Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » didactica pedagogie
CONSILIERE VOCATIONALA - FORMA DE SOCIALIZARE SI INVATARE

CONSILIERE VOCATIONALA - FORMA DE SOCIALIZARE SI INVATARE





CONSILIERE VOCATIONALA - FORMA DE SOCIALIZARE SI INVATARE

Intelegem vocatia in sensul ei cel mai larg ca ansamblul inclinatiilor, aptitudinilor, intereselor, atitudinilor structurate in jurul unui nucleu comun de preocupau de natura profesionala.

In perioada 12-18 ani consideram ca personalitatea puberului si adolescentului isi cristalizeaza orientarea vocationala.


Inclinatiile observate din perioada copilariei mici si a prescolaritatii se dezvolta in perioada micii scolaritati definind din ce in ce mai bine aptitudinile elevilor; acestea intra tot mai mult in interactiune cu acele cunostinte care stimuleaza si consolideaza aptitudinile formand in interactiune cu sentimentele si atitudinile specifice capacitatile.

Pasiunile elevilor pentru un anumit tip de activitate sau altul definesc formarea vocatiei profesionale.

Aceste pasiuni nu se dezvolta pe un teren gol, ele au o relatie de puternica interdependenta cu capacitatile specifice formate si au un rol decizional in alegerea meserii/profesiuni.

Consilierea vocationala Reprezinta in acest sens ansamblul actiunilor proiectate, organizate, desfasurate, in procesul educational cu scopul identificarii, stimularii, structurarii capacitatilor specifice si pasiunilor complementare acestor capacitati.

In sens larg vocatia este ansamblul inclinatiilor, aptitudinilor, intereselor, atitudinilor structurate in jurul unui nucleu comun de preocupari de natura profesionala.

In perioada 12-18 ani se considera ca personalitatea puberului si adolescentului isi cristalizeaza orientarea vocationala.

Pasiunile elevilor pentru un anumit tip de activitate sau altul definesc formarea vocatiei profesionale. Aceste pasiuni nu se dezvolta pe un teren gol, ele au o relatie de puternica interdependenta cu capacitatile specifice formate si au un rol decizional in alegerea meseriei sau profesiunii.

Consilierea vocationala reprezinta in acest sens ansamblul actiunilor proiectate, organizate, desfasurate in procesul educational cu scopul identificarii, stimularii, structurarii capacitatilor specifice si pasiunilor complementare acestor capacitati.

Consilierea este si o forma de socializare si/sau invatare sociala prin faptul ca ofera indivizilor noi experiente si informatii prin care acestia pot sa-si contureze mai bine si sa-si dezvolte identitatea si imaginea de sine, sa se integreze cu succes si intr-un mod care sa le aduca satisfactii sau sa le faciliteze depasirea anumitor situatii critice ale vietii.

In viziunea lui Drevillon orientarea carierei mai poate insemna si cautarea conditiilor de mediu social si profesional prin care rolurile traite de un individ sunt adecvate aspiratiilor sale asigurandu-i emergenta eu-lui.

Consilierea si orientarea nu presupune, cu necesitate, inlaturarea obstacolelor din calea unei personalitati in evolutie ci avertizarea individului ca exista, ca majoritatea pot fi evitate si invatandu-l cum sa o faca.

Elementele componente si specifice consilierii si orientarii carierei, in viziunea lui Holland, Magoon si Spokane si Ghiviriga, constau in:

oferirea de informatii clientului despre ocupatii prin metode comprehensibile si accesibile,

furnizarea de date organizate si structurate despre alternativele ocupationale,

informarea si documentarea personala,

informarea si educatia privind dezvoltarea carierei desfasurate in scoala sau in cadrul activitatilor extrascolare,

oferirea de materiale si metode pentru evaluarea capacitatilor clientilor cu scopul de a  crea o imagine realista asupra resurselor si potentialului profesional,

derularea de activitati de consiliere-individuala si in grup – in vederea dezvoltarii carierei sau rezolvarii problemelor personale ale beneficiarilor,

cunoasterea elevilor,

educarea intereselor constand in formarea si stimularea atitudinilor pozitive pentru o anumita profesie,

indrumarea elevilor in vederea conturarii unei optiuni profesionale stabile,

valorificarea in grup a experientelor personale pozitive ale elevilor si parintilor acestora,

desfasurarea de activitati personale de punere in practica a tehnicilor de cautare a unui loc de munca (redactarea unui Curriculum Vitae, a unei scrisori de prezentare, a portofoliului personal),

desfasurarea de activitati speciale initiate de consilieri in institutii de profil.

Consilierea si orientarea scolara si profesionala intentioneaza sa-l faca pe elev coparticipant la propriul destin (prin informare, educare, autoformare, autoorientare) daca nu in mod integral, chiar autorul acestui demers de alegere si dezvoltare a carierei.

Considerata ca o chestiune de natura educativa si comunicationala, consilierea si orientarea scolara si profesionala au dus la schimbarea ansamblului de metode si tehnici cu care se opereaza, continutului activitatii consilierului, rolului si pozitiei acestui domeniu in sistemul formarii initiale si continue a tinerilor si adultilor. In prezent consilierea si orientarea scolara si profesionala este un demers de natura educativa – pentru ca „educatia si orientarea sunt doua functii ale scolii, complementare, dar distincte”, afirma Raffestin – dar nu limitat doar in aceasta arie.

Consilierea si orientarea scolara si profesionala urmaresc sa rezolve simultan, doua aspecte importante in prezent:

asigurarea unei egalitati sociale prin democratizarea permanenta a accesului la educatie si formare profesionala



optimizarea utilizarii resurselor umane de care dispune societatea.

Scoala, ca institutie de educatie, formare si orientare trebuie sa se adapteze continutului, structurilor si functiilor sale, sa creeze premise favorabile pentru elevi care sa le permita integrarea sociala rapida, flexibilitatea, initiativa si rezolvarea de probleme, diminuarea imprevizibilului, a hazardului in alegerea carierei. Procesul de educatie si formare profesionala desfasurat in scoala constituie puntea necesara trecerii spre lumea muncii si viata sociala adulta.

Consilierea si orientarea nu trebuie sa constituie un obiect de studiu sau o disciplina scolara ci o arie de aplicatii, dezvoltari practice, experiente si atitudini care trebuie invatate si exersate in viata. Consilierea si orientarea pentru cariera este compatibila cu ezitarile, renuntarile, erorile, alegerile succesive. Decizia finala presupune adesea parcurgerea acestor etape.

In consecinta, rolul consilierii si orientarii consta in :

a acorda informatii credibile, exacte si direct utilizabile, suport moral si emotional celor aflati in situatii de indecizie cu privire la viitorul lor social si profesional,

a ajuta tinerii sa se adapteze cu usurinta la dinamica sociala si economica,

a face educatie antreprenoriala,

a reduce distanta dintre lume scolii si cea a muncii,

a nu le da celor care apeleaza la serviciile consilierilor false sperante si asteptari exagerate; realismul si caracterul practic al consilierii trebuie sa fie predominant,

a combate stereotipurile cu privire la profesii: curate-murdare, banoase-prost platite, de inalt statut social-degradante, rezervate anumitor clase social,

a invata tinerii ce si cum sa aleaga, avand libertate in luarea deciziilor fiind in cunostinta de cauza,

a reduce presiunea emotionala a statutului de somer prin gasirea de solutii alternative,

a acorda atentie si sprijin special persoanelor cu handicap, copiilor strazii, grupurilor minoritare etnic, celor cu un nivel redus de educatie sau formare profesional, etc.

Activitatea de orientare scolara si profesionala in anumite limite ce tin de latura informativa, de furnizarea de date si sfaturi practice cu finalitate imediata pot fi preluate si dezvoltate si de ceilalti profesori din scoala, sarcina care nu trebuie sa fie in totalitate atribuita profesorilor consilieri.

Teorii psihologice privind alegerea profesiei

Teoriile psihologice referitoare la alegerea profesiei si la construirea carierei se focalizeaza pe persoana care alege, pe particularitatile psihologice ale acesteia. Astfel de teorii isi fundamenteaza demersurile explicativ-interpretative si practic-aplicative pe: psihologia personalitatii, psihologia dezvoltarii si psihologia proceselor decizionale.

a) Teorii bazate pe psihologia personalitatii

Aceste teorii sustin ca particularitatile psihoindividuale ale omului, care configureaza personalitatea acestuia, sunt responsabile de alegerile profesionale facute de fiecare persoana. Astfel spus, tipul de personalitate caruia ii apartine fiecare individ determina optiunile sale privind profesia si cariera. Trasaturile si/sau factorii de personalitate influenteaza in mod hotarator alegerile persoanei referi­toare la profesie si cariera.

Relatia dintre tipul de personalitate si alegerea profesiei

Interesele, aspiratiile, idealurile persoanei, dar si capacitatile, abilitatile, apti­tudinile si trasaturile de personalitate ale acesteia pot reprezenta indicatori ai alegerii profesiei.

De exemplu, L. Meadow (1955, apud Tomsa, 1999) formuleaza cateva ipoteze privind relatia dintre tipul de personalitate caruia ii apartine individul si alegerea profesiei de catre acesta.

Aceste ipoteze, in care transpar idei de natura psihanalitica, sunt:

-   persoanele independente prefera si aleg acele profesii si ocupatii care le dau posibilitatea sa aiba initiativa, sa fie conducatori (de exemplu, domeniul afacerilor); persoanele dependente prefera si aleg acele profesii si ocupatii care presupun subordonare si dirijare (de catre altii) a propriei activitati;



-   persoanele inclinate spre agresivitate aleg profesii ce presupun competitie;

-  persoanele reactive (mai putin stapanite, mai „temperamentale' etc.) cauta profesii ce presupun un anumit gen de constrangeri;

-   persoanele supuse, ascultatoare obtin, adesea, mai putine succese in munca lor decat cele agresive;

-   persoanele cu un autocontrol ridicat (cu un „Supraeu stringent') sunt mai putin multumite de alegerea profesiunii decat cele cu un autocontrol mai scazut (cu un „Supraeu normal').

Asadar, exista o tendinta a persoanei sa aleaga acele profesiuni si ocupatii care      .
sa fie in concordanta cu trasaturile sale de personalitate, cu felul ei de a fi.          

Alegerea profesiei si satisfactia in munca (Anne Roe)

Anne Roe a dezvoltat o anumita conceptie privind alegerea profesiilor/ocupatiilor si obtinerea satisfactiei in munca pornind de la teoria lui Maslow referitoare la trebuintele umane.

Autoarea arata ca, pentru a intelege rolul profesiei (si al ocupatiei) in viata individului, „trebuie sa intelegem mai intai individul si nevoile lui' (Roe, 1956, apud Belkin, 1984, p. 497).

Valorificand unele principii si idei de factura psihanalitica, precum si unele observatii empirice concludente, A. Roe a construit o conceptie privind alegerea profesiei si satisfacerea trebuintelor umane care ar putea fi rezumata astfel:

- exista o anumita relatie intre trecutul familial al unei persoane, educatia si situatia ei profesionala/ocupationala. Astfel, unele deficite (frustrari, nerealizari, insatisfactii etc.) din perioada copilariei pot fi compensate prin munca (profesia, ocupatia) pe care o desfasuram. Daca o persoana nu a beneficiat indeajuns, in copilarie, de respect si de incurajare/lauda din partea parintilor si a celor apropiati, aceasta incearca sa obtina acest lucru alegand acele profesii si ocupatii care sa-i satisfaca astfel de nevoi. Mai general spus, persoana ale carei trebuinte au fost nesatisfacute sau insu­ficient satisfacute in copilarie va incerca sa si le satisfaca alegand profesii si ocupatii care sa-i permita satisfacerea acelor nevoi.

-   profesiile si ocupatiile dispun de potentialul necesar satisfacerii la nivel optim a trebuintelor umane si, in consecinta, dobandirea de catre persoana a sen­timentului autorealizarii si al autoimplinirii.

In cultura occidentala, dar si in cultura noastra, statutul social si economic al unei persoane este conferit de profesia si de ocupatiile exercitate de acea persoana. Prestigiul social dobandit prin practicarea anumitor profesii si ocupatii ii confera persoanei satisfactii si impliniri.

Relatia dintre factorii si conditiile dezvoltarii individului, pe de o parte, caracteristicile personalitatii sale si optiunile profesionale/ocupationale, pe de alta parte, este ilustrata de A. Roe si M. Siegelman (1964) prin urmatoarele idei (apud Belkin, 1984, p. 499):

-   un mediu familial proiectiv, plin de afectiune si solicitudine in care a crescut copilul va determina orientarea adultului de mai tarziu spre oameni si pro­blemele lor si, in consecinta, optiunea acestuia pentru profesii si ocupatii corespunzatoare;

-   un mediu familial rejectiv, care neglijeaza copilul, va determina indreptarea acestuia, la varsta adulta, spre profesii si ocupatii orientate impotriva oamenilor;

-   conditiile familiale extrem de proiective si extrem de solicitante, resimtite in copilarie ca fiind restrictive, ar putea determina persoana sa opteze pentru profesii si ocupatii care nu sunt orientate spre altii (ca modalitate de aparare);

-   unele persoane care au copilarit in medii familiale rejective s-ar putea indrepta spre profesii si meserii orientate spre oameni, ca modalitate (compensatorie) de realizare a trebuintelor nesatisfacute in copilarie ;

-   un mediu familial plin de afectiune si caldura umana ar putea furniza un sentiment de siguranta suficient de puternic, astfel incat persoana sa opteze mai degraba pentru profesii si ocupatii orientate spre relationare interpersonala decat spre satisfacerea unor nevoi personale.

Ideile dezvoltarii ocupationale propuse de A. Roe nu au condus la generalizari sistematice, structurate intr-o teorie. Conceptia privind relatia dintre personalitate si profesie/ocupatie nu are la baza cercetari riguroase, ci, mai degraba, intuitii si constatari empirice pornind de la unele idei de natura psihanalitica si cele privind structura si dinamica trebuintelor umane ale lui A. Maslow.

Hoppock (1967) enumera zece idei majore ale conceptiei adoptate de A. Roe, si anume (apud Belkin, 1984, pp. 500-501):

  -    profesiile/ocupatiile se aleg pentru a satisface trebuintele umane;

-   profesia/ocupatia pe care ne-o alegem este aceea despre care credem ca ne satisface cel mai bine nevoile personale ;

-   nevoile pot fi percepute/intelese la nivel intelectual sau pot fi doar resimtite ca atractii care ne creioneaza orientarile si optiunile profesionale si ocupationale ;

- dezvoltarea vocationala incepe atunci cand devenim pentru prima data constienti ca o anumita profesie/ocupatie ne va satisface nevoile;

-  dezvoltarea vocationala progreseaza, iar alegerea profesiilor/ocupatiilor se imbunatateste pe masura ce devenim capabili sa anticipam in ce grad o anumita profesie/ocupatie ne va satisface trebuintele. Capacitatea de a anticipa depinde de cunostintele noastre despre noi insine, despre profesii/ocupatii si de abilitatea de a gandi clar, cu luciditate si realism;



-  informatiile despre noi insine (autocunoasterea) ne influenteaza optiunea pro­fesionala, ajutandu-ne sa recunoastem ce ne dorim si sa anticipam daca vom avea sau nu succes in profesia/ocupatia pe care o avem in vedere;

-   informatiile despre profesii ne influenteaza alegerea, ajutandu-ne sa descoperim acele profesii si ocupatii care ne-ar putea satisface nevoile si sa anticipam cat de satisfacuti vom fi prin practicarea unei profesii, comparativ cu alta;

-  satisfactia in munca depinde de gradul in care profesia/ocupatia vizata ne satisface trebuintele pe care credem ca ar trebui sa le satisfaca. Gradul de satisfactie este determinat de concordanta dintre ceea ce avem (posibilitati, capacitati etc.) si ceea ce dorim (aspiratii, idealuri etc.) ;

  -   satisfactia in munca poate rezulta din practicarea unei meserii care ne satisface nevoile acum (in prezent) sau mai tarziu (in viitor) ;

  -  alegerea ocupatiilor este un proces dinamic ;  ne schimbam ocupatia atunci cand credem ca o alta ne satisface mai bine trebuintele.

Asadar, evolutia profesionala a persoanei presupune atingerea unei maturitati profesionale si mentinerea acesteia o perioada de timp cat mai indelungata. Preferintele profesionale ale unei persoane reflecta, spune Super, conceptia ei despre sine, in special imaginea de sine. Etapele cristalizarii imaginii de sine sunt si etapele evolutiei profesionale a persoanei. Efectuarea unei alegeri profesionale este in stransa legatura cu felul in care persoana in cauza se vede pe sine. in acest mod, oamenii obtin satisfactii profesionale si personale.

Reperele fundamentale ale teoriei lui Super pot fi sintetizate in urmatoarele idei:

-   oamenii sunt diferiti prin aptitudinile, abilitatile si trasaturile lor de perso­nalitate ;

-  oamenii au caracteristici si  configuratii  psihoindividuale  personale  care  ii  determina  sa  fie compatibili cu anumite profesii si ocupatii;

-   exercitarea unei profesii si a unei ocupatii necesita anumite aptitudini, abilitati, motivatii, trasaturi de personalitate etc. cu un grad larg de toleranta;

-   profesiile si ocupatiile au cerinte ce pot fi satisfacute de persoane cu capacitati, abilitati, competente relativ diferite ;

-    imaginea de sine, dinamica intereselor si aspiratiilor personale solicita oamenii la un efort permanent de adaptare ;

-   cunoasterea de sine (si, mai ales, imaginea de sine) se schimba pe masura imbogatirii experientei personale, gratie educatiei si invatarii;

-     reusita profesionala contribuie la imbunatatirea imaginii de sine si la cresterea stimei de sine;

-  orientarea in cariera este un proces continuu datorita schimbarii imaginii de sine, imbogatirii abilitatilor si a competentelor, a contextelor particulare de viata, de munca etc. si a modificarii preferintelor profesionale ;

-    construirea carierei este un proces de invatare si adaptare la diverse roluri, sarcini, functii etc., care necesita acceptarea unor compromisuri rezonabile;

-  procesul dezvoltarii carierei este expresia unei concordante relative intre caracteristicile de personalitate si cerintele societatii, intre imaginea si stima de sine, pe de o parte, si realitate, pe de alta parte;

-   relationarea specifica a persoanei cu lumea muncii este in stransa legatura cu stadiile evolutive ale vietii sale ;

-    mediul sociocultural si educational isi pun amprenta pe orientarea in cariera a persoanei;

-   atingerea anumitor nivele de evolutie in cariera este determinata de capacitatile intelectuale ale persoanei, de trasaturile de personalitate, de oportunitatile si sansele ivite pe parcursul vietii sale;

-   satisfactiile personale in munca si, in general, in viata sunt in stransa corelatie cu gradul de valorificare a aptitudinilor, abilitatilor, intereselor, aspiratiilor si trasaturilor de personalitate ale fiecarui individ, in consens cu valorile personale si cu necesitatile sociale ;

-   orientarea si dezvoltarea carierei este un proces care poate fi sprijinit si stimulat prin activitati specifice de educatie si consiliere psihopedagogica.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Sistemul de scriere Braille
Plantele ierboase
Contributia educatiei nonformale la dezvoltarea personala si la dezvoltarea profesionala
Consilierea si orientarea carierei. O sarcina a tuturor
PROIECT DE ACTIVITATE CLASA:a-IV-a Prietenii naturii
Ce ar trebui sa stii despre zona in care traiesti ?
Rezolvarea problemelor
CURRICULUM SCOALA POSTLICEALA Agricultura - Tehnician activitati de agroturism montan



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu