 sau mai multi elevi, dar poate abilita la acest lucru cativa elevi ce lucreaza ĩn grupuri de cooperare.

            F) Interdependenta pozitiva de identitate: membrii grupului trebuie sa descopere si sa isi exprime acordul unui simbol/unei embleme identitare al/a grupului, care pot fi un nume, un motto, un steag, un slogan sau un cantec.

            G) Interdependenta pozitiva impotriva intruziunilor externe: profesorul situeaza grupurile in raport de competitie unul fata de celalalt. In felul acesta, membrii grupului devin interdependenti si dau intreaga masura a capacitatilor lor pentru a se situa deasupra altor grupuri.

            H) Interdependenta pozitiva in situatie imaginara: profesorul da elevilor o sarcina de lucru imaginara, care solicita fantezia.. Elevii trebuie sa propuna solutii pentru situatii extreme – periclitarea vietii sau utilizarea tehnologiilor de varf  intr-un moment viitor.



            I) Interdependenta ambientala: elevii sunt legati prin mediul (ambianta) in care lucreaza. Ca urmare, profesorul trebuie sa identifice o ambianta cu functie unificatoare; de exemplu clasa, un colt al clasei etc. (http//:www. fp.uni.edu/rac/col)

      Interdependenta pozitiva este inima ĩnvatarii prin cooperare. Fara aceasta, nu exista cooperare. Fiecare membru se vede pe sine ca un instrument ĩn productivitatea celorlalti membrii ai grupului si ĩi vede pe ceilalti ca fiind instrumente ĩn productivitatea sa.

      Interdependenta pozitiva a obiectivelor si a recompenselor (in raport cu interdependenta pozitiva de identitate, impotriva intruziunii externe, ambientala, imaginara) ii fac pe membrii grupului sa realizeze ca toti membrii:

-        Au o soarta comuna, in care toti castiga sau pierd in functie de performanta generala a grupului. Acest lucru are ca rezultat o responsabilizare personala fata de: a) rezultatul final al grupului si b) realizarea sarcinii individuale de lucru.

-        Se lupta pentru realizari comune, pentru ca toti membrii grupului sa castige.

-        Au o perspectiva de viitor, astfel ca productivitatea comuna a grupului, de lunga durata este peceputa ca avand o mai mare valoare decat avantajele personale de scurta durata.

-         Au o identitate comuna bazata pe apartenenta la grup. Pe langa faptul ca fiecare elev este o individualitate, fiecare elev face parte dintr-o echipa. Identitatea comuna leaga membrii din punct de vedere emotional, sentimentele de succes sunt impartasite si membrii grupului se mandresc atat cu realizarile grupului cat si cu realizarile proprii.

Interdependenta pozitiva a rolurilor, a resurselor si a sarcinilor de lucru face ca indivizii sa realizeze ca performanta membrilor grupului este generata si -rectificata mutual. Nici un elev nu actioneaza de unul singur. Membrii realizeaza ca munca fiecaruia este necesara pentru reusita grupului(neputand exista lenesi) si ca potentiala lor contributie fata de grup este unica (datorita rolului, resurselor sau sarcinilor pe care le au de indeplinit). Drept urmare, eforturile de cooperare sunt caracterizate de faptul ca membrii grupului sunt receptivi la influente reciproce. Daca unul dintre membrii grupului a inceput ceva, atunci ceilalti nu se lanseaza in activitatea respectiva. (Johnson and Johnson, 1999 apud www.intime.unu.edu).

In urma unor cercetari ce investigau natura interdependentei pozitive si efectele diferitelor tipuri de inerdependenta pozitiva(Frank, 1984; Hwong, Caswell, Johnson&Johnson,1993, Johnson ,Johnson, Stanne&Garibaldi, 1990; Mesch, Lew, Johnson&Johnson,1986) s-au demonstrat urmatoarele:

     -interdependenta pozitiva furnizeaza contextul ĩn interiorul caruia are loc interactiunea sustinuta,

-relatiile membrilor grupului si interactiunea interpersonala ĩntre elevi nu produc realizari ĩnalte decat daca interdependenta pozitiva este clar structurata;

-combinarea interdependentei obiectivelor cu a recompenselor are ca rezultat cresterea realizarilor fata de interdependenta obiectivelor luata singura;

- interdependenta resurselor nu creste realizarile decat daca este prezenta si interdependenta obiectivelor. (Johnson, D., Johnson, R., Holubec, E., 1993).

2  RASPUNDEREA/ RESPONSABILITATEA INDIVIDUALA SI DE GRUP

      “Un dezavantaj (al invatarii prin cooperare) poate fi atunci cand  membrul unui grup nu contribuie atat de mult decat ceilalti. Acest fapt ii va creea frurstrari in randul celorlaltii membri si membrul respectiv nu va invata nimic”- parerea unui student.

      Aceasta ingrijorare fata de responsabilitatea individuala este comuna tuturor celor care participa in grupuri de invatare prin cooperare. Nimeni nu vrea sa lucreze cu cineva care nu vrea decat sa  fie “carat in spate”.

      Discipina folosirii grupurilor cooperative include structurarea raspunderii de grup cat si individuale. In primul rand trebuie sa facem o delimitare clara intre raspunderea individuala si raspunderea grupului:

- Raspunderea grupului exista atunci cand este evaluata performanta grupului si rezultatele sunt transmise tuturor membrilor grupului pentru a fi comparate cu standardul de performanta;
- Raspunderea individuala exista atunci cand performanta fiecarui membru al grupului este evaluata, rezultatele fiind transmise atat individului cat si grupului.
            Pe baza feedback-ului realizat asfel: 
-eforturile de invatare si ajutorare a membrilor grupului sunt recunoscute, membrii felicitandu-se reciproc pentru munca depusa;
- se iau  masuri pentru remedierea imediata a greselilor, incurajarea si sprijinirea membrului care a gresit;
     - se rearanjeaza responsabilitatile, in cadrul grupului pentru a eficientiza invatarea. 
            Scopul grupurilor cooperative este sa faca din fiecare membru un individ mai bun in felul sau. Responsabilitatea individuala este cheia prin care ne asiguram ca toti membrii grupului sunt intariti, fortificati prin invatarea prin cooperare. Dupa participarea la o lectie cooperativa, membrii grupului ar trebui sa rezolve aceeasi sarcina si singuri. Elevul invata deprinderi, strategii, cunostinte, proceduri, in cadrul grupului, apoi chemat de profesor, el demonstreaza stapanirea cunostintelor, procedurilor etc.  Elevii invata impreuna, dar sunt evaluati individual.

            Atunci cand responsabilitatea individuala este clar inteleasa membrii grupului stiu ca nu se pot ascunde in spatele muncii altora. Cand este dificil sa identificam contributia fiecarui membru sau cand membrii nu sunt responsabili pentru rezultatul grupului, uneori membrii nu isi fac treaba, lenevesc.

Johnson, Johnson&Holubec au identificat cateva cai de structurare, in interiorul grupurilor, a raspunderii individuale:

1) Pastrand grupurile mici. Cu cat este mai mic grupul, cu atat este mai mare raspunderea individuala.

2) Administrand  teste individuale fiecarui elev.  

3) Selectand elevii  intamplator pentru a va prezenta munca individula, dumneavoasta sau intregii clase.     

4) Observand fiecare grup si inregistrand frecventa cu care fiecare membru contribuie la munca grupului.

5) Repartizand in fiecare grup unui membru rolul de verificator.

6) Punand membrii unui grup sa predea ceea ce au invatat altor grupuri.

In situatii de invatare cooperative, fiecare membru al grupului primeste responsabilitati personale pentru:

      - a contribui la indeplinirea scopurilor grupului;

      - ajutand membrii  grupului sa procedeze la fel.

Cu cat e mai bine structurata interdependenta pozitiva ĩn interiorul uni grup de ĩnvatare prin cooperare, cu atat elevii se vor simti mai mult responsabili (personal) pentru contributia eforturilor lor de a ĩndeplini scopurile grupului.

Responsabilitatea ĩmpartita face ca fiecare membru al grupului sa fie responsabil fata de ceilalti membrii ai grupului. Elevii vor realiza ca daca ei gresesc ĩn munca lor, ceilalti membrii vor fi dezamagiti, raniti, suparati.

            Responsabilitatea individuala este un element foarte important al invatarii prin cooperare, pentru ca ea se afla exact in inima unei probleme care ii preocupa pe toti educabili - problema “corectitudinii”(a evaluarii rezultatelor, a muncii depuse).

3 INTERACTIUNEA SUTINUTA, PROMOTIVA

           Interactiune sustinuta presupune lucrul ĩmpreuna, fata in fata, pentru a ĩndeplini cele trasate si a promova succesul unii altora. Membrii grupului trebuie sa lucreze impreuna.

           Interactiunea sustinuta exista cand indivizii se ĩncurajeaza si ĩsi faciliteaza unii altora eforturile pentru a ĩndeplini sarcinile, pentru a atinge scopurile grupului. Prin promovarea succesului unii altora, membrii grupului construiesc ĩmpreuna un sistem de suport personal si academic pentru fiecare membru. Exista trei pasi pentru a incuraja folosirea interactiunii sustinute in interiorul grupului:



 A)  Planificand/Alocand timp pentru intalnirile grupului. Pe cat de simplu pare multe grupuri de invatare nu au suficient timp pentru a se maturiza si dezvolta.

 B)  Evidentiind interdependenta pozitiva (membrii trebuie sa lucreze impreuna pentru a atinge scopul grupului) doar prin aceasta creandu-se obligatia fata de succesul celuilalt.

 C) Incurajand contactele dintre elevi prin evidentierea interactiunilor sustinute atuci cand apar in cadrul grupurilor.

            Daca interdependenta pozitiva, luata individual, are anumite efecte asupra rezultatelor invatarii, interdependenta sustinuta de tipul „fata in fata” alaturi de interdependenta pozitiva are cea mai puternica influenta asupra productivitatii muncii, relatiilor de prietenie si sustinere si asupra sanatatii psihologice.

Interactiunea sustinuta se caracterizeaza asfel: elevii se ajuta unii pe altii sa invete incurajandu-se si impartasindu-si ideile. Ei explica ceea ce stiu celorlalti, discuta, se invata unii pe altii, schimba resursele disponibile, proceseaza informatia mai eficient, isi asigura intre ei feed-back-ul pentru a avea rezultate mai bune, se folosesc de critica constructiva punand la indoiala concluziile si rationamentele altora  promovand astfel gandirea critica, rationamentele de tip superior, sustin straduintele celorlalti de a atinge scopul comun, lucreaza cu incredere in membrii echipei si inspira incredere, sunt linistiti – lucreaza intradevar impreuna.

4 DEPRINDEREA/ ABILITAREA ELEVILOR PENTRU RELATIONAREA INTERPERSONALA SI LUCRU EFICIENT IN GRUP

Pentru implementarea cu succes a invatarii prin cooperare trebuie sa formam elevilor deprinderile necesare pentru munca in grup. Plasand elevii intr-un grup, neabilitati cu deprinderi sociale si spunandu-le sa coopereze, nu garanteaza ca ei sunt capabili sa o faca in mod eficace. Nu ne nastem in mod instinctiv cu cunostinte despre cum sa interactionam eficace cu ceilalti.

          Invatarea prin cooperare pe langa cunostintele pur academice transmise, presupune insusirea derpinderilor sociale, de relationare interpersonala, necesare pentru luarea deciziilor, construirea increderii, comunicare, rezolvarea conflictelor, conducerea activitatii comune etc. Daca deprinderile sociale nu sunt invatate, atunci grupul nu isi poate duce la bun sfarsit sarcina si implicit invatarea nu este completa. Pe de alta parte daca deprinderile sociale ale membrilor grupului sunt bine structurate, creste calitatea si cantitatea invatarii. Invatarea prin cooperare este inerent mai complexa fata de invatarea individuala sau cea competitiva, deoarece educabili invata simultan si deprinderi academice (sarcina de lucru) si deprinderi sociale (munca in echipa).

           Elevii trebuie invatati cu deprinderile sociale necesare pentru o colaborare de inalta calitate si sa fie motivati sa le foloseasca deoarece grupurile a ajuta pe ceilalti prin cooperare trebuie sa fie productive. Dupa Johnson(1991) exista patru nivele ale deprinderilor cooperative:

Deprinderi formative (forming): acestea sunt deprinderile de baza care asigura functionarea unui grup de invatare cooperativa.

Deprinderi functionale (functioning): sunt necesare pentru a coordona activitatea grupului legata de indeplinirea sarcinilor de lucru si pentru a mentine atmosfera de lucru cooperanta intre membrii acestuia.

Deprinderi verbalizante (formulating): deprinderile necesare intelegerii materialului de studiu la un nivel superior, pentru a stimula utilizarea strategiilor si operatiunilor mentale superioare, pentru a obtine randamentul maxim in memorare si stapanirea materiei.

Deprinderi catalizatoare (fermenting): sunt necesare pentru reformularea materialului de studiu, pentru rezolvarea conflictelor cognitive, pentru alcatuirea motivatiilor, pentru impulsionarea colectarii de informatie suplimentara pe un subiect dat.

Deprinderile formative ajuta la organizarea grupului si stabilirea unor norme minimale de comportament adecvat. Cele mai importante comportamente din aceasta categorie sunt: monitorizarea zgomotului, monitorizarea participarii, monitorizarea volumului vocal, monitorizarea alternantei in grup. Aceste activitati sunt indeplinite de elevi. „Monitorul” de zgomot asigura pastrarea linistii de catre colegi. Cel care se ocupa de participare se asigura ca membrii grupului raman in formula desemnata si lucreaza impreuna. „Monitorul” de volum vocal reaminteste membrilor grupului sa vorbeasca cu voce scazuta, atunci cand este cazul. Cel care monitorizeaza alternanta se asigura ca fiecare membru al grupului sa  beneficieze de o activitate desemnata si sa depuna eforturi in grup.

Deprinderile functionale faciliteaza coordonarea eforturilor la nivel de grup si mentinerea ununi climat de lucru. Pentru a capata aceste deprinderi, elevii trebuie sa-si impartasasca ideile si opiniile in grup, sa solicite colegilor exemple si explicatii logice care le inlesnesc interactiunea sociala si, in consecinta, buna intelegere reciproca a activitatilor individuale, sa ofere sugestii pentru munca in grup astfel ca activitatea grupului sa progreseze („Grupul nostru trebuie sa” sau „De ce nu incercam sain timpul care ne-a mai ramas?”), sa-i incurajeze pe toti membrii grupului sa participe („Alina, tu ce parere ai despre?”), sa solicite clarificari si explicatii colegilor („Nu cred ca inteleg prea bine la ce te referi. Poti sa ne mai explici o data?”), sa exprime prin discursul lor toleranta si sprijin fata de ceilalti si opiniile lor, sa se ofere sa explice si sa clarifice anumite probleme („Vreti sa va mai explic o data?”) sa parafrazeze ideile celorlalti („Deci vrei sa spui ca”), sa mobilizeze intregul grup („Haideti sa ne apucam de lucru!”)

Deprinderile verbalizante asigura randamentul maxim in procesul de invatare. Acestea stimuleaza utilizarea strategiilor si operatiunilor mentale superioare si inlesnesc memorarea si buna stapanire a materiei. O parte din aceste deprinderi sunt: rezumarea materiei din memorie, cu voce tare; solicitarea acuratetii raspunsului corectand rezumatul unui coleg („Nu sunt sigur ca e corect. Ar trebui sa verificam impreuna”); aprofundarea cunostintelor prin raportarea lor la cunostintele anterioare si la un material studiat inainte („Cum se raporteaza aceasta la”), verificarea intelegerii prin solicitarea verbalizarii si prin rugamintea ca ceilalti membrii ai grupului sa-si anunte modul de lucru cu voce tare („Iata cum as preda eu aceasta lectie”)

Deprinderile catalizatoare sunt prezente in confruntarile profesionale (de specialitate) atunci cand se urmareste: criticarea unei idei, dar nu a persoanei care a emis-o („Te respect, dar in acest caz trebuie sa-mi exprim dezacordul”); evidentierea diferentelor intre ideile si tipul de rationament ale membrilor grupului („In ce puncte difera concluziile si informatiile noastre?”); emiterea unei concluzii generale pe baza contributiilor individuale din grup („Vrei sa sintetizezi toate informatiile intr-o concluzie unica?”); solicitarea justificarii („Poti sa-ti justifici raspunsul?”); introducerea de informatie suplimentara pe baza unui raspuns („In legatura cu aceasta, as vrea sa va ofer niste informatii suplimentare”); verificarea solutiei prin formularea unor intrebari problematizante („Credeti ca in situatii diferite este valabil/functioneaza?”); generarea altor posibilitati de raspuns („Mai putem lua in considerare si alte posibilitati/solutii?”).  

Pentru a putea lucra eficient in grup si a indeplinii sarcinile, membrii sai trebuie(Johnson, 1991,1993; Johnson&F.Johnson, 1994):

A)  Sa se cunoasca si sa aiba incredere unul in altul.

B)  Sa comunice eficient si fara ambiguitati.

C)  Sa fie toleranti si sa se sprijine unul pe altul.

D)  Sa rezolve conflictele in mod constuctiv.

           Deprinderile sociale reprezinta cheia pentru productivitatea grupului. Cu cat deprinderile de lucru in echipa sunt mai ridicate si cu cat profesorul acorda mai multa atentie predarii si recompensarii folosirii deprinderilor sociale, cu atat mai inalta va fi calitatea si cantitatea invatarii in cadrul grupurilor.

5 PROCESAREA DE GRUP SI EVALUAREA ACTIVITATII GRUPULUI

           Procesarea de grup poate fi definita ca reflectia asupra unei sesiuni a grupului pentru a descrie care actiuni ale membrilor au fost folositoare si care nu, si a lua decizii despre ce actiuni sa continue sau pe care sa le schimbe.

Scopul procesarii de grup este de a clarifica si a imbogati eficacitatea membrilor in contributia la eforturile prin cooperare pentru a atinge scopurile grupului. Pentru a imbunatatii continuu calitatea sarcinilor realizate de grup si calitatea muncii in echipa trebuie sa urmam cinci pasi (Johnson,Johnson&Holubec,1993):

         1. Evaluarea calitatii interactiunilor dintre membrii grupului in timp ce acestia lucreaza. Cea mai simpla cale, pentru a evalua “procesul” muncii in grup, este observarea grupurilor in timp ce lucreaza. Profesorul trece de la un grup la altul si cu ajutorul unei fise de obervatie aduna date despre fiecare grup. Observatia sistematica ii ofera profesorului o “fereastra” in mintea elevilor. Ascultand explicatiile elevilor, profesorul obtine informatii valoroase despre cat de bine au inteles elevii sarcinile de lucru, conceptele majore invatate si vede cat de eficient lucreaza impreuna. Profesorii pot desemna in interiorul grupurilor cate un elev-observator care sa adune informatii despre munca grupului.

          Asigurarea feedback-ului fiecarui grup. Profesorii trebuie sa aloce ceva timp la sfarsitul fiecarei activitati pentru fiecare grup de cooperare pentru a procesa cat de eficace au lucrat membrii grupului. Membrii grupurilor trebuie sa identifice actiunile  care au fost constructive si care nu au fost, in realizarea sarcinii si sa se decida asupra caror comportamente sa continue si pe care sa le schimbe. Procesarea la nivelul grupului ajuta grupurile de invatare sa mentina relatii bune de munca in interoirul lor; usureaza invatarea deprinderilor cooperative; asigura feeback fiecarui membru asupra participarii lui; asigura faptul ca elevii gandesc la nievel metacognitiv cat si cognitiv; ofera mijloace pentru a sarbatorii succesul grupului si inradacineaza comportamentele pozitive in cadrul grupului.

         3. Stabilirea, in interiorul grupurilor, a unor obiective pentru eficientizarea activitatii. Membrii sugereaza modalitati prin care munca in echipa poate fi imbunatatita iar grupul decide care dintre sugestii sa fie adoptate. Discutiile pe marginea functionalitatii grupului sunt esentiale. Grupurile trebuie sa aiba timp pentru a discuta calitatea colaborarii lor. Elevii nu invata din experiente asupra carora nu reflecta. Daca vrem ca grupul sa functioneze mai bine maine decat astazi, trebuie sa asiguram membrilor sai feedback-ul , sa ne gandim cum sa facem actiunile lui mai eficiente si sa planificam cum sa fie mai eficient in activitatea urmatoare.

         4. Analiza eficientei intregii clase. Pe langa procesarea la nivelul grupului profesorii trebuia sa realizeze periodic procesarea  activitatii intregii clase. La sfarsitul unui semestru profesorul impartaseste clasei rezultatele observatiilor sale.

         5. Sarbatorirea la nivelul grupului si la nivelul intregii clase. Prin aceasta se creaza sentimentul de succes, de apreciere si respect care constuiesc o obligatie de a invata, un entuziasm fata de munca in grupe de invatare prin cooperare si o fel de autoeficienta fata de materie si munca in echipa.

6 INTERDEPENDENTA POZITIVA SI CONFLICTUL



            Cu cat interdependenta pozitiva este mai mare in cadrul unui grup, cu atat este mai mare posibilitatea dezacordului intelectual si a conflictului intre membrii sai. Cand membrii unui grup de invatare prin cooperare sunt implicati in lectie, cultura lor, perceptiile lor , opiniile, argumentele, teoriile, concluziile lor vor da nastere la dezacorduri si conflicte. Atunci cand asfel de controverse apar, ele pot fi tratate constructiv sau distructiv depinzand de felul in care sunt conduse si de nivelul deprinderilor inerpersonale si de grup mic ale participantilor. Critica poate fi (Dumitru, I.,2000):

-        constructiva, cu scop de fundamentare si intemeiere a opiniilor

-        distructiva, cu scop de demolare, de justificare a ceea ce este greu de acceptat(de altii).

Controversa constructiva promoveaza o nesiguranta asupra corectitudinii concluziilor cuiva (demoland varianta ca nu exista decat un raspuns corect), o cercetare activa a informatiei, o reconceptualizare a cunoasterii si a concluziilor si, in consecinta, o mai buna cunoastere si retentie a materialului discutat si o folosire frecventa a strategiilor de gandire de tip superior (gandire critica). Educabili care lucreaza in situatii competitive sau individualiste nu au oportunitatea unei astfel de provocari intelectuale si, prin urmare, realizarile lor si calitatea rationamentelor lor au de suferit.

           Controversa academica urmeaza urmatoarele prescriptii:

-        “concentrati-va pe adoptarea celei mai bune decizii, nu pentru a castiga,

-        incurajati-i pe toti sa participe,

-        ascultati ideile altora, chiar daca nu sunteti de acord cu ele,

-        aduceti argumente care sa va sustina pozitia si incercati sa le organizati astfel incat sa fie cat mai coerent structurate si mai convingatoare,

-        nu criticati oameni, ci ideile lor,

-        analizati problema sub cat mai multe aspecte posibil,

-        modificati-va punctul de vedere daca dovezile arata clar ca trebuie sa o faceti”. (Dumitru, I, 2001, pg 454).

7 DIFERENTA DINTRE GRUPUL DE INVATARE PRIN COOPERARE SI ALTE GRUPURI DE STUDIU

            In urmatoarele randuri vom diferentia grupele de invatare prin cooperare  de celelalte tipuri de grupuri, vom vedea caracteristicile pseudo-grupurilor si a clasei ca grup traditional de invatare. Termenul de grup a fost definit “ ca doi sau mai multi indivizi care au un sentiment comun de identitate si se influenteaza unul pe altul in modalitati structurate pe baza unui ansamblu comun de perspective referitoare la comportamentul fiecaruia”.(Goodman,N, 1992, pg.87).

            Nu toate grupurile sunt grupuri de invatare prin cooperare. Daca  punem elevii  in aceasi camera si ii numim grup de invatare prin cooperare, nu ii face facem un astfel de grup. Sa ai un grup de elevii, care lucreaza impreuna, nu ii face un grup cooperativ. Grupurile de studiu, partenerii de proiecte, grupele de laborator, clasele, comitetele, consiliile elevilor sunt grupuri, dar nu sunt neaparat cooperative.      

Mielu Zlate considera ca  grupul educational este: ”grupul care este organizat si care functioneaza in vederea realizarii si desfasurarii procesului instructiv-educativ”.(Zlate, M, 1972). De fapt atat grupurile de copii prescolari cuprinsi in gradinite, cat si cele de scolari sau de studenti reprezinta forme de grupuri educationale care au comun faptul instruirii si educarii tinerilor, al formarii personalitatii lor in conformitate cu scopurile si idealurile educationale. Cei mai multi autori considera grupurile educationale ca avand un dublu sens, pe buna dreptate, caci ele dispun atat de o organizare sociala, ce include organizarea formala (statute, roluri, responsabilitati specifice ), cat si sensul de grup psihologic, acesta vizand mai ales latura de functionare. Din punct de vedere psihosocial, grupul social “reprezinta o formatiune psihosociala bine definita, o ierarhie unitara si durabila de statute si roluri, structurata in jurul anumitor seturi de norme si valori”(Golu, P, 1974, pg.278).

            Putem face deosebirea intre tipurile de grupuri educationale pornind de la gradul lor de coeziune si nivelul performantelor , dupa cum urmeaza:

1) Pseudo-grupul este un grup ai carui membrii sunt „pusi” sa lucreze impreuna, dar ei nu au interesul si nici nu sunt dispusi sa o faca. Ei se intalnesc, dar nu vreau sa lucreze impreuna sau sa se ajute unii pe altii sa reuseasca. Membrii deseori blocheaza sau interfereaza cu munca celorlalti, comunica si se organizeaza defectuos, se induc in eroare unii pe ceilalti, profita de munca celorlalti. Aceasta fapt are ca rezultat ca suma, din punct de vedere al performantei, intregului grup este mai mica decat potentialul individual al fiecarui membru. Grupul nu functioneaza deoarece membrii sai nu au nici un interes sau angajament unii fata de altii sau fata de viitorul grupului.

2) Clasa de elevii ca grup traditional de invatare este un grup ai carui membrii au acceptat sa luceze impreuna, dar vad beneficii minime de pe urma activitatii efectuate. Interdependenta dintre elevi este scazuta. Sarcinile sunt structurate in asa fel incat munca in grup este foarte rar folosita. Membrii  nu sunt responsabili decat de invatarea individuala, nidecum de invatarea celorlalti. Ei interactioneaza initial pentru a schimba informatii sau a clarifica sarcinile primite, apoi fiecare isi face munca individual. Rezultatele sunt individual recunoscute si evaluate. Elevii sunt priviti separat ca indivizi, nu ca  membrii ai unei echipe, ei nu invata abilitati sociale (de cooperare, intrajutorare, sprijin reciproc, etc.), ci doar cunostinte academice, neexistand activitati de procesare si evaluare a activitatii grupului.

3) Grupul de invatare prin cooperare este mai mult decat o suma a membrilor sai. Este un grup ai carui membrii sunt preocupati de maximizarea invatarii si a succeselor tuturor si ale fiecaruia.

                        Acest grup are o serie de caracteristici definitorii:

A)   Scopul grupului (de a maximiza invatarea tuturor  membrilor) ii motiveaza sa realizeze ceva peste posibilitatile individuale. Fiecare membru isi asuma responsabilitatea pentru performanta si realizarile proprii, ale ale membrilor grupului si a grupului ca intreg. Membri sunt “toti pentru unul si unul pentru toti !”

B)    Un grup cooperativ este focalizat atat pe raspunderea individuala cat si pe raspundera grupului. Membrii grupului sunt responsabili pentru munca individuala si munca depusa in interiorul grupului cat si pentru realizarea obiectivului grupului.

C)    Membrii grupului lucreaza “impreuna” ei nu se intalnesc doar pentru a schimba informatii, acestia realizeaza obiectivele grupului prin eforturile si contributiile comune. Ei ofera orice fel de asistenta si incurajare, care este necesara vreounui membru, pentru a duce la bun sfarsit sarcina grupului. Prin sprijinirea si sustinerea membrilor se realizeaza mai eficient obiectivele academice, iar sub aspectul relatiilor interpersonale acest fapt intareste coeziunea grupului.

D)   Elevii sunt invatati deprinderi sociale de relationare interpersonale, necesare pentru a-si coordona mai bine munca si a-si realiza obiectivele, ca de exemplu abilitati necesare luarii deciziilor, rezolvarii conflictelor, conducerii activitatii, etc.

E)    Grupurile de invatare prin colaborare isi analizeaza munca depusa, cat de bine si-au atins scopurile si cat de bine lucreaza membrii impreuna. Exista o preocupare continua pentru imbunatatirea calitatii invatarii si a muncii in grup.

4) Grupul de invatare prin cooperare cu performante inalte, intruneste toate criteriile necesare unui grup cooperativ, depasind insa toate asteptarile initiale privind performantele membrilor sai. Ceea ce diferentiaza un grup de invatare prin cooperare cu performante inalte de un grup de invatare prin cooperare este nivelul de “daruire” pe care membrii il au unii fata de altii si fata de succesul grupului. Preocuparea reciproca a membrilor pentru reusita celuilalt, da posibilitatea grupurilor cooperative cu performante inalte sa intreaca toate asteptarile. Din pacate astfel de grupuri sunt destul de rar intalnite, multe din grupurile de invatare prin cooperare nereusind sa ajunga la un asemenea nivel de performanta. .(Johnson, D., Johnson, R., si Holubec, E., 1993, si Dumitru, I., 2001).









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

EDUCATIE FIZICA Clasa a III – a Planificare calendaristica orientativa
Abordari clasic-rationale ale alegerii carierei
PROIECT DIDACTIC Limba si literatura romana Clasa I - Sunetul si literele i/ I
Educatia noua
PROIECT DE LECTIE CLASA: a V-a : Incercare de autoportret
METODOLOGIA ASOCIATA ACTIVITATII DE EVALUARE
TRANSDISCIPLINARITATEA – O NOUA ABORDARE A INVATARII
Influenta omului asupra habitatelor



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu