Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » didactica pedagogie
METODE SI PROCEDEE DE STIMULARE A CREATIVITATII

METODE SI PROCEDEE DE STIMULARE A CREATIVITATII



METODE SI PROCEDEE DE STIMULARE A CREATIVITATII

         Aspiratia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care, pe de o parte, sa combata blocajele, iar pe de alta parte, sa favorizeze asociatia cat mai libera a ideelor, considerandu-se ca astfel se pot utiliza la maximum resursele inconstientului. In acest scop, unele metode se bazeaza pe o stare de relaxare, pe indepartarea criteriilor rationale si a spiritului critic.

         In ceea ce priveste metodolgia specifica dezvoltarii creativitatii, consider ca nu este lipsit de importanta sa trecem in revista faptul ca potentialul creativ este o capacitate, o componenta dobandita in procesul educatiei, in procesul muncii, un efort al gandirii ce implica ceva nou.

         O preocupare predominanta a educatiei moderne este cultivarea creativitatii la orice varsta, in functie de aptitudini, de preocupari, de continuturi si, nu in ultimul rand, de strategia specifica etapei la care vrem sa ne referim.

         Iata cateva mtode, considerate de catre specialisti a fi cele mai reprezentative in domeniul stimularii creativitatii:

       Brainstroming-ul este metoda utilizata cel mai des in activitatile de grup. Aceasta metoda presupune emiterea unor idei, puncte de vedere, pareri despre o anumita problema pusa in discutie. O persoana desemnata de grup listeaza toate ideile participantilor fara a se interveni cu comentarii. Metoda se mai numeste si „furtuna in creier” (spune ce iti trece prin minte).

         Judecata critica fiind exclusa, permite participantilor sa emita cat mai multe pareri despre o anumita problema, listarea si apoi negocierea permite alegerea a celei mai bune solutii sau stabilirea notelor comune despre ceva.

        

         Sinectica este metoda creata de W. Gordon, care subliniiaza valoarea psihanalizei, rolul hotarator al inconstinetului, in exprimare. Inconstientul se exprima, apare in constient indirect, prin , metafore. Eficienta metodei consta in efortul de a gasi metafora relatiei cu problema.

         Actiunea de a gasi cat mai multe metafore – analogii la problema pusa in discutie va conduce la solutionarea optima a problemei.

         „Experiente riguroase ca lucrand in grup arata ca se obtin mai multe idei, emiterea acestora poata sa conduca la schimbarea punctului de vedere despre (..), nascandu-se  astfel noi imagini, noi opinii, se deschid noi orizonturi, stimulandu-se creativitatea prin grup”.(Stoica, A., p. 194-197).

         Metoda „6 - 3 - 5” presupune impartirea unei adunari mai mari in grupuri de cate 6 persoane. Fiecare propune 3 idei intr-un timp de maximum 5 minute. Fiecare participant trece pe o lista ideile, pe coloane. Vor fi astfel 3 coloane de idei, pentru ca fiecare grup va trece ideile lui pe lista. Conducatorul citeste toate ideile, se dicuta, se negociaza, hotarandu-se care dintre ele vor fi retinute.

         Metoda „Phillips 6 -6” este menita sa se consulte un numar mare de persoane in legatura cu o anumita problema, (30-60). Aceasta multime se grupeaza in cate 6 persoane urmand a se discuta despre () 6 minute. Mai intai se explica metoda, ca apoi sa fie expusa problema. Gruparea trebuie sa fie eterogena, ca punctele de vedere sa fie cat mai variate. Grupurile isi aunuta opinia, urmeaza discutia generala dupa care se trag concluziile.

         Discutia panel „panel”=”jurati”, este voba de o participare a unor colectivitati mai mari. Discutia este condusa de un „animator”, purtata intr-un cerc restrans, „juratii”, format din persoane competente in domeniul despre care se discuta (din care se extrage problema). Ceilalti asculta discutia in tacere. Pot interveni insa prin biletele trimise „juratilor”. Mesajele sunt primite de unul dintre membrii participanti la dezbatere, care introduce in discutie si problemele semnalate prin intemediul biletelelor. La urma, peroanele din sala pot interveni in mod diect. Animatorul face o sinteza a celor discutate si trage concluzia.

         Pornind de la aceste metode specifice de stimulare a potentialului creativ la orice varsta, se impune a se studia in ce masura ele pot fi utilizate in actiunea de stimulare a potentialului creativ artistico plastic si la varsta prescolara, printr-o aplicare raportata la specificul si particularitatile acestei perioade.

         In viziunea literaturii de specialitate, stimularea potentialului creativ artistico-plastic la prescolari presupune utilizarea unui sistem complex de modalitati de actiune socio-educational. Stimularea este conceputa ca demers socio-educational organizat, cuprinzand simultan fenomene de activizare, incitare si sustinere, antrenare, cultivare si dezvoltare prin afirmare efectiva.

         Cultivarea creativitatii copilului in formele sale specifice de expresie la varsta copilariei poate constitui o premisa pentru dezvoltarea si afirmarea creativitatii varstelor ulterioare, inclusiv la nivelul varstelor adulte.

        

TEHNICI DE LUCRU ABORDATE IN ACTIVITATILE CU PRESCOLARII

         La varsta prescolara, cand entuziasmul si spontaneitatea predomina in colorarea imaginilor executate de copii este destul de greu sa intervenim cu tehnici, priceperi de folosire a instrumentelor de lucru si materialelor coloristice, cerandu-le sa tina seama de ele in productiile lor artistice.

         Instrumentele (creioanele, pensoanele, betisoarele, etc.) si materialele coloristice (acuarelele, guasele, solutiile colorate de diferiti pigmenti), aplicate pe diferite suprafete suport (hartie de desen alba, colorata, suprafete de carton, textil, sau alte suporturi, cum ar fi sticla, piatra, placute ceramice, etc.), folosite in activitatea artistico-plastica impun familiarizarea copiilor cu diferite tehnici de lucru si cunoasterea unor notiuni de limbaj plastic (fluidizarea, fuzionare, tufare, tuseuri inchise, tuteuri deschise).

         Mana condusa de gandire si simtire trebuie sa actioneze firesc asupa materialelor, conferind suprafetelor calitati plastice noi, fara ca acestea sa isi piarda propria structura. Cu cat mana este mai formata (prin exersare), cu atat expresia lucrarii, prin factura ei, este mai adevarata, mai convingatoare.

         Mie ca educatoare (indrumator in acest demers), imi revine sarcina sa trezesc sensibilitatea artistica a copiilor prin observarea si patrunderea analitica a lumii inconjuratoare. Astfel dirijat, copilul va observa armonia culorilor din natura, pe diferite obiecte, in diferite anotimpuri. Din aceste observari se vor scoate legile prin care se realizeaza paleta cromatica necesara.

         Discutiile asupra unor opere de arta vor scoate in evidenta armonia cae predomina, in functie de starea sufleteasca pe care o reprezinta.

         Daca in colorarea desenelor din imaginatie si memorie, copiii isi dezvolta personalitatea, in desenul dupa natura putem incerca, prin diferite procedee simple, aplicarea unor tehnici de armonizare dupa modelul luat tot din natura.

         Folosirea diferitelor tehnici de lucru nu trebuie sa fie un scop in sine, deoarece se poate bloca procesul de cultivare a potentialului creativ al copiilor, ducand la o virtuozitate exterioara.

         Familiarizarea treptata cu unele tehnici de lucru mareste curiozitatea si caracterul atractiv al ativitatilor plastice. De fapt, aceasta este problema pe care trebuie sa o punem, deoarece in gradinita nu vom crea artisti plastici, dar vom forma copii care vor sti sa recreeze frumosul, chiar vor dori sa il creeze.

         Copii pornesc de la acelasi nivel, dar trebuie sa tinem seama de copiii cu aptitudii speciale in acest domniu. In acest caz se va lucra mai mult pentru perfectioarea acestor aptitudini. Invatarea unor noi tehnici de lucru da sentimentul propriilor valori, le sporeste increderea, acest lucru se rastrange apoi pozitiv prin transfer la celelalte categorii de activitati.

         Aplicarea uno tehnici de lucru necesita conditii materiale pe care grupa trebuie sa le rezolve, ce constau in:

·         Procurarea unor materiale si instrumente;

·         Crearea unei atmosfere de lucru permisiva, afectiva;

·         Alocarea resurselor temporale in functie de interesele copiilor;

·         Pregatirea echipamentelor de lucru corespunzatoare .

         Creioanele colorate, creta, tusuile tip carioca, creioanele cerate, acuarelele sunt materiale plastice traditionale, in general mai accesibile copiilor de varsta prescolara. Guasa si tempera sunt materiale care necesita o pregatire prealabila a copilului, cand el combina culoile cu mai multa indrazneala si siguranta (cunoaste notiuni de tehnica prepararii gamelor coloristice).

         Ce materiale si tehnici pot sau nu fi folosite cu succes, educatoarea decide, deci, pregatirea ei in general si nu numai, privind tehnicile de lucru, trebuie sa fie in domeniul artistic, mult mai larga decat cea ceruta de programa, intaindu-se in acest fel prestigiul profesional si raspunderea de a fi un bun indrumator.

        

   Instumente de lucru:

1.      Creionul – se foloseste pentru desen; creioane moi (B, 6B), care dau posibilitatea trasarii tuselor (linii aprpiate) in diferite variante, de la linii inchise la linii mai deschise, obtinandu-se astfel diverse scari tonale. Se pot desena diferite imagini, aspecte din natura, etc.

2.      Betisorul – taiat ca o lopatica este un instrument cu care se obtin diferite linii (subtiri sau groase), betisorul ascutit ca o penita este folosit la desenele direct in culoare, fara a mai schita cu creionul, evitandu-se astfel petele. Desenul poate fi realizat prin combinarea liniilor subtiri cu cele groase.

3.      Pensula – este folosita de copii cu mare placere, dat fiind usurinta cu care se plimba pe suportul de lucru. Didactica specialitatii, de altfel, recomanda pensula ca prim instrument de lucru folosit la sosirea copilului in gradinita.

         Se picteaza pe hartie albasau colorata, pe suprafete textile preparate, pe sticla, pe vase ceramice, pe placute ceramice, etc. Se utilizeaza cu varful pentru trasarea contururilor, se coloreaza suprafete mici, latul pensulei este folosit la acoperirea suprafetelor mai mari cu substanta colorata.

   

   Tehnica folosirii materialelor coloristice:

1.      Creioanele colorate

         Se vor folosi acele creioane colorate de 6/12 culori, cate o cutie pentru fiecare copil, copii nu vor folosi mai mult de 6 culori si nuantele acestora.

         Tehnica de hasurare – modul de  aplicare al grafitului colorat pe suprafata de lucru, este insusitde copii cu multa placere si consta in tuse  stranse pe directii oblice, verticale sau orizonale (L=2/3 cm). Tusele vor fi continue, cu tuse egale, pastrandu-se curatenia si acuratetea lucrarii. Nu se actioneaza cu degetul asupra suprafetei colorate. Actiunea cu un tampon de vata, sugative, este permis doar in cazul pastelului cu praf de creion colorat.

         Tehnica consta in presarea uniforma a prafului de grafit colorat (obtinut prin rasul cu lama a minei de creion colorat), cae se intinde cu ajutrul unui tampon de vata sau hartie.

         Creioanele se pastreaza la un loc uscat si nu se ascut la ambele capete.

 

2.      Ceracolor

         Aceasta se prezinta sub forma de baton, este o imbinare tehnica intre ceara si pigmentul grafit.

         Modalitatea de lucru este asemanatoare cu cea a creioanelor colorate, au o tenta mai groasa si mai pastelata, opaca, densa sau striata.

         Pentru a le da stralucire in desen se freaca usor materialul moale (vata sau molton). In general, ceracolorul se poate aplica pe diferite materiale: hartie, panza, lemn, metal, ceramica, piatra sau sticla. Prin colorarea prin ceracolor se obtine o anumita vibratie  si o noua forma de expresivitate.

3.      Creta colorata

         Se prezinta sub forma de baton (pasteluri). Miscand o bucata de creta pe hartie (carton), se obtine o suprafata colorata. Cu ajutorul cretei colorate se spune ca prescolarul poate picta pe „uscat”. Se poate picta cu fiecare bucatica, chiar daca se rupe.

         Tehnica consta in asezarea unui strat peste altul. Fiecare creta, in functie de gradul apasarii ei pe hartie poate da cateva valori (tonuri) ale aceleiasi culori. Creta colorata se foloseste si in tehnici combinate pentru intarire sau atenuarea suprafetelor acoperite cu alte culori (acuarele, tempera), in anumite compozitii plastice.

         Cu creta colorata se poate desena pe cartoane de diferite culori, table fixe sau mobile, realizandu-se peisaje de primavara, toamna, iarna, peisaje cu case, personaje, etc.

         Deosebit de atractive sunt desenele cu creta pe asfalt. Acest tip de desen pune in valoare capacitatea creativa, initiativa, originalitatea in desen, copiii realizand de-a dreptul minunate creatii artistice.

4.      Tusuri de tip carioca

         Sunt aplicate in desenarea unor forme, contururi, acoperirea unor spatii mici, invatarea unor elemente de scriere sau desen decorativ. Acestea sunt folosite cu placere de catre copii pentru tonurile tari, nuantele vii. Culorile de tip carioca nu se amesteca. Ele se pastreaza in cutii cu caac si nu pot dura prea mult, ele decolorandu-se din cauza luminii.

5.      Tehnica culorilor umede

         In functi de natura lor, culorile umede pot fi transparente sau opace. Procedeul de colorare in umed a unei suprafete, prin intinderea culorii dizolvate in apa se realizeaza cu pensula. Se are in vedere ca atat procedeul folosit cat si calitatea culorii determina aspectul reusit al desenului si expresivitatea lui.

6.      Culori umede transparente de tip acuarela

         Acuarele se obtin prin amestecul pigmentului cu cleiuri (lianti) de provenienta vegetala sau sucuri de plante. Ea se prezinta sub forma de tablete asezate intr-o cutie sau tuburi inchise.

         Acuarelele de buna calitate se dizolva in apa, se fluidizeaza, obtinandu-se un lichid colorat pe care il numim tenta. Intins cu pensula pe hartie, nu se sterge prin atingere si nu se schimba dupa uscare.

         Obtinerea diferitelor nuante se realizeaza prin amestecul a cel mult doua – trei culori (in cantitati diferite), cu ajutorul pensulei. Se fluidizeaza cu apa anumite culori de la doua – trei pastile pentru obtinerea unor tonuri mai deschise, o anumita culoare se dizolva intr-o cantitate mai mare pentru obtinerea unor tonuri mai intense si nu se amesteca cu alb. Pentru obtinerea de tonuri mai inchise culoarea fluidizata se amesteca cu negru.

         Ca o regula in combinarea culorilor se fluidizeaza mai intai culorile deschise, apoi se adauga culorile inchise pana la obtinerea nuantei dorite. Se observa ca pe hartia usor umezita, culoarea intinsa cu pensula adera mai usor si mai repede. Ea fuzioneaza cu celelalte culori obtinandu-se amestecuri de culoare. Cand desenul necesita un fond uniform colorat, se inclina putin astfel ca tenta (apa colorata) intinsa cu pensula sa nu stagneze pe suprafata ei si sa nu dea colorit patat.

         In acest scop se prepara mai intai culoarea in nuanta dorita si in cantitate suficienta. Se acopera respectiva suprafata manunind pensula prin micari orizontale, incepand din partea de sus a suportului de lucru. Cand se trece de la o culoare la alta, pensula se spala intr-un vas cu apa curata si se sterge cu un material textil. Acuarelele trebuie dizolvate in multa apa deoarece transparenta apei justifica tehnica de fuzionare a unei culori cu alta culoare, obtinandu-se efectul dorit.

         Trebuie sa se tina seama ca desenul in acuarela sa fie facut pe parta poroasa a foii, deoarece aceasta ajuta la intrepatrunderea culorilor si absorbtia rapida a lor. Cand se abuzeaza de suprapunerea tentelor colorate sau amestecurilor de mai mult de trei culori, acuarela isi pierde stralucirea si prospetimea. De fapt, insusirile principale ale acuarelei constau in transparenta, luminozitate si prospetime.

        

7.      Culori umede, opace, netransparente, de tip tempera, goase

         Tempera este pigmentul preparat cu ajutorul cleiului de origine animala, amestecat cu caseina, ou, lapte, lacuri. Tempera se intinde cu pensula in tuse netede, tonurile deschise se obtin prin amestecul cu alb.

         Goasa este un pigment care se leaga cu cleiuri nevegetale, se deosebestede tempera prin faptul ca dupa uscare culoarea nu isi pierde atat de mult stralucirea. Atat goasa cat si tempera se prepara cu mai putina apa, sub forma unei paste. Tusele de tempera si goasa acopera total hartia deoarece ele sunt opace, mate si dense.

         Avantajul folosirii goasei sau tempera consta in faptul ca o culoare nereusita poate fi acoperita cu o alta culoare, corectandu-se, astfel, desenul.

8.      Modul de folosire a culorilor de tip goasa sau tempera

         Se scot din tuburi culorile necesare in cantitati mici pe marginea unui carton, placi de metal sau plastic, lasandu-se mijlocul gol pentru amestec. Se inmoaie pensula in apa si se prepara culoarea dorita prin frecare. Pensula se spala de fiecare data inainte de a folosi alta culoare, colorarea suprafetelor mai mici se face incepandu-se cu maginea de sus, continuandu-se apoi cu mijlocul, evitandu-se astfel depasirea conturului.

         Suprafetele mai mari se coloreaza dupa ce mai intai s-a umezit hartia cu apa curata. Se ia cu pensula culoarea preparata si se intind tuse cu trasaturi orizontale care se imbina perfect una cu alta si se deplaseaza de sus in jos.

         Tehnica culorilor netransparente este folosita de copii in realizarea unor lucrari cu subiecte din imaginatie, din natura (adecvate picturii).

        

9.      Tehnica culorilor preparate

         Din punct de vedere tehnic, unele culori se pot prepara:

·        Oxizi, analine;

·        Lianti (aracet sau rasine).

         Tehnica: 100-150 gr. Oxid de zinc se dizolva in apa, se obtine o pasta omogena, care se amesteca cu o jumatate lingurita de aracet, realizandu-se astfel o culoare opaca, netransparenta.

         Culoarea alba obtinuta dupa tehnica de mai sus este folosita de catre copii in pictarea unor teme ce scot in evidenta albul zapezii, ninsoarea, floile albe ale pomilor in anotimpul de primavara.

         Adaugandu-se pigment de tip goasa sau tempera, din amestecul rosu-alb se obtine roz, nuanta folosita in pictarea florilor de mar primavara; galben, rosu, oranj, se obtine gama coloristica a frunzelor toamna.

         Materialele pentru desen si pictura trebuiesc folosite corect, judicios si intensiv, fara a le consuma in zadar, fara a le strica sau risipi. Sarcina educatoarei este ca, odata cu dezvoltarea la copii a deprinderilor si capacitatilor de a reda in imagini lumea anconjuratoare sa-i ajute sa-i formeze, sa-si corecteze, sa-si adanceasca priceperile de a se exprima artistico-plastic folosind instrumentele, materialele, precum si elementele de limbaj plastic, fara supraeforturi si oboseala.

         Vom ilustra in cle ce urmeaza cateva exemple privind tehnica folosirii materialelor coloristice.

         In anexa lucrarii voi prezenta elemente de tehnica abordata in gradinita, considerand ca necesar a fi cunoscute de cei/cele care s-ar apleca cu mai multa atentie asupra acestei dimensiuni a educatiei prescolare.

         Pentru a stimula interesul copiilor, pentru a le trezi emotii estetice, de a le cultiva si dezvolta gustul pentru frumos pentru ca inainte de toate creativitatea la varsta prescolara inseamna atitudine pozitiva fata de activitatea artistico-plastica.

         Iata cateva tehnici pe care le-am utilizat in demersul meu de cultivare a potentialului creativ artistico-plastic la varsta prescolara, tehnici ce pot fi indemana oricarei educatoare si pe care le poate utiliza cu usurinta in activitatile cu copiii:

  • Tehnica stampilelor;
  • Tehnica tamponului de hartie;
  • Tehnica desenului decorativ cu ajutorul pieptanului_;
  • Tehnica sabloanelor aplicate, prin folosirea sitei;
  • Tehnica petelor de cerneala, a culorilor preparate;
  • Tehnica pensulei aplicate;
  • Tehnica desenului decorativ cu sfoara;
  • Tehnica desenului decorativ cu stearina;
  • Tehnica dactilopicturii (pictura cu varful degetelor);
  • Tehnica picturii cu palma;
  • Tehnica picturii cu paiul.

 

VALORIFICAREA PUNCTULUI SI LINIEI IN LUCRARILE COPIILOR

         In cadrul prescolaritatii obiectul principal al limbajului plastic este culoarea, dar nici linia si punctul nu sunt uitate, numai ca sunt mai putin utilizate, datorita specificitatii psihologice a copilului prescolar.

         Astfel, am organizat cu prescolarii exercitii- joc de obtinere a punctului, mai intai prin lovirea unei suprafete moi cu degetul aratator sau cu toate degetele. Am trecut treptat la suprafete mai dure si am ajuns la suportul de hartie; cu degetele anmuiate an culoare obtinand imagini ale punctelor diferit grupate sau asezate in siruri, pe directii cat mai variate, aceasta asezare fiindu-le sugerata si de suportul sonor folosit (muzica, zgomote), intr-o asezare ritmica mai mult sau mai accelerata.

         Acelasi lucru l-am realizat folosind diferite instumente din materiale diferite: penson, betisorul din lemn sau plastic, pasla muiata in culoare fluida, cu vata, cu sugativa, cu creioane colorate, cu carioca, cu carbune, cu ceracolor, cu creta colorata, cu stampile.

         Aceste exercitii-joc de compunere a spatiului plastic au dus la intelegerea cat mai adecvat nivlului varstei, a expresivitatii punctului. S-au realizat teme conform programei: „ninge”; „Noapte instelata”; „Nisip pe plaja”; „Camp cu flori”; „Papadia”; „Vantul”; „Ploaia”;etc.

         Pentru realizarea punctului elaborat, am folosit la inceput aceeasi amprenta a degetelor si apoi alte instrumente de lucru (cele enuntate in subcapitolul „Tehnici de lucru in gradinita”), pentru obtinerea punctului de diferite dimensiuni.

         Astfel, am realizat teme cum ar fi: „Mingea cu buline”; „Nasturi colorati”; „Siraguri de margele”; „Flori cu petale colorate”; „Struguri”; etc.

         Cand am avut certitudinea ca punctul nu mai are secrete pentru copii, am trecut la obtinerea unor forme spontane prin indoirea si presarea peste o grupare de puncte, picatui de culoare fluida.

         Rezultatele obtinute au taiat rasuflarea copiilor, i-au entuziasmat in cel mai inalt grad si le-au deschis gustul pentru noi si noi incercari, ajungandu-se la completarea acestor forme spontane cu pensula, dand dovada de multa orginalitate, fabuland in jurul acestor forme tot felul de continuturi.

         Ce poate fi mai placut decat sa-i asculti pe copii cum isi prezinta fiecare lucrarea, cum interpreteaza desenul obtinut, dar mai ales, sa-i auzi cum isi manifesta dorinta de a mai adauga noi elemente la desenul obtinut.

         Iata, asadar, un exercitiu deosebit de valoros in directia cultivarii creativitatii la aceeasi varsta. Desenele copiilor au fost deosebite, purtand fiecare amprenta personalitatii lor in plina devenire.

         Tot prin joc exercitiu au invatat copii tot ceea ce era necesar sa cunoasca despre linie ca element de limbaj plastic, notiuni ce au fost exprimate si reprezentate de ei in lucrarile lor.

         Am simulat copii sa se distinga si sa deosebeasca pozitia obiectelor in spatiul plastic si sa stie concomitent ca orice obiect, corp, etc., este marginit de linii si puncte.

         Mai dificila pentru aceasta perioada de prescolaritate a fost exercitiul de trasare a liniei in duct continuu prin care se reda imaginea (figura, conturul) unui obiect printr-o singura trasare, fara a ridica instrumentul de lucru de pe foaia de desen. Am pus accentul pe realizarea unor lucrari plastice cu teme din natura si viata cotidiana accesibile varstei si pe lucrari la libera alegere a copiilor. De fapt, aceste teme pe care copiii si le propun, atunci cand acestia o doresc reprezinta garantia succesului in actiunea educativa de cultivare a potentialului creativ la varsta prescolara.

         Pentru cunoasterea originalitatii si a puterii de receptare a semnificatiei liniei si formei am dat urmatorul test, pe un lot de 16 copii de la grupa mare, prin care imi propuneam sa examinez modul cum subiectii vor recepta urmatoarele desene:

                                                                                                                                                                                                                               

A)                           Greutate

Largime

Ingustime

Usurinta

B)                                                                                                                   Plutire

Inaltime

Adancime

Greutate

Actiune

C)                                                                                                                                                                                                                                                        Cadere

                                                                                                                                          Miscare

                                                                                                                                           Ritm

                                                                                                                                 

                                                                                                            

D)                                                                                                                                                                                                                                    Moliciune 

Forta

                                                                                                                      Duritate                                                                                                                                                                                                                                        

                                                                                                                            

        

E)                                                                                                                    Liniste

                                                                                                                        Agitatie

                                                                                                                        Miscare

                                                                                                                        Rautate

                                                                                                                        Bunatate

F) Care dintre cele doua figuri iti sugereaza o confruntare de forte (o lupta, un razboi)?

FIG. 1                                                                       FIG. 2

         Tot pentru evaluarea potentialului creativ al prescolarului, cat si pentru a vedea cum recepteaza copilul linia si punctul ca element de limbaj plastic, am aplicat o proba dupa testele Mihaelei Roco, din lucrarea „Inteligenta emotionala si creativitatea”, proba care cere copiilor sa gaseasca cat mai multe semnificatii pentru fiecare din desenele de mai jos:

         Exemplu: valuri, coarne, sine de sanie, marginea unei fuste, leagan, lebede, pesti, vant.

I)    

 

II) 

III)

IV)      

V) 

                              





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


Aspecte psihologice ale evaluarii rezultatelor scolare
Lucrul pe echipe – o forma de crestere a randamentului scolar
METODE UTILIZATE IN INVATAMANTUL ELECTRIC
HAINELE CELE NOI ALE IMPARATULUI de Hans Cristian Andersen Sceneta
Plan calendaristic semestrial I – II Clasa a V-a educatie fizica
Tristeti si frumuseti de toamna - Activitate de proiect
Ce ar trebui sa stii despre legile referitoare la conservarea naturii?
Structura Organizatorica a Ministerului Educatiei si Cercetarii

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.