Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » alimentatie nutritie
Ratia alimentara

Ratia alimentara





Ratia alimentara

     Ratia alimentara reprezinta cantitatea de alimente ingerate care satisface in mod optim toate nevoile nutritive ale individului intr-o perioada de timp delimitata (de obicei 24 h).

      In alcatuirea unei ratii alimentare se urmaresc doua obiective importante :

a)     stabilirea nevoilor nutritive ale organismului ;

b)     stabilirea modalitatii in care se poate realiza acoperirea acestor nevoi prin alimente care sa asigure aportul de calorii si factori nutritivi
corespunzator cu starea individului.

Nevoile nutritive ale organismului se pot imparti in : nevoi ener­getice (calorice) si plastice (in factori nutritivi).

  1. Nevoile energetice.

        Toate procesele vitale se realizeaza cu cheltuiala de energie, de aceea organismul va cauta totdeauna sa satisfaca in primul rand aceste nevoi energetice. Energia este furnizata organismului de principiile nu­tritive calorigene : glucidele, lipidele si proteinele.

   Amintim ca 1 g glucide, prin ardere in organism, furnizeaza cca 4,1 calorii ; 1 g lipide, cca 9,3 calorii ; 1 g proteine, cca 4,1 calorii.

Se deosebesc : nevoi energetice bazale si nevoi energetice de relatie.

      Nevoile energetice bazale (cheltuiala minima de energie sau metabolismul bazal) reprezinta energia necesara unui individ aflat in stare de veghe, in repaus fizic si psihic, la cel putin 12 ore de la ultima masa si la cel putin 24 de ore dupa ultima ingestie de proteine, in conditii de neutralitate termica (20—21°).

       De fapt, metabolismul bazal reprezinta energia de intretinere a organismului necesara pentru mentinerea homeostaziei termice, a repartitiei diferite a ionilor in spatiile organismului, a mentinerii eterogenitatii structurale si a diferitelor functii vitale din organism.

       Metabolismul bazal nu are o valoare fixa, ci este dependent de o serie de factori legati de organism sau din mediul inconjurator. Dintre acestia amintim :

- greutatea -> se considera ca metabolismul bazal, pentru un adult normal, este egal cu 1 cal./kilocorp/ora. Deci, la un individ de 70 kg, acesta va reprezenta 1 680 cal./24 de ore. Acest mod de exprimare a metabolismului bazal este insa valabil numai la persoanele normoponderale, la care exista un echilibru intre talie si greutate.

-  inaltimea reprezinta un alt criteriu de variatie a metabolis­mului bazal. In functie de aceasta s-a stabilit ca valoarea cheltuielii minime de energie este de 9—9,5 cal./cm/24 de ore.

-  o exprimare mai corecta se considera a fi cea dependenta de suprafata   corporala.   Astfel,   un   adult   normal   are   metabolismul   bazal
egal cu 30—35 cal./m2/ora.

-  tipul morfofunctional  (forma  corpului)  poate  influenta  meta­bolismul bazal. Dintre doi indivizi  cu  aceeasi greutate,  unul scund si gras va avea o cheltuiala energetica minima mai redusa decat unul inalt si subtire.

       Legat de aceasta trebuie sa mentionam ca o importanta deosebita o are  si  compozitia corpului,  metabolismul bazal  fiind  dependent masa protoplasmatica activa.  Cu cat  aceasta  este  mai  bogat reprezertata, cu atat valoarea metabolismului bazal va fi mai ridicata. Prezenta masei adipoase in proportie crescuta,  in dezavantajul masei protoplasmatice active, va determina o scadere a metabolismului bazal.

- varsta   influenteaza   valoarea   metabolismului   bazal.   La nastere,  acesta este  cu cca 30%  mai  redus  decat  la adult.  Creste treptat in   primele   luni,   atingand   valoarea   de   la   adult ;   apoi,   depasind-o   pe aceasta,   ajunge   la   o   valoare   maxima   de   2—2,5   cal./kilocorp/ora   la varsta de 1 1/2 — 2 1/2 ani. Dupa ce a atins aceasta cifra maxima, valoarea metabolismului  bazal incepe  sa  scada treptat  catre  adolescenta, ajungand  la  cifrele  de   1,2—1,5  cal./kilocorp/ora,  atinge  valoarea  adultului intre 20 si 25 de ani, apoi va scadea usor dupa varsta de 45 de ani,   la  0,9 ;   0,8 ;   0,7  cal./kilocorp/ora,   pe  masura   ce  individul   creste in virsta.

- sexul influenteaza de asemenea valoarea metabolismului bazal. Diferentierea incepe in jurul varstei de 3 ani, se accentueaza la pubertate, ramanand in continuare,  tot restul vietii, cu 8—10% mai mare la indivizii de sex masculin.

- sarcina   duce   la   o   crestere   a   metabolismului   bazal   cu 10—12%  in  prima  sa  jumatate,  apoi   cresterea  se  accentueaza ajungand la 20—25% in a doua jumatate a gestatiei.

- in cursul alaptarii, cresterea metabolismului bazal este de 30%.

- temperatura  mediului  ambiant  influenteaza  metabolismul bazal. Astfel, frigul intensifica procesele de termogeneza,  crescand concomitent metabolismul bazal cu cca  6—8%.  Temperatura ridicata a me­diului   ambiant  (in  cazul  expunerilor  repetate)   determina   o  micsorare a metabolismului bazal cu cca 10—15%.

- nivelul caloric al ratiei alimentare poate de asemenea modifica metabolismul bazal. Astfel, subalimentatia duce la o reducere a metabolismului   bazal,   in   timp   ce   alimentatia   hipercalorica  intensifica   meta­bolismul de baza.

- exista  stari patologice  care  sunt insotite  de  o  intensificare a
metabolismului  bazal.  Astfel sunt: hipertiroidismul, bolile febrile (care cresc cu cca 8% valoarea acestuia, pentru fiecare grad peste 370), leucemiile etc.

        Nevoile energetice de relatie includ nevoile calorice suplimentare (peste metabolismul bazal) cerute de ingestia alimentelor, termoreglare si travaliu muscular.

        Nevoile pentru incorporarea hranei. Ingerarea alimentelor solicita organismului o cheltuiala suplimentara de energie, numita actiune dinamica specifica. Aceasta difera ca valoare in functie de principiul alimentar utilizat. Astfel, arderea proteinelor necesita un surplus energetic de 20—40%, a glucidelor 6—8% si a lipidelor 2—5°/o. Actiunea dinamica specifica incepe sa se manifeste la cca 30 minute de la ingerarea hranei, atinge maximum la 2—3 ore, scazand apoi treptat, in 10—12 ore, spre nivelul bazal . Intr-un regim alimentar mixt echilibrat, aceasta se considera ca reprezenta cca 10% din valoarea calorica a ratiei.

      Mentinerea constanta a temperaturii corpului necesita un consum energetic suplimentar valorii metabolismului bazal. Valoarea consumului energetic se considera a fi de cca 3—10%, dar variaza in functie de o serie de factori, ca : sezon, clima, mod de viata (locuinta, imbracaminte etc.), ca si de capacitatea reactiva a individului.

      Travaliul muscular solicita o cheltuiala de energie suplimentara. Valoarea acesteia depinde de o serie de factori, ca : intensitatea efortului depus, ritmul de munca (continuu sau discontinuu), raportul intre efort si pauza, durata activitatii musculare s.a.

      Valori calorice raportate la greutatea corporala, in functie de efortul fizic depus :

- repaus la pat -> 25-30 cal./kilocorp

-  exercitiu usor -> 35-40 cal./kilocorp

- exercitiu moderat -> 45-55 cal./kilocorp

- exercitiu foarte greu -> 50-60 cal./kilocorp.

      Altii calculeaza surplusul de calorii peste valoarea metabolismului bazal, in functie de diferitele activitati, in felul urmator :

-  pentru viata sedentara 800—900 cal. in plus ;

-  pentru activitatea usoara 900—1 400 cal. in plus ;

-  pentru activitatea moderata 1 400—1 800 cal. in plus ;

-  pentru munca grea 1 800—4 500 cal. in plus ;

2. Nevoile plastice (in factori nutritivi).

      Nevoia de proteine trebuie evaluata, atat sub aspectul ei cantitativ, cat si sub cel calitativ.

 Raportata la valoarea calorica a ratiei, nevoia de proteine trebuie sa reprezinte cca 12—18% din aceasta, adica 70—125 g /24 de ore.

     Ratia proteica nu este aceeasi pentru toti indivizii, ci variaza in functie de o serie de factori :

- varsta, spre exemplu, influenteaza necesarul de proteine. Acesta este mai ridicat in primii ani de viata, scade apoi treptat la adolescent si adult, devenind la batrani usor scazut sub valoarea adultului normal (raportat la kilocorp greutate ideala).

-  travaliul muscular determina o crestere a necesarului de proteine. Majorarea poate ajunge, in cazul efortului intens (munca manuala sau la sportivi), pana la 50% fata de cei cu activitate sedentara.

- anumite stari fiziologice, cum  sunt  cresterea,  sarcina,  lactatia, impugn majorarea aportului proteic

- in anumite stari patologice se creste aportul proteic.

       Nevoia de lipide este apreciata, de asemenea, sub aspect cantitativ si calitativ.

     Sub aspect cantitativ  aceasta se evalueaza la cca 25—35% din totalul caloriilor, la copii si adolescenti, si la 20—30°/0, la adulti, ceea ce reprezinta cam 1—2 g/kilocorp/zi.

      In aprecierea ratiei lipidice se vor lua in considerate, nu numai grasimile ingerate ca atare, ci si cele care intra in constitutria diferitelor alimente.

Ratia lipidica depinde de o serie de factori, ca :

- varsta.  La   copii,   nevoia  este  mai  crescuta  decat  la  adult.   La
batrani, aceasta scade pe masura inaintarii in varsta.

- temperatura mediului ambiant are influenta asupra ratiei lipi­dice.  Astfel,  temperaturile scazute  insosite  de umezeala  si  curenti  de aer  maresc  nevoia  de   lipide   pana  la   35—40%   din  valoarea   calorica
a ratiei.

-  efortul  fizic  indelungat  si  greu,   in  profesiunile   care   solicita
cheltuiala mare de energie, mai ales cand se supraadauga si temperatura
scazuta a mediului in care acesta se efectueaza, impune majorarea ratiei
lipidice. Efortul de viteza (sportivi), hipoxia, altitudinea scad, in general, necesarul de lipide in favoarea glucidelor.

- in timpul sarcimi se recomanda o usoara scadere a ratiei lipidice
catre limita inferioara (15—20%), intrucat grasimile maresc tendinta la
acidoza.

     Din punct de vedere calitativ se va avea in vedere ca proportia de grasimi vegetale sa constituie o treime sau maximum jumatate din cantitatea totala de grasimi administrate, asigurandu-se astfel aportul de acizi grasi polinesaturati esentiali necesari alimentatiei rationale.

       Grasimile alimentare au fost impartite, din punctul de vedere al continutului lor in acizi grasi, in urmatoarele categorii  :

- grasimi alimentare bogate in acizi grasi saturati : untul, smantana,   frisca,   grasimea   provenita   de   la   animalele   terestre,   margarina
obisnuita, grasimea de palmier si de nuca de cocos ;

- grasimi alimentare bogate in acizi grasi mononesaturati : uleiul
de arahide, uleiul de masline, galbenusul ;

- grasimi alimentare bogate in acizi grasi polinesaturati : uleiul de porumb, uleiul de soia, uleiul de floarea soarelui, uleiul de rapita, uleiul de peste.

     Este cunoscut efectul grasimilor ingerate asupra nivelului colesterolului sanguin. Se mentioneaza ca grasimile bogate in acizi grasi saturati au efect hlpercolesterolemiant, cele bogate in acizi grasi mononesaturati au efect usor hipocolesterolemiant sau indiferent, in timp ce grasimile bogate in acizi grasi polinesaturati au efect net hipocoleste­rolemiant. De aceea, la cei cu niveluri ridicate ale colesterolului si, in general, o data cu inaintarea in varsta se recomanda folosirea in proportie crescuta a grasimilor care contin acizi grasi polinesaturati, concomitent cu reducerea celor cu continut ridicat de acizi grasi saturati in componenta lor.

     Nevoia de glucide este evaluata la 50—60% din valoarea calorica globala, adica cca 4—7 g/kilocorp/zi. Aceasta, de fapt, completeaza ratia calorica dupa acoperirea nevoii de proteine si lipide, fiind dependenta de proportia acestora.

    Din punct de vedere calitativ se recomanda preponderenta produselor bogate in amidon, fata de dulciurile concentrate, pentru a preveni dezechilibre ale dietei.

        Nevoile hidrice ale organismului, care se apreciaza in jurul cifrei de 2500 ml/zi, sunt in general acoperite printr-o ratie alimentara echilibrata. Aportul hidric este reprezentat de apa continuta in alimente (cca 800—1000 ml), de apa ingerata ca atare (cca 1 000—1 200 ml) si de apa rezultata din arderile metabolice (cca 200—300 ml), cunoscut fiind faptul ca prin arderea unui gram de lipide rezulta 107 ml apa, prin arderea unui gram de glucide rezulta 55 ml apa si prin arderea unui gram de proteine rezulta 41 ml apa .

      Intre aportul si eliminarea apei exista un echilibru, la mentinerea caruia contribuie o serie de factori neurohormonali de reglare.

    Nevoia de elemente minerale este acoperita, in general, printr-o ratie alimentara echilibrata.

   Elementele care au rol important in crestere, cum sunt calciul, magneziul, fierul, fosforul, iodul, se vor da in cantitati mai mari la copii si adolescenti, ca si femeilor insarcinate sau care alapteaza.

     Nevoia de vitamine este de asemenea asigurata printr-o ratie alimentara echilibrata. Vitaminele liposolubile sunt aduse indeosebi prin alimentele de origine animala, in timp ce vitaminele hidrosolubile sunt aduse atat prin alimente de originele animala, cat si prin cele de origine vegetala.

        Cresterea, sarcina, lactatia maresc nevoile in unele vitamine, fapt de care trebuie sa se tina seama in alcatuirea ratiei alimentare la astfel de indivizi.




loading...





.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Conditii recomandate la depozitarea produselor refrigerate
UMIDIFICAREA AERULUI
OUA
VITAMINELE
Uscarea secundara
NECESARUL DE SARURI ORGANICE SI DE BIOLELEMENTE IN CADRUL ALIMENTATIEI RATIONALE
ALIMENTATIA NATURALA SI ALIMENTATIA ARTIFICIALA
Industria panificatiei si produselor fainoase



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu