Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » fizica
Spatiul si timpul in mecanica clasica

Spatiul si timpul in mecanica clasica



Spatiul si timpul in mecanica clasica.

Nu poate fi descrisa starea mecanica a unui corp sau a unui sistem de corpuri, decat daca o racordam la spatiu si timp. In general materia care ne inconjoara este intr-un continuu proces de miscare, iar miscarea ca mod de existenta a materiei se realizeaza in spatiu si timp.

Din punct de vedere al mecanicii clasice atat spatiul cat si timpul au un caracter absolut. Aceasta inseamna ca indiferent  de locul nostru in univers, dimensiunile unui anumit obiect si durata unui anumit proces fizic sunt aceleasi. Spatiul este omogen si izotrop, adica proprietatile lui nu se modifica la translatia ori rotatia unui sistem fizic. In ceea ce priveste timpul, acesta este omogen, ceea ce inseamna ca pe axa unidimensionala a timpului duratele de timp se scurg la fel, indiferent de momentele de timp intre care se face masuratoarea, evident respectandu-se cauzalitatea, care cere ca evenimentele sa se produca intr-o succesiune determinata si anume de la trecut spre viitor.

Pentru a descrie miscarea sau repausul este nevoie de un reper spatial si un reper temporal. Reperul spatial este constituit din sistemul de obiecte fizice in raport cu care este specificata pozitia oricarui punct material, sau in general, a oricarui obiect fizic.


Fiecarui reper spatial ii vom asocia, de regula, un sistem de axe de coordonate cu ajutorul carora putem preciza coordonatele spatiale ale obiectului. Reperul temporal este constituit dintr-un “ceasornic”, asociat reperului spatial. Prin  “ceasornic” intelegem un proces fizic (in general un proces de mare regularitate), ale carui evenimente sunt luate drept reper pentru definirea succesiunii ce caracterizeaza orice alta multime de evenimente.

Ansamblul format din reperul spatial si reperul temporal poarta numele de sistem de referinta sau referential.

Revenind la reperul spatial, deoarece in mecanica clasica spatiul este plat, euclidian si tridimensional, rezulta ca acestui reper trebuie sa i se ataseze trei axe de coordonate, deoarece in virtutea tridimensionalitatii spatiului sunt suficiente trei marimi independente pentru a caracteriza complet pozitia spatiala a unui corp, acestea fiind chiar coordonatele spatiale corespunzatoare.

Cele trei axe de coordonate pot fi linii drepte sau curbe, iar directia si sensul acestora este indicat prin trei vectori unitari, numiti versori. Daca cele trei axe sunt linii drepte, atunci sistemul nostru de coordonate se numeste sistem de coordonate rectiliniu, iar daca cel putin o axa nu este linie dreapta sistemul se numeste sistem de coordonate curbiliniu. Daca cei trei versori atasati axelor sunt mutual perpendiculari, atunci spunem ca avem de-a face cu un sistem de coordonate ortogonale.

Cel mai utilizat sistem de coordonate este sitemul de coordonate carteziene, care este un sistem de coordonate rectilinii ortogonale.Se poate vedea din figura 1.1  ca in acest caz coordonatele unui punct material se obtin prin proiectia pozitiei acestuia pe cele trei axe de coordonate, coordonatele fiind 

Figura 1.1  Sistemul de coordonate carteziene

Pozitia punctului material M, daca se tine cont de versorii  poate fi descrisa si cu ajutorul vectorului de pozitie (sau razei vectoare)    astfel ;

                                                   (1)

Alte sisteme de coordonate folosite des in fizica mai sunt sistemul de coordonate cilindrice, polare in plan si sferice, acestea fiind ilustrate in figurile  1.2 , 1.3  si 1.4, ele facand parte din clasa sistemelor de coordonate curbilinii ortogonale.

Figura 1.2. Sistemul de coordonate cilindrice ( )

()

Figura 1.3. Sistemul de  coordonate polare in plan

( )

Figura 1.4. Sistemul de coordonate polare sferice



()

Daca mobilul a carui miscare dorim sa o descriem se misca pe traiectorie, astfel ca intr-un timp  dt  ( timp infinitezimal) ajunge din  M  in  M  atunci raza vectoare a lui  M’ va fi conform figurii 1.5.

Figura 1.5. Vectorul  

                                                                                      (1.2)

cu

                                                                (1.3)

Intr-un alt sistem de coordonate, de exemplu in coordonate curbilinii ortogonale (fie acestea  ), acelasi vector    va putea fi scris astfel :

                                          (1.4)

aici    fiind niste coeficienti care se determina din conditia ca  sa fie un invariant si care poarta numele de coeficienti  Lamé.

In mod corespunzator, in coordonate carteziene definim volumul infinitezimal :

                                                                  (1.5)

sau :

                                                   (1.6)

acelasi element exprimat in coordonate curbilinii ortogonale. Putem de asemenea defini elementul de suprafata infinitezimala, de exemplu

                                                          (1.7)

sau

                                                (1.8)

in coordonate curbilinii ortogonale.

Sistemele de referinta fata de care studiem miscarea corpurilor se clasifica in referentiale inertiale si referentiale neinertiale. In cazul sistemelor de referinta  inertiale, acestea se misca rectiliniu si uniform unele fata de celelalte. Sistemele  de referinta neinertiale sunt acelea care nu se misca rectiliniu si uniform unele fata de celelalte.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Fenomenul critic
HIBRIDIZAREA ORBITALIOR ATOMICI AI CH4
Temperatura Boyle
INTERACtIUNEA ION-DIPOL INDUS
Legea lui Hess
LEGATURA (PUNTEA) DE HIDROGEN
Solutii in miscari de rotatie
ECUATIILE DE ECHILIBRU LA INTERFATA


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu