Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » didactica pedagogie
Cercetare psihopedagogica experimentala

Cercetare psihopedagogica experimentala



Cercetare psihopedagogica experimentala

1. Experiment pedagogic

Spre deosebire de observatie, care presupune urmarirea evenimentelor educationale, fara nici o interventie din partea cercetatorului, experimentul implica modificarea intentionata a conditiilor de aparitie si desfasurare a fenomenelor. Aceste conditii sunt supuse unor variatii sistematice controlate, datele experimentelor fiind inregistrate cu obiectivitate. Asadar, experimentul psihopedagogic este o observatie provocata, intrucat este vorba de producerea sau schimbarea deliberata a fenomenelor educationale, in vederea studierii lor aprofundate in conditii favorabile si, a identificarii, observarii, cuantificarii si evaluarii factorilor care le influenteaza sau le determina.

Experimentul propriu-zis consta, practic, in testarea/verificarea ipotezei/presupunerii formulate de catre cercetator. Deci, scopul experimentului este acela de a confirma sau infirma ipoteza cercetarii si, eventual, de a sugera alte intrebari sau alte ipoteze.



Pornind de la aceste considerente, in calitate de dascal tanar, care tine cont de schimbarile produse in sistemul national de invatamant si de faptul ca accentul se pune pe modernizarea invatamantului din toate punctele de vedere, si, mai ales metodologic, lucrarea de fata sustine un experiment desfasurat, ale carui ipoteze au fost confirmate.

Tema cercetǎrii:

  • „Utilizarea metodelor interactive ca factor optimizator in insusirea citit-scrisului in invǎtǎmantul primar/simultan;

Scopul cercetǎrii:

inlocuirea unor metode traditionale (demonstratia, explicatia) cu metode moderne, active, de gandire critica, pentru insusirea citit -scrisului in cazul elevilor din clasa I;

experimentarea invatarii prin cooperare.

Obiectivele cercetǎrii

  • utilizarea unor metode si tehnici adecvate de determinare obiectiva a nivelului de pregatire al elevilor, adecvarea sau elaborarea altora noi;
  • determinarea nivelului de pregatire al elevilor implicati in cercetare;
  • inregistrarea, monitorizarea si compararea rezultatelor obtinute de elevii claselor experimentale si de control, la testul initial si  la cel final;
  • analiza relatiei dintre rezultatele scolare si invatarea prin cooperare prin: interpretarea calitativa si cantitativa a rezultatelor elevilor la testele administrate, analizarea climatului educational, a comunicarii si a inteligentei interpersonale, a motivatiei si a satisfactiei in activitatea didactica, a factorilor care stimuleaza sau franeaza invatarea prin cooperare;
  • cuantificarea si masurarea gradului de implicare al celor doi componenti ai binomului educational – elev si profesor – in derularea activitatii didactice.

Tipul cercetǎrii:

practic-aplicativǎ;

Ipoteza cercetarii Dacǎ utilizǎm metode interactive de grup in invatǎmantul primar/simultan, atunci va creste performanta atingerii competentelor specifice ariei curriculare limbǎ si comunicare la clasa I, iar elevii asimileaza mai bine o cantitate de cunostinte, isi formeaza si consolideaza deprinderi tipice pentru insusirea scrierii corecte, asociate tehnicilor de comunicare, fapt ce le permite o performanta superioara de comunicare scrisa.

Variabilele cercetǎrii:

Variabilele independente ale experimentului: metode de invatare prin cooperare, respectiv “Predarea/Invatarea reciproca”, “Ganditi-Lucrati in perechi-Comunicati”.

Variabilile dependente ale experimentului: performantele scolare si comportamentale ale elevilor (deprinderi de scriere corectǎ, capacitǎti cognitive comlexe: gandire divergentǎ, criticǎ, logicǎ,deprinderi sociale).

Coordonate majore ale metodicii de cercetare:

Locul de desfǎsurare a cercetǎrii: Scoala generalǎ nr. 2 Rebrisoara, judetul Bistrita-Nǎsǎud, invǎtǎtoare: Lup Alina si Ciuta Adina.

Perioada de cercetare: anul scolar 2009-2010 – semestrele I si II.

Esantionul de participanti:

esantionul experimental: clasa I ( Scoala generalǎ nr.2), formatǎ din 12 elevi, nivel de dezvoltare fizicǎ si intelectualǎ corespunzǎtoare varstei, detin competente corespunzǎtoare obiectivelor cadru si de referintǎ prevǎzute in programa scolarǎ de limba si literatura romanǎ pentru clasa I, invǎtǎtoare Lup Alina ( clasa la care predau);

esantionul de control: clasa I ( Scoala generalǎ nr.1), nivel de dezvoltare fizicǎ si intelectualǎ corespunzǎtoare varstei, competente specifice discilplinei limba si literatura romanǎ la nivelul standardelor curriculare prevǎzute de programǎ, invǎtǎtoare Ciuta Adina.

Esantionul de continut: Alcǎtuire de propozitii, despǎrtirea cuvintelor in silabe, ordonarea cuvintelor in propozitii si recunoasterea grupurilor de litere. Cuvantul „ a citi” inseamnǎ a descifra, a lǎmuri, dar si „ a invǎta”; „a scrie” are intelesul de reprezentarea prin semne grafice a unor ganduri, idei. Scrierea inseamnǎ incifrarea unui mesaj, iar citirea presupune descifrarea unui mesaj. A invǎta copiii sǎ citeascǎ si sǎ scrie este un proces complex, pe care invǎtǎtoarea si-l asumǎ, realizandu-l pe parcursul celor trei etape din clasa I: preabecedarǎ, abecedarǎ si postabecedarǎ. Deprinderea de scriere corectǎ inseamnǎ atat grafie cat si ortografie. De altfel, in clasa I nu poate fi vorba de o scriere rapidǎ, ci numai despre scriere corectǎ. Metoda de bazǎ, indispensabilǎ pentru invǎtarea corectǎ si logicǎ a citit-scrisului este metoda foneticǎ, analitico-sinteticǎ.

Metodologia cercetǎrii:

Sistemul metodelor de cercetare utilizate a inclus: experimentul psiho-pedagogic / didactic, metoda observatiei, metoda testelor si a altor probe de evaluare scrisǎ. Metoda de bazǎ a fost experimentul didactic iar tehnica utilizata este cea esantioanelor paralele/echivalente, adica designe experimental intersubiecti, in care se include un esantion de control, cu nivel comparabil cu cel al esantionului experimental, cat mai asemanator cu acesta. La esantionul de control(clasa I B), maniera de lucru va fi obisnuita, neinfluentata de variabila independenta, manipulata la esantionul experimental(clasa I, Scoala generalǎ nr.2). Se urmareste, pe de o parte, variatia variabilei dependente in functie de variabila independenta (la esantionul experimental) si, pe de alta parte, variatia variabilei dependente in conditiile in care nu intervine variabila independenta (la esantionul de control). Intrucat cele doua tipuri de esantioane nu difera semnificativ/sensibil la inceputul experimentului, fiind aproximativ echivalente, diferentele constatate la sfarsitul experimentului sunt, foarte probabil, datorate noului factor.

  • Instrumente de cercetare utilizate:
    • teste pedagogice de cunostinte (initial, final);
    • lista de control;
    • scara de clasificare.

Testul initial a fost aplicat pentru verificarea capacitatii de exprimare si a unor cunostinte de citit-scris dobandite in gradinita si in familie( vezi anexa 1)

Testul final a constat in scrierea propozitiilor, despartirea in silabe si incercuirea grupurilor de litere (vezi anexa 2)

Lista de control si scara de clasificare au fost utilizate pentru evaluarea comportamentelor elevilor intr-o secventǎ de invǎtare prin cooperare.

Scara de clasificare

1.Particip cu plǎcere la activitǎti ce presupun lucrul in echipǎ:

  • puternic dezacord
  • dezacord
  • nu stiu / imi este indiferent
  • de acord
  • puternic acord

2.Imi asum imediat responsabilitǎtile care imi sunt stabilite in cadrul echipei:

  • puternic dezacord
  • dezacord
  • nu stiu / imi este indiferent
  • de acord
  • puternic acord

3.Colaborez cu colegii de echipǎ in vederea indeplinirii sarcinilor didactice:

  • puternic dezacord
  • dezacord
  • nu stiu / imi este indiferent
  • de acord
  • puternic acord.

Lista de control

Elevul / Eleva:

  • A participat cu interes la orǎ.  Da Nu
  • A cerut sprijinul colegului / colegei de bancǎ.  Da Nu
  • A oferit sprijin colegului / colegei de bancǎ.  Da Nu
  • A asteptat cu rǎbdare sǎ si vinǎ randul la materialele  Da Nu

necesare experimentǎrii. 

  • A colaborat cu ceilalti colegi pentru a obtine produsul final. Da  Nu
  • A finalizat cu succes sarcina de lucru. Da Nu
  • A fǎcut curat pe masa de lucru.  Da Nu

Descrierea etapelor cercetǎrii:

Etapele experimentului psihopedagogic / didactic desfǎsurat au fost urmǎtoarele:

  • Etapa preexperimentalǎ

Pretestul a avut rolul de a stabili nivelul existent in momentul initierii experimentului psihopedagogic, atǎt la esantionul experimental, cat si la cel de control. A urmǎrit pronuntare corectǎ, citire si scriere corectǎ de litere invǎtate, precum si scrierea numelui si prenumelui.

Inregistrarea rezultatelor la pretest:

a)     Organizarea si prezentarea datelor:

Rezultatele esantionului experimental

NOTA

FRECVENTA NOTEI f

f x

f x2

8



TOTAL

N=12

T= ∑ f∙x=88

∑f∙x2=696

Rezultatele esantionului de control

NOTA

FRECVENTA NOTEI f

f x

f∙x2

4

5

6

7

8

9

10

TOTAL

N=12

T a x

T a x

b) Analiza si compararea rezultatelor:

Media aritmeticǎ (m), (notatǎ cu me pentru esantionul experimental si mc pentru esantionul de control) reprezintǎ raportul dintre suma valorilor individuale sau a datelor numerice si numǎrul lor:

, unde

m- media;

∑x- suma rezultatelor individuale;

T- totalul rezultatelor pe intregul esantion;

N- efectivul esantionului.

Rezultatele obtinute aratǎ faptul cǎ esantioanele alese sunt aproximativ omogene din punctul de vedere al valorii, mediile obtinute la testul initial fiind de 7,33 pentru esantionul experimental si 7,41 pentru esantionul de control.

Dispersia s

a C-m T2

s a C - m)2 aC unde,

N- N

C - m = abaterea fiecarei valori de la media (aritmetica) calculata;

N – numarul total de rezultate;

T – totalul rezultatelor pe intreg esantionul;

Abatere standard:

2,15

1,92

Pentru esantionul experimental, media a avut valoarea 7,33, iar abaterea standard 2,15; (m-1s; m+1s (7,33-2,15=5,18); (7,33+2,15=9,48). Acest lucru inseamnǎ ca 8 din 12 elevi au obtinut rezultate cuprinse in intervalul (5,18;9,48), adicǎ 66,6

12 elevi..100

8 elevi..x

Cei 66,6 cad pe intervalul de mai sus, iar 33,4 cad in afara intervalului. Colectivul de elevi este relativ omogen.

Pentru esantionul de control, media a avut valoarea de 7,41, iar abaterea standard 1,92; (m-1s; m+1s (7,41-1,92=5,49); (7,41+1,92=9,33). Aceasta inseamnǎ cǎ 9 dintre cei 12 elevi au obtinut rezultate cuprinse in intervalul (5,49;9,33), adicǎ 75 din rezultate cad pe intervalul de mai sus , iar 25 cad in afara intervalului. Acest fapt reflectǎ gradul mai mare de omogenitate fatǎ de esantionul experimental.


  • Etapa experimentalǎ:

Metodele utilizate pentru insusirea citit-scrisului la esantionul experimental au fost diferite de cele folosite la esantionul de control, in primul caz utilizandu-se metode interactive care pun accentul pe implicarea activǎ a elevului. Pentru predarea unui sunet, literǎ, colectivul clasei a fost impartit in trei grupe, fiecare grupǎ trebuind sǎ-si rezolve sarcina de pe fisa primitǎ. Spre exemplu, o grupǎ trebuia identifice cuvintele potrivite imaginilor date, care contin noul sunet, alta sǎ precizeze pozitia sunetului nou din cuvintele scrise, iar alta sǎ scrie cuvinte care contin noua literǎ in pozitie initialǎ.

Dupǎ perioada de insusire a intregului alfabet tot prin intermediul metodelor interactive, a avut loc o recapitulare finalǎ, bazatǎ pe aceleasi principii ale instruirii active si interactive.

  • Etapa postexperimentalǎ/posttestul:

In aceastǎ etapǎ s-a aplicat un test, identic pentru cele douǎ esantioane, care a constat in formulare si scriere de propozitii, ordonare de cuvinte in propozitii, despartire de cuvinte in silabe si recunoasterea grupurilor de litere invǎtate.

Inregistrarea rezultatelor la posttest:

c) Organizarea si prezentarea datelor:

Rezultatele esantionului experimental

NOTA

FRECVENTA NOTEI f

f x

f x2

4

-

5

1

6

1

7

2

8

2

9

2

10

4

TOTAL

N= 12

T a x

T a x2

Rezultatele esantionului de control

NOTA

FRECVENTA NOTEI f

f x

f x2

4

1

5

1

6

2

7

3

8

1

9

1

10

3

TOTAL

N= 12

T a x



T a x2 = 705

d)Analiza si compararea rezultatelor:

Media aritmeticǎ

Rezultǎ de aici o crestere a valorii mediei esantionului experimental de 0 (de la 7,41 la 8,25) , spre deosebire de cea a esantionului de control de 0,16 (de la 7,50 la 7,66).

Dispersia:

Abaterea standard:

1,71

2,02

Pentru esantionul experimental, media a avut valoarea 8,25, iar abaterea standard 1,71; (m-1s; m+1s 8,25-1,71=6,54); (8,25+1,71=9,96). Aceasta inseamnǎ cǎ 10 din cei 12 elevi au obtinut rezultate cuprinse in intervalul (6 ;9,96),adicǎ 83,33 din rezultate cad in intervalul de mai sus, iar16,67 cad in afara intervalului. Gradul de omogenitate al esantionului a crescut.

Pentru esantionul de control, media a avut valoarea 7,41, iar abaterea standard 2,02; (m-1s; m+1s (7,41-2,02=5,39); (7,41+2,02=9,43). Aceasta inseamnǎ cǎ 8 din cei 12 elevi au obtinut rezultate cuprinse in intervalul (5,39;9,43), adicǎ 66,6 din rezultate cad pe intervalul de mai sus, iar 33,4 cad in afara intervalului, situatie similarǎ cu cea de la pretest.

Rezultatele comparative ale celor doua esantioane dupa testul final

Comparatie statisticǎ:

Comparatia statisticǎ este necesarǎ pentru a vedea dacǎ rezultatele constatate sunt semnificative statistic.

Se utilizeazǎ testul „t” si testul „z” pentru compararea mediilor.

Pentru cǎ numǎrul subiectilor din cele douǎ esantioane este mai mic de 30 (12 la ambele), pentru analiza semnificatiei diferentei dintre medii se aplicǎ urmatorul rationament:

se admite, provizoriu, ipoteza nulǎ, adicǎ se presupune cǎ diferenta dintre cele douǎ medii, adicǎ me si mc, se datoreazǎ intǎmplǎrii si nu existǎ diferente reale intre esantioane

pentru testarea ipotezei nule se utilizeazǎ testul de comparatie „t”:

Esantionul

Media

aritmeticǎ

Suma pǎtratelor abaterilor de la medie

Dispersia

Abaterea

standard

EXPERIMENTAL

DE CONTROL

  • Etapa de verificare la distantǎ / retestul:

Retestul coincide cu testul de evaluare initialǎ din clasa a II-a si confirmǎ solidaritatea, durabilitatea cunostintelor insusite prin intermediul metodelor interactive.

Analiza si interpretarea rezultatelor:

Se citesc probabilitǎtile corespunzatoare ipotezei nule din tabel. Se observǎ cǎ valoarea calculatǎ a lui „t” de 1,13 este statistic semnificativǎ la pragul de semnificatie 0,01, deoarece este mai mare decat valoarea lui „t” din tabel. In concluzie, se infirmǎ ipoteza nulǎ si se acceptǎ ipoteza specificǎ, considerandu-se cǎ diferenta dintre cele douǎ medii este realǎ si nu se datoreazǎ unor factori aleatori.

Concluziile cercetarii

Metodele interactive au oferit un context constructivist de experimentare a experientelor de invatare a citirii si scrierii intr-o maniera atractiva, care i-a implicat pe elevi in studiu. Am

Observat in comportamentul elevilor mai multa toleranta fata de cel care “se expune”, au fost amplificate colaborarea si cooperarea, activitatea in echipa, fiind antrenati si stimulati, in acest fel, elevii cu rezultate ami slabe.

Metodele interactive au promovat interactiunile si schimburile intelectuale intre elevii clasei, importanta pentru autodescoperirea capacitatilor si limitelor proprii, pentru o autoevaluare obiectiva.

Integrarea metodelor interactive in dispozitivul specific predarii-invatarii limbii romane la clasele primare contureaza, deci, un model eficient de redimensionare a lectiei clasice, un model constructivist al invatarii experentiale, valoros prin faptul ca accentueaza asumarea constienta a gandirii libere, corecte, responsabile.

Rezultatele cercetarii au fost analizate, prelucrate, interpretate, in scopul eficientizarii modalitatilor operationale de utilizare personalizata a metodelor active si interactive, folosite in scopul cresterii randamentului activitatii desfasurate. Aplicatiile practice s-au realizat in studiul unei discipline de maxima importanta pentru formarea si informarea elevilor (insusindu-si citit-scrisul, elevul dobandeste instrumentele de baza ale muncii intelectuale si asimileaza cunostinte fundamentale din diverse domenii).

Rezultatele cercetarii permit punerea in valoare cu adevarat in prectica efectiva, prin popularizarea sub diferite forme: sesiuni de comunicari stiintifice, simpozioane, articole in reviste de specialitate, lectii deschise in cadrul comisiilor metodice si al cercurilor pedagogice, postare pe site-ul www.didactic.ro.

Concluzii

Scoala este un sistem de actiuni a carui finalitate este formarea personalitatii umane capabile sa contribuie la progresul social. Elementul central al sistemului complex de actiune educativa pe care scoala il utilizeaza pentru formarea personalitatii umane este munca cu vadite resurse formative.

Se cere sa-i cream elevului conditii ca singur sa descifreze unele taine ale cunoasterii. Apelul la activitatea creatoare a elevului, ca un proces de asimilare si acomodare, creeaza conditii pentru formarea si interiorizarea operatiilor intelectuale, proces prin care se produce dezvoltarea intelectuala.

In activitatea optimala, elevul este supus unui efort sustinut. Pentru aceasta, se cere a se actiona temeinic si creator, elevul avand perspectiva clara a ceea ce are de facut, oferindu-i-se, in acelasi timp, imbolduri motivationale durabile.

Cand invatarea se altoieste pe o puternica dinamica motivationala, care permite elevului sa realizeze o solicitare productiva superioara a fortelor sale intelectuale, se poate spune ca activizarea devine intr-adevar eficienta pentru formarea personalitatii sale.

Factorul cel mai important in realizarea unui invatamant activ este dascalul. El conduce o actiune educationala complexa. Din propunator, detinator al unor cunostinte, el devine un organizator al conditiilor de munca a elevilor. Pentru realizarea sarcinilor sale, invatatorului i se cere o pregatire de specialitate psihopedagogica temeinica, care trebuie sa fie la nivelul cerintelor contemporane.

Pe de alta parte, familia este profund interesata in cresterea si educarea copiilor. Ea are datoria de a cultiva la copii gustul pentru cercetare, pentru aflare a noului, fie din carti, fie cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale moderne.

Pe parcursul acestei lucrari, am incercat sa demonstram ca abordarea acestei teme contribuie la pregatirea dascalului pe de o parte si la cresterea eficientei activitatii sale in munca la clasa, pe de alta parte.

Pornind de la studiul unei bibliografii relativ bogate si avand la baza experienta la clasa, am prezentat cateva metode activ-participative eficiente in dezvoltarea abilitatilor de comunicare. Stapanirea acestor instrumente reprezinta una din conditiile care asigura obtinerea unui randament superior in procesul de invatamant.

Folosirea metodelor instructiv-educative este de o deosebita importanta, deoarece activizarea elevilor este o necesitate impusa obiectiv din doua considerente: pe de o parte, este ceruta de obiectivele educationale ale sistemului nostru de invatamant, al societatii care are nevoie de un om activ, iar de pe de alta parte de dinamica si energia specifica proceselor psihice si activitatii copilului. Dorinta de cunoastere a copilului se manifesta de timpuriu, ea fiind o caracteristica a acestei perioade de varsta.

Motivatia reprezinta o veriga importanta in participarea activa si constienta a elevilor la lectie. Un aspect concret al acestui fenomen il constituie trebuintele de performanta. Interesele de cunoastere ale elevilor din scoala primara, desi nu sunt inca precis diferentiate, se manifesta sub forma unor preferinte ce sunt determinate de reusita elevului, de satisfactia acestuia.

Activizarea elevilor se realizeaza printr-o imbinare eficienta intre metodele activ-participative si cele traditionale. Metodele activ-participative trebuie folosite in momentul dobandirii de noi cunostinte si in toate celelalte etape ale muncii cu elevii, asigurand o insusire temeinica a cunostintelor.

Tot ceea ce se invata in cardul orelor de limba romana are ca scop cultivarea unei exprimari orale si scrise armonioase, obiectiv indeplinit doar prin alegerea unor metode adecvate. Notiunile de limba sunt notiuni abstracte si ele vor deveni concrete numai utilizand aceste metode. Invatatorul este obligat sa se perfectioneze mereu, sa gaseasca cele mai potrivite procedee didactice care sa duca la obtinerea obiectivelor urmarite prin metode activ-participative in care activitatea elevului sa fie preponderenta.

Cu toata straduinta noastra pentru realizarea acestei lucrari, nu putem afirma ca am realizat ceva perfect, deoarece profesia de dascal este supusa vibrarii noului, care te face un debutant continuu.

Omul scolii nu poate vedea perfectiunea, asa cum se poate vedea in alte profesii, ci simte doar setea de perfectiune. E un fel de destin al Mesterului Manole care numai ce terminase de zidit mareata constructie, ca si viseaza o alta “mult mai luminoasa si mult mai frumoasa.”

O activitate in continua formare este activitatea omului scolii.





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Proiect didactic Geologie si Geofizica, Mineralogie - Petrologia rocilor sedimentare
PLANIFICARE PRIETENUL MEU, CALCULATORUL CLASA A IV-A
VALENTE FORMATIVE ALE ACTIVITATII DE REZOLVARE SI COMPUNERE A PROBLEMELOR IN DIRECTIA DEZVOLTARII CREATIVITATII LA ELEVI
INVATAREA PRIN COOPERARE. PREZENTARE GENERALA
Finalitatile educatiei ideal, scop, obiectiv educational
Regulament de desfasurare a concursului de admitere
Sistemul de formare initiala si continua a consilierilor scolari
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA Matematica-Geometrie CLASA: a VIII-a - Proiectii de puncte, de segmente de dreapta si de drepte pe un plan


loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu