Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » pescuit
Ctenopharyngodon idella(Valenciennes,1844)

Ctenopharyngodon idella(Valenciennes,1844)





Ctenopharyngodon idella(Valenciennes,1844)

Familia: Cyprinidae

Ordinul: Cypriniformes

Clasa: Actinopterygii

     

      Alte denumiri specifice intalnite in literatura sunt: Ctenopharyngodon idellus(Valenciennes,1844),Leuciscus idella(Valenciennes,1844),Leuciscus idellus((Valenciennes,1844),Leuciscus tschila(Valenciennes,1844),pristiodon siemionovii(Valenciennes,1844),Sarcocheilichthys teretiusculus(Valenciennes,1844).

       Corpul este alungit si cilindric,abdomenul alungit,coprimat spre coada,avand o lungimea standart este de 3,6-4,3parti ,inaltimea corpului este de 3,8-4,4parti ;lungimea peduncului este larga, cap mediu;gura terminala ajungand pana dedesubtul ochilor;gura reprezinta 1,8 parti din lungime, lungimea gurii este de jur inprejurul distantei nazale. Branhiile sunt ca niste greble scurte si rare(15-19);doua randuri de dintii faringieni pe aceea parte, comprimati lateral,formula 2,5-4,2, iar sirul interior este tare,prezinta un sant pe linia laterala. Solzi sunt largi si cicloizi;extreem 39-46 solzi pe linia laterala. Aceasta linie laterala se intinde pana la pedunculul caudal.

      Coloratia corpului este gri argintiu pana la vernil-galben pe linia laterala, portiunea dorsala este maro inchis, iar pe abdomen  este vernil spre alb.

    Acesta prezinta solzi cicloizi largi de-a lungul zonei dorsale, iar  inotatoarea are 7-8 radii, anala are 7-11 radii, iar caudala 18 radii. Acestia pot ajunge la o greutate de 30-50 kg si la o lungime de peste un metru(Cudmore si Mandrak,2004Fish Base).

Habitatul

    Cosasul este original din China,fiind un peste de apa dulce cu o larga raspandire intinzandu-se din zona raului Pearl din sudul Chinei pana la raul Heilongjiang in nordul Chinei. A fost introdus si in alte 40 de tari unde este limitat,ocupand tot arealul natural;spre ex. populatia naturala existenta in raul Red in Vietnam. Acesta se intalneste in lacuri, rauri si rezervatii. Este un peste ierbivor de aceea hrana principala se bazeaza pe vegetatie acvatica. Pui predezvoltati si larvele se hranesc cu zooplancton. In conditii de cultura, acest peste poate accepta si hrana artificiala,cum ar fi produsele obtinute din procesarea cerealelor, vegetale, ulei extras din carne si granule in adaos la plantele din apa si iarba terestra.In mod normal, Ctenopharyngodon idella traieste in straturile de mijloc ale coloanei de apa.El prefera apa curata si care are un curent puternic. Este un peste semi-migrator, la varsta maturitatii migrand de la amonte catre aval. Curentul apei si circulatia acesteea reprezinta un factor esential pentru depunerea pontei. Pestele poate atinge maturitatea sexuala in conditii de crestere dirijata, dar nu poate depune ponta in mod natural. Stimularea prin injectare de hormoni si prin recircularea apei sunt factori necesari pentru a induce depunerea pontei in helestee.

Istoric

     Cultura de Ctenopharyngodon idella a inceput de-a lungul arealului raurilor  Yangtze si Pearl in partea de sud a Chinei. Comparativ cu crapul comun, cresterea dirijata de Ctenopharyngodon idella a inceput mult mai tarziu.

   In perioada dinastiei Tang, familia regala a impus prohibitia pentru crapul comun, sa nu se vanda si sa se pescuiasca. De altfel, cosasul a fost ales de catre fermieri ca substituent pentru acvacultura alaturi de sanger, novac; motivul pentru care a fost este ca  se dezvolta foarte bine de-a lungul arealului raurilor natura Yangtze si Pearl.

   Productia de peste care s-a inregistrat in 1950 a fost de 10 000t/ha, aceasta in fermele a crescut la 100 000t/ha in 1972 si  exceland in anul 1990 la 1milion t/ha si peste 3 milioane t/ha in 1999. China reprezinta producatorul major (3 419 593tone in 2002; reprezentand 95,7% din productia globala).

   In 2002, 39 de tari si regiuni(Bangladesh, China, Taiwan, Egipt, India, Iran, Laos si Malaysia) au raportat la Fao productia de cteno care a fost de peste 1000 tone.

   Ctenopharyngodon idella este o specie care consuma in ordinea preferintelor vegetatie acvatica: Potamogeton angustifolius, Ceratophylium demersum, Ceratophylium submersum, Elodea canadensis, Lemna sp., Phragmites communis, Phararis arundinacea, Scirpus Lacustris, Carex vulpina, Typha sp. Iar dintre plantele terestre:Trifolium repens, Medicago sativa, Sailix sp., frunze de salcam, borceag sub forma de masa verde distribuita in anumite locuri in bazinul piscicol. Hranirea incepe la o temperatura a apei de 15C si devine maxima la 25-30C.  

Sistemul de productie

     Interesul extinderii si cresterii acestui peste este justificata prin urmatoarele: consuma si valorifica biomasa vegetala macrofita, nevalorificata de alti pesti; combate vegetatia acvatica, fara utilaje si combustibil; contribuie la imbunatatirea conditiilor de viata pentru celelalte specii de pesti cu care este crescut in policultura, in principal prin imbunatatirea regimului oxigenului si sporirea substantelor biogene, biomasei planctonice si bentonice.

   Sisteme de productie utilizate in mod curent pentru cultura de cosas include cresterea semiintensiva si intensiva in helestee si cresterea in tarcuri si custi in ape deschise.

  Monocultura este practicata pentru obtinerea de pui predezvoltati, cu o densitate normala cuprinsa intre 1,2-1,5mil./ha. In China cresterea larvelor dureaza 2-3 saptamani.

  Rata normala de supavietuire in helestee este de 70-80% in primul an,un procent foarte bun este de 90% in cazul unui management bun. Cand pui au ajuns la o lungime de 30mm, la aprox 2-3 saptamani, se raresc si se pescuiesc,dupa care sunt introdusi in bazinul de crestere vara I.

  In cel de-al doilea an se practica cresterea in policultura  cu crapul. La finalul acestei perioade de doua veri greutatea scontata este de 250gr.Acest modalitate de crestere  se practica in foarte multe tari(China,  Austria, Germania,Taiwan, Malaezia, Hong Kong, Suedia, Canada, S.U.A., Franta, Romania, Israel, Egipt, Finlanda si Marea Britanie).

   In Vietam, cresterea  in primul an este divizata in doua perioade. Prima este  pana cand larvele ajung la 4-5cm, densitatea de populare fiind de 200-250larve/m. Aceasta perioada dureaza 1,5-2 luni. A doua perioada dureaza pana cand acestia ating lungimea de12-15cm. Puietul este hranit cu pulbere de soia, tarate de orez, pulbere de porumb si plante acvatice(Azolla sp.),dupa ce puietul atinge 3cm. In India cresterea in vara I se bazeaza pe o fertilizare intensiva,adecvata care imbogateste apa in zooplancton si alge unicelulare.In general rata supavietuirii este de peste 70-80%.

  In policultura din helestee si tarcuri,cteno poate fi crescut ca specie principala sau secundara. Densitatea totala este de 750-3000pesti/ha cu o greutate de 125-250grla populare.Vegetatia acvatica si cea terestra reprezinta hrana majora a acestei specii.Hrana comerciala este constituita din granule si produse rezultate din extractia uleiurilor vegetale. Productia de cteno reprezinta in mod uzual 1000-3000kg/ha,ce insumeaza 15-40% din productia totala.

 In Vietnam se practica cultura in bazine de pamant si in custi in policultura cu alte specii(ex.sanger,crap). Ctenopharyngodon poate fi folosit ca specie principala si sau secundara.Acesta reprezinta 60% din densitatea totala, 1,5-3pesti/m.Densitatea in custile de cultura este de 20-30pesti/m,de greutate 50-100g. Acesta este hranit in mod uzual cu iarba terestra,vegetatie acvatica si porumb. Ctenopharyngodo reprezinta 60% din productia totala (7-10t/ha in helestee).Greutatea de consum este de 1-1,5kg si 1,5-2,5kg obtinuta in helestee, respectiv in custi.

   In India, acestia sunt crescuti ca specie principala in bazinele de pamant in policultura cu crapul comun. Este crescut in densitati, ce depind de abundenta vegetatiei acvatice si de iarba terestra. Vegetatia acvatica(Hydrilla, Vallisneria, Wolffia) si iarba terestra reprezentata de Napier si alti hibrizi constitue hrana majora in fermele de crap din aceasta tara. In mod normal poate atinge o greutate de 0,5-1,5kg in 8-10 luni(John Stephen Kumar, pers. Comm.2004). Productia totala in aceste sisteme poate atinge 8-10t/ha/an.

La Nucet, experimentarile s-au efectuat asupra tuturor celor trei specii aclimatizate, de la varsta de 30 zile, pana la varsta de 6 ani.

Din observatiile efectuate asupra ritmului de crestere, combinate cu observatiile directe asupra resurselor naturale de hrana, cu furajele administrate (Ctenopharyngodon idella) si cu consumul hranei de catre pestii fitofagi si planctonofagi, s-au deprins urmatoarele:

-        durata sezonului de hranire la toate cele trei specii este influentata in principal de conditiile de hrana naturala si de temperatura apei. La randul lor, temperatura apei si durata si intensitate de stralucire a soarelui influenteaza in mod direct starea si componenta vegetatiei macrofite si a planctonului.

Temperatura cea mai propice de hranire, pentru speciile Ctenopharyngodon idella, Hypophthalmichthys molitrix si  Aristichthys nobilis  este cea cuprinsa in intervalul 22 – 32 0C. capacitatea de hranire se reduce treptat, odata cu scaderea temperaturii apei, de la 22 0C pana la 15 0C, precum si cu cresterea temperaturii apei peste 32 0C. Vegetatia macrofita, intr-o stare sau alta, se mentine in toata perioada cu temperaturi de peste 15 0C, adica, in general pe toata perioada 1 mai – 15 octombrie, planctonul insa isi mentine bogatia sa pe perioada de luminozitate maxima a soarelui (1 mai – 20 august). De aceea, specia Ctenopharyngodon idella, consumator de vegetatie macrofita, isi poate extinde perioada de hranire si crestere pe intreg intervalul 1 mai – 15 octombrie (168 zile), pe cand speciile Hypophthalmichthys molitrix si Aristichthys nobilis au posibilitati mai reduse de hranire si crestere, dupa finele lunii august.

Cercetarile intreprinse au dus la concluzia ca pentru realizarea unui kg spor crestere, speciile fitofage consuma circa 50 kg vegetatie acvatica, realizand un puternic efect ameliorator in bazinele invadate cu vegetatie si realizeaza productii suplimentare de 500 – 600 kg/ha. Vegetatia consumata este transformata, in urma proceselor de digestie, in ingrasamant natural, aportul speciilor fitofage facandu-se resimtit si sub aspectul sporirii productivitatii naturale a bazinului respectiv.

Speciile de ciprinide asiatice aclimatizate, au un ritm deosebit de crestere, mai ales in cel de al doilea an de crestere, cand, in mod obisnuit greutatea individuala de crestere este de 15 – 25 ori mai mare fata de greutatea inregistrata la sfarsitul primului an de crestere.

Specia Ctenopharyngodon idella, in lipsa hranei sale naturale specifice, consuma din furajele distribuite crapului, dar prefera totusi ca furaje vegetatia acvatica sau terestra, distribuita proaspata, in locuri anumite din bazin.




loading...


.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Calendarul pescarului
Pescuitul
Ecosistemul acvatic
Studii hidrochimice si pedochimice (privind campul experimental) in bazinele experimentale
Clasa Cyclostomata
Cercetari ihtiofauna din zona litoralului romanesc
Pescuitul cleanului cu momeli naturale
Simturile pestilor





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu