Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
Evaluarea functiei respiratorii

Evaluarea functiei respiratorii



Evaluarea functiei respiratorii

Trei metodoligii : 1-clinica  2. Prin aparate (teste functionale)  3 prin imagistica

 Evaluarea clinica da gradul (marimea, importanta) deficitului respirator al P-ui, nu spune cine (la ce nivel) este dificitul. Dispneea – gradul tolerantei la efort - nu are un paralelism cu gravitatea tulburarilor pulmonare.

Teste de dispnee (D):

A) Test de dispnee functie de intensitatea activitatii:

gradul 1.- D. apare la urcat panta, scari (15-20 trepte) in ritm normal       

gradul 2.- D. apare la mers pe plat, dar in ritmul considerat normal

gradul 3.- D. apare la mers pe plat in ritm propriu

gradul 4.- D. apare la  ADL-uri


gradul 5. – D. in repaus

B) Testul conversatiei si cititului – devine dispneic dupa 10-15 fraze.

C) Testul televizorului (pentru nevrotici, anxiosi), acestia vor respira noprmal atunci cand se vor concentra la alte activitati.

Investigarea indicilor pulmonari este necesara, deoarece plamanii sunt prima componenta in lantul  de care depinde VO2 max. Indicele Skibinschi se calculeaza dupa formula: Is = CV x  Ai / FC postapnee x l00, unde CV= capacitatea vitala aflata in mod direct prin spirometrie (in ml.), Ai= apneea voluntara inspiratorie (in sec.), FCpostapnee = frecventa cardiaca luata in primele l5 sec postapnee (FC/min).

P-ul executa o apnee voluntara, ghidandu-se dupa propriile senzatii in mentinerea apneei. Timpul de mentinere a apneei reflecta eficienta hematozei pulmonare si adaptarea centrilor cardiorespiratori in conditii de hipercapnie, iar FC postapnee indica adaptarea cordului la perfuzia pulmonara. Contraindicatiile apneei voluntare sunt: in insuficiente respiratorii grave, in tulburari majore ale centrilor cardiorespiratori si in tulburari cardio-circulatorii grave. Valorile normale ale indicelui Skibinschi sunt cuprinse intre 20-30.

Controlul si coordonarea respiratiei

a) Frecventa respiratorie - inspiratie pe 3-4 batai cardiace si expiratie pe cate 5-6 batai cardiace; la P-tii bronhopulmonari obstructivi se recomanda 12-14 respiratii/min.

b) Ritmul respiratiei, respectiv raportul dintre timpii respiratori: inspiratie - apnee postinspiratorie – expiratie - apnee postexpiratorie; in general raportul inspiratiei + apnee/expiratiei + apnee este 1/1,2 dar la bronhopulmonari se considera un raport de 1/2-1/2,5 (expiratia cu timp dublu fata de inspiratie).

 c) Controlul fluxului de aer - se urmareste obtinerea de fluxuri lente si egale:

Testul lumanarii –se pune lumanarea pe un cursor la aproximativ 15 cm si sa cere P-lui sa mentina flacara aplecata fara sa o stinga. Testul chibritului – sa stinga chibritul aflat la aproximativ 15 cm. Testul formarii bulelor de aer- intr-o sticla se introduce un tub la un nivel (daca se introduce mai adanc, rezistenta va creste): i se cere P-lui sa scoata bule de aer intr-un ritm constant.

Evaluarea capacitatii de efort

            Pentru stabilirea predominatei vegetative vagotone sau  simpaticotone a P-lui se investigheaza reflexul oculo-cardiac: consta in apasarea puternica a globilor oculari (pana la limita durerii) timp de minimum 30 sec.; se observa daca FC a P-lui a crescut, a ramas constanta sau a scazut, fata de FC de repaus (ambele FC se iau in aceeasi pozitie, fara alti factori perturbatori). Interpretare:

- la scaderea FC posttestare fata de FC de repaus P-ul prezinta o predominanta vagonona (cu toate caracteristicile date de sistemul nervos parasimpatic, respectiv pentru cord inregistrandu-se o tendinta la bradicardie si o crestere lenta a FC la o solicitare)

- cu cat mai accentuat creste FC posttestare, cu atat avem o mai accentuata preponderenta simpaticotona (tahicardie si cresterea, uneori disproportionata cu solicitarea/nevoia a FC).

            Acest indice este important in practica pentru aprecierea profilului P-lui, astfel putandu-se evita erorile de supra-sau subdozaj in aprecierea testarii la effort ori a intensitatii efortului prescris in cadrul antrenamentului la efort.

            Proba Pachon - Martinet studiaza starea functionala a aparatului cardio-vascular in repaus si dupa efort. P-ul pastreaza un repaus total in clinostatism de cel putin 5 minute, dupa care se ia  pulsul si tensiunea arteriala (TA). Se repeta examinarea de 3 ori, pentru ca valorile initiale sa ramana constante. Atunci cand se ajunge la cele 3 valori constante, P-ul se ridica lent in ortostatism si dupa 60 sec de nemiscare se ia din nou pulsul si TA.o singura data. Apoi se vor efectua 2o de genuflexiuni in 4o sec (l sec. coborare , 1 sec. ridicare) -  flexia si extensia genunchilor sa fie completa, trunchiul drept. La terminarea efortului subiectul reia rapid pozitia clinostatica si se ia pulsul in primele l5 sec. si in secundele 45-60 ale primului minut, iar intre sec. l5-45 se masoara TA. Se continua  examinarea pulsului si TA  in acelasi mod, inca 4 min. consecutive.



   Valorile normale in clinostatism: (pentru femei) pulsul 70-l00 pulsatii/ min, TA sistolica intre 95-l35 mmHg, TA diastolica 55-85 mmHg; (la barbati) pulsul 60-90 pulsatii/ min, TA sistolica l00-l40 mmHg, TA diastolica 60-90 mmHg. La ambii TA diferentiala de cel putin 30 mm/Hg.

   În ortostatism, la ambii, pulsul se accelereaza normal cu l2-l8 pulsatii pe min. (situarea intre aceaste valori indica o economie functionala buna din partea aparatului cardio-vascular), TA sistolica poate ramane neschimbata sau +/- 5 mm Hg, TA diastolica creste cu cca l0 mmHg (situarea intre aceste valori indica o armonie functionala buna).

 Imediat dupa efort pulsul se accelereaza cu cca 50 pulsatii/min (femei) si cu 40 pulsatii/minut (barbati), iar la ambii TA sistolica creste cu 20-40 mmHg, TA diastolica scade cu 5 mmHg. Revenirea dupa efort a pulsului si a TA sistolice se face in minutul 4 (femei) si in minutul 3 (barbati), iar a TA diastolice in minutul 2.

Calificativul “foarte bine”se acorda in urmatoarea situatie:

-În clinostatism si apoi ortostatism, FC si TA se incadreaza in valorile medii, ceea ce denota o economie si o armonie functionala f. buna;

-Imediat dupa efort, se inregistreaza accelerari mici ale  FC, cresteri mici ale TA sistolice si modificari moderate ale TA diastolice;

-FC si TA diastolica revin postefort la sfarsitul minutului l, iar TA sistolica la inceputul celui de al doilea minut (se intalneste la sportivii bine antrenati).

Calificativul “bine” se acorda atunci cand:

-FC si TA se incadreaza in limitele mentionate ca normale, revenirea postefort se face pana la 5 min (revenirea pulsului si a TA diastolice precedand-o pe cea a TA sistolice); se intalneste la persoane sanatoase neantrenate

Calificativul “satisfacator” se acorda atunci cand:

- Exista o tendinta la divergenta intre valoarea FC si a TA (una se situeaza la limita superioara, cealalta la limita inferioara a normalului);

-Revenirea postefort a FC si TA este intarziata, dar in limita normalului (pana in 7-8 min.).

Calificativul “nesatisfacator” se acorda atunci cand se constata dereglari importante.

            Proba Ruffier - Dickson apreciaza acomodarea organismului la efort, fiind denumit de autori:”test de evaluare a conditiei fizice “(a fitness-ului). Proba se efectueaza dupa un repaus de minimum 5 minute in asezat. Se masoara FC in l5 sec.(toate aceste valori se vor inmulti cu 4, pentru a afla FC/min) si valoarea obtinuta va reprezenta Pl. Urmeaza efortul ce consta in 30 genuflexiuni (totale) timp de 45 sec . Imediat dupa efort P-ul se reaseaza pe scaun si se ia din nou FC intre sec. 0-l5 (x 4 =P2) si intre sec. 45-60 ( x 4=P3) din primul minut post efort. Indicele Ruffier se calculeaza dupa formula Ir = (Pl+P2+P3) –200/l0. Interpretarea probei: indice sub O = foarte bun; intre 0-5 = bun; intre5-l0 =  mediocru; intre l0-l5 =  slab, peste l5 =  foarte slab. În concluzie, valorile FC si TA sunt cu atat mai scazute (la aceleasi trepte de efort) si revin dupa efort la valorile initiale cu atat mai repede, cu cat capacitatea de efort aerob este mai crescuta.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Tinea manum
FISTULE DE DIALIZA
Audiometrie si recuperarea vorbirii
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ASISTENTEI MEDICALE DE URGENTA COMUNITARE IN ROMANIA
Alergia la proteinele laptelui de vaca
Metatarsus varus
Tusea seaca si rebela - tratament cu plante medicinale
DETERMINAREA SPECTRULUI DE SENSIBILITATE LA ANTIBIOTICE A SPECIILOR MICROBIENE. ANTIBIOGRAMA


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu