Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
Obiectivele generale ale recuperarii kinetoterapeutice a umarului posttraumatic

Obiectivele generale ale recuperarii kinetoterapeutice a umarului posttraumatic



Obiectivele generale ale recuperarii kinetoterapeutice a umarului posttraumatic

1. Prevenirea instalarii redorii articulare si corectarea ei cat mai precoce, atunci cand a apucat sa se instaleze deja.

2. Stabilitatea articulara si forta musculara sunt obiectivele imediat urmatoare.

3. Reducerea pana la disparitie a durerii este o preocupare constanta a kinetoterapeutului pentru ca durerea si inflamatia locala sunt elemente prezente constant in toate fazele de evolutie a traumatismului umarului.  Principiul con­form caruia sedintele de tratament kinetoterapeutic nu trebuie sa provoace durere (nici in timpul aplicarii si nici dupa aceea) este mai valabil decat oricand, dar el nu trebuie luat ad-literam, pentru ca, in diverse momente ale recuperarii, efectuarea unor manevre pana la limita dureroasa si putin peste, reprezinta o conditie necesara pentru eficienta.


In mod clasic, recuperarea prin mijloace kinetoterapeutice a umarului posttrau­matic se desfasoara etapizat dupa schema lui Ruelle si Sohier.

Etapa I, imediat dupa traumatism si incheierea tratamentului ortopedic sau chirurgical, bolnavul se afla intr-una din urmatoarele trei situatii:

a) umarul imobilizat cu cotul lipit de trunchi;

b)  umarul imobilizat cu bratul in abductie;

c)   bratul imobilizat intr-o esarfa.

In toate aceste tipuri de imobilizare este previzibila dezvoltarea redorii articulare, dar riscul este maxim pentru imobilizarea cu bratul lipit de corp. Profilaxia redorii si intretinerea tonusului muscular al umarului se realizeaza doar prin contractii musculare izometrice ale musculaturii locale si exercitii izotonice efectuate la nivelul mainii. Se controleaza activ postura si mobilitatea coloanei cervicale si se practica exercitii de respiratie. Masajul cefei poate avea un bun efect relaxant local si sedativ general.

Etapa a II a este perioada imediat urmatoare renuntarii la imobilizare (cam dupa trei saptamani). Campul de actiune pentru tratamentul kinetoterapeutic se deschide larg, singurul element limitativ fiind durerea.

Obiectivele kinetoterapeutice pentru etapa a II a vor fi:

a) Combaterea durerii locale, inflamatiei reziduale, tulburarilor vasculo-trofice si hipotoniei musculare. Se poate recurge la urmatoarele mijloace ale kinetoterapiei :

·       termoterapie locala sau crioterapie (de la caz la caz, functie de substratul inflamator prezent),

·       electroterapia antalgica si excitomotorie (in special curentii interferentiali)

·       masajul loco-regional,

·       kinetoterapia activa si pasiva,

·       exercitii Codman

b) Rearmonizarea articulatiei gleno-humerale

c) Mobilizarea articulatiei scapulo-toracice

Etapa a III a, continuand programul kinetoterapeutic instituit in etapa precedenta, este o etapa de tranzitie spre programul de recuperare functionala propriu-zisa ce se desfasoara in etapa a IV-a si care are urmatoarele obiective majore:

·       refacerea amplitudinii totale a miscarilor ce se realizeaza din centura-scapulo-humerala,

·       restabilirea fortei, volumului si a rezistentei musculare care sa asigure pe langa mobilitate si o buna stabilitate a umarului.

Oricat de corect a fost tratamentul ortopedico-chirurgical al traumatismului si oricat de precoce si de sustinut s-a instituit tratamentul kinetoterapeutic, sunt foarte rare cazurile in care sa nu apara un grad de redoare articulara si o hipotrofie /hipotonie musculara.

In aceasta etapa se finiseaza ultimele grade de libertate articulara, se reface forta musculara de contractie la valorile normale si se reda posibilitatea efectuarii, in conditii normale, a tuturor gesturilor uzuale.



Etapa a V-a nu este obligatorie pentru toti bolnavii. Ea se adreseaza redobandirii performantelor motorii particulare pe care bolnavul le avea inainte de traumatism si se aplica sportivilor sau acelora care desfasoara activitati fizice deosebite.

In afara acestei scheme generale, orientative, de tratament al traumatismelor umarului, in anumite conditii particulare furnizate de substratul anatomic lezat sau tehnica ortopedica sau chirurgicala abordate pentru refacerea integritatii morfologice, se descriu unele precautii deosebite de care trebuie sa se tina seama.

ETAPA DE IMOBILIZARE  I

OBIECTIVE

        1 -Mentinere functiei segmentului respectiv

        2 -Calmarea durerii

        3-Relaxare generala si locala

        4-Combaterea atrofiei locale

MIJLOACE

  1. Mobilizari si contractii izometrice la nivelul segmentului supra si subdiacent
  2. Executarea imaginativ a tuturor miscarilor la nivelul segmentului lezat
  3. La nivelul segmentului supra si subdiacent

a.     -masaj decontracturant circular cu rol sedativ

b.     -masaj asociat cu contractii progresive,prudente urmate de relaxare(in scop de decontracturare) sau masaj asociat cu mobilizari pasive

  1. Educarea relaxarii este foarte importanta deoarece anxietatea duce la contractura
    1. -destindere printr-o respiratie abdomino-diafragmatica
    2. -relaxare locala prin posturari antalgice
  2. Contractii izometrice la nivelul segmentului lezat

Elementul predominant in aceasta etapa este durerea daca o neglijam pot aparea reactii musculare progresive si blocaj articular,deci la instalarea progresiva a redorilor articulare

ETAPA POST IMOBILIZARE IMEDIATA

OBIECTIVE

  1. Calmarea durerii atunici cand exista si lupta impotriva inflamatiei acute
  2. Rearmonizarea mecanica a articulatiei
  3. Refacerea partiala a amplitudinii de miscare
  4. Recuperarea mobilitatii articulare(regresia redorii)

MIJLOACE

  1. Masaj antalgic decontracturant (foarte important in aceasta faza) pe segmentele supra si subdiacente

a.     Masaj terapeutic propiu-zis adresandu-se zonelor profunde ale muschilor,tendoanelor,capsulei afectate(masaj transversal profund-CYRIAX)

b.     Aplicatii de gheata

  1. Posturari

a.     Tractiuni axiale,decoaptari

b.     Balansari,pendulari(umar-exercitii Cotman)

c.      Mobilizari active

  1. TOATE asociate cu caldura,masaj,electroterapie antalgica,decontracturanta
  2. Mobilizari pasive antalgice(pot fii facute si in apa)
  3. Mobilizari pasivo-active dictate de lipsa durerii
  4. Mobilizari active ale articulatiei indemne ale membrului afectat din posturari cu eliminare a gravitatiei
  5. F.N.P. contractii izometrice ale antagonistilor,IR.RR
  6. Repetarea miscarilor pasive indolore
  7. Tehnici asuplizante asociate cu miscari pendulare –suspensoterapie
  8. Contractii izometrice –relaxari

Foarte important in aceasta perioada este evitarea durerii deoarece ea intretine cercul vicios:     

DURERE—CONTRACTURA---DURERE



ETAPA POST IMOBILIZARE TARDIVA

OBIECTIVE

1.     Refacerea completa a mobilitatii articulare

2.     Cresterea fortei si rezistentei musculare,cresterea stabilitatii

3.     Recuperarea gestuala a miscarilor

4.     Readaptarea si antrenarea la efort

5.     Reantrenarea la efort pentru cei care lucreaza in efort fizic intens

6.     Antrenamentul gesticii pentru cei care au nevoie in profesia lor de o inalta abilitate

MIJLOACE

1.     Tehnici de intindere capsulo ligamentara(tractiuni axiale,decoaptari,alunecari ale capului articular craniene,caudale,ventrale sau dorsale)

2.     Tehnici f.n.p.(hold-relax)

3.     Mobilizari auto pasive la scripete

4.     Mobilizari active         

5.     Tehnici f.n.p. pentru cresterea fortei musculare(maro,CR,IL,ILO,SR,IA)

6.     Mobilizari cu rezistenta manuala,la inceput analitice apoi globale

7.     Tehnici f.n.p. + diagonale cabat

8.     Mobilizari active cu rezistenta –scripetoterapie cu greutati,benzi elastice,gantere,mecano terapie,exercitii cu rezistenta apei

9.     Exercitii de control si echilibru,exercitii de propioceptie

10.  3Exercitii de gestica uzuala

11.  Exercitii de coordonare

12.  4Elemente din jocuri sportive si inot   

In aceasta etapa este foarte important pregatirea zonei pentru kinetoterapie cu masaj,caldura,electroterapie antalgica:   Relatia sold pelvis-coloana.

 

Aceste 3 segmente ale corpului trebuie analizate biomecanic si impreuna caci de cele mai multe ori actioneaza in corelare una cu alta.

a) In bascularea anterioara a pelvisului (spinele iliace antero-superioare se misca anterior si inferior) realizeaza o flexie a CF si o hiperextensie a coloanei lombare prin alunecarea pelvisului inainte pe capul femural. Aceasta miscare este data de contractia flexorilor CF si a extensorilor CL.  Bascularea anterioara a pelvisului se produce cand linia gravitationala cade anterior axei soldurilor.

b) In bascularea posterioara (spinele postero-superioare se deplaseaza postero-inferior) apare extensia CL si flexia CF prin alunecarea inapoi a pel­visului pe capul femural. Muschii implicati sunt extensorii CF si flexorii CF.

c) Miscarea lombo-pelviana pe capetele femurale apare la aplecarea (flexia) trunchiului spre podea. La inceputul acestei miscari pelvisul aluneca posterior pentru mentinerea centrului gravitational deasupra bazei de sustinere. Aproximativ pana la 50° de flexie a trunchiului extensorii trunchiului con­troleaza aplecarea, iar mai departe intra in joc ligamentele si articulatiile pos­terioare vertebrale (care sunt orientate in plan frontal). Muschii se relaxeaza. La sfarsitul aplecarii trunchiului, pelvisul se basculeaza anterior, iar fesierul mare si ischiogambierii sunt intinsi spre lungimea maxima. Astfel ampli­tudinea maxima de flexie a trunchiului va fi dictata de capacitatea de intin­dere a musculaturii extensoare a soldului si trunchiului.

d) Alunecarea laterala a pelvisului este insotita de abductia relativa a CF (pe partea coborarii pelvisului) sau de adductia relativa a CF (pe partea ridicata a pelvisului)

Lateroflexia lombara (din ortostatism) se face cu ridicarea bazinului pe acea parte.

Bascularea laterala a pelvisului se realizeaza cu contributia patratului lombar (de pe partea ridicata) si a fesierului mijlociu de pe partea opusa.

e) Rotatia pelvisului nu se poate produce decat in unipodal, partea nesprijinita a bazinului rotindu-se inainte sau inapoi in timp ce trunchiul reali­zeaza miscari inverse. Femurul de sprijin se roteaza intern cand pelvisul se roteaza spre inainte si se va rota extern cand pelvisul se roteaza spre inapoi (posterior). Femurul de sprijin se roteaza in directie inversa decat trunchiul.

f) Miscarile si pozitiile membrului inferior influenteaza pelvisul si coloana. Astfel flexia activa in CF va bascula anterior bazinul si va extinde lomba daca musculatura abdominala nu va stabiliza pelvisul.  Extensia CF va determina fenomene inverse.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Porfiriile
INTOXICATII CU CLORFENOXIDERIVATI AI AC. GRASI
ANEMIILE MEGALOBLASTICE-MACROCITARE
Patologia vulvo-vaginala - Patologia vulvei
TERAPIA CU MAGNEZIU
Pneumoconioza
Pubertatea
RETINOBLASTOMUL


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu