Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » literatura romana
Teme si motive intalnite in basme

Teme si motive intalnite in basme



Teme si motive intalnite in basme

 

            Tema generala a basmului este lupta dintre bine si rau, concretizata insa diferit, ca lupta intre dreptate si nedreptate, adevar si minciuna, curaj si lasitate, bunatate si rautate, harnicie si lene, generozitatea si egoism, etc.

            Motivele mai obisnuite care constituie subiectul basmelor sunt: executarea unui legamant; intrecerea prin forta, dibacie sau iscusinta cu elementele raului; eliberarea prizonierilor ori lupta cu asupritorii cu chip de om sau monstru; existenta umana limitata in timp; eliberarea astrelor; iubirea; nimicirea farmecelor unei vrajitoare.

Temele au circulatie larga contopindu-se in cadrul aceluiasi basm, fenomenul numindu-se contaminatie.

Tema basmului e infatisata de obicei in episodul initial, drept o sarcina ce se cere rezolvata pentru a se restabili echilibrul societatii sau macar al familiei afectate. Unele teme sunt supranaturale implicand prezenta unor forte miraculoase sau numenale. Cele mai frecvente sunt rapirile de catre niste fiinte fantastice. Adesea, soarele, luna si celelalte constelatii sunt rapite de catre niste zmei sau de o baba cu puteri miraculoase. Alteori, rapirile se restrang la fetele unui imparat. Unele rapiri se arata ca niste incalcari agresive ce se repeta pana se iveste protagonistul menit sa le puna capat. Cineva fura merele din marul de aur sau paste holda data in parg, etc. Nu rare sunt interdictiile care implica atingerea de fortele numenale: interdictia de incalca un anumit teritoriu, de a vana un anumit munte sau cea contrara de vana un asemenea loc ( muntele Sanaului ) pentru a infrunta pe Mama Padurii.


Alte teme reflecta tendintele curente cum ar fi basmele despre destinul prescris felurit de ursitori ( sa moara inecat sau traznit, sa-si omoare parintii, noul nascut sa ia fata boierului ). Aceste teme sunt specifice basmului si ele maresc considerabil orizontul actiunii, intrucat pun in legatura nemijlocita cele doua lumi, pamanteasca si numenala, infruntarea dintre om si fortele superioare personificare felurit.

Cele mai multe teme sunt scoase din conditiile vietii omenesti, facand parte din realitatile cotidiene. Foarte frecventa este criza familiei lipsita de copii. Lipsa unui mostenitor era considerata o mare calamitate nu atat pentru transmiterea bunurilor materiale, cat pentru indeplinirea obligatiilor funebre impuse de cultul stramosilor. De aceea, episodul initial arata actiunile intreprinse pentru a remedia aceasta criza familiala. Mai frecventa se releva cautarea unui sot sau a unei sotii de catre tinerii puberi sau vaduvi imaturi. De obicei, tema aceasta are desfasurare larga, cuprinzand actiunea pana la deznodamantul care e tocmai rezolvarea situatiei initiale.

Foarte frecventa se arata si saracia cronica , exasperanta, care il impinge pe om in pragul deznadejdii. Altele infatiseaza crampeie nuvelistice din viata cotidiana: soldatul lasat la vatra la adanci batranete, pescarul disperat ca nu poate prinde pestele necesar, mastera intoleranta cu copii mosneagului, omul milos cu animale suferinde sau ranite, tatal ce aduce din targ obiectele dorite de fetele lui, copilul ce se rataceste prin padure. Ele stau de obicei in vadit contrast cu restul naratiunii, intrucat actiunea trece pe nesimtite in domeniul fantastic cu impletiri de ispravi miraculoase si detalii realiste, conferind basmului acea fizionomie proprie de amestec familiar dintre fantastic si  real in care rezida inefabilul sau. Abia deznodamantul prin casatorie si succesiune la tron ( sau imbogatire excesiva ) readuce actiunea in registrul terestru, aureola protagonistului confirmandu-i dimensiunile umaniste, reliefate tocmai prin contrastul puternic fata de stadiul lui initial.

De regula orice basm urmareste parcurgerea unui traseu initiatic departe de cetate in spatii labirintice de obicei silvestre ( in studiul lui Propp padurea este un obstacol retardant, ea incurca mintile si aventura personajului, iar eliberarea din acest spatiu este conditionata de istetimea si perspicacitatea cautatorului ). Cand spatiul nu este silvestru acesta obliga la o aglomerare, la o invalmaseala in genul targului, horei, petrecerii, balului unde individualizarile se pierd iar eroul urmeaza a-si demonstra maiestria fiind supus mai multor teste. Textul este conditia esentiala a accederii la statutul de initiat. In mod ritual eroul este uneori obligat sa-si incerce fortele luptandu-se cu animalele simbolice pe care le biruieste nu ca urmare a potentelor ci ca efect al istetimii.

 Propp substituie motivului conceptul de FUNCTIE, definita ca actiunea unui personaj semnificativa pentru desfasurarea narativa, avand urmari, urmarile insemnand, la randu-le, alte actiuni semnificative. Functia este o entitate logico-semantica cu caracter general. Ea este corelationala: consecinta a unui ce precedent, are drept consecinta un ce succedent. Consecutivitatea (cauzala cronologica) ar fi insusirea cheie, reala in plan sintagmatic, virtuala in plan paradigmatic, a functiei.

       V. I. PROPP imagineaza un model sintagmatic ∕ sintactic cu functii ”legate“ metonimic(in contexte cauza-efect) pe axa orizontala. Dar nu orice actiune “cu consecinte” este neaparat o functie; de exemplu, daca eroul creste„ intr-un ceas cat altii intr-un an”, ca se dovedeste, prin ispravi, mai destoinic decat fratii sai mai mari etc. consacra, spune autorul, nu functii, ci actiuni facultative, cu rol descriptiv-copulativ gravitand in jurul unor functii precum „ plecarea in lume” sau „ situatia initiala”.

            Functia este o invarianta . Daca se considera cinci situatii initiale;

Imparatul il trimite pe Ivan sa caute fata de imparat. Ivan pleaca;

Imparatul il trimite pe Ivan sa caute un lucru rar. Ivan pleaca;

Sora isi trimite fratele sa caute un leac. Fratele pleaca;

Mama vitrega o trimite pe fata vitrega sa caute foc. Fata pleaca;



Fierarul il trimite pe argat sa caute o vaca. Argatul pleaca ;

Ele sunt identice ca functie si constituie “trimiterea si plecarea in cautare”.

Identificarea functiilor basmului fantastic rus este operata pe un corpus de 101 basme din colectia Afanasiev, pe care Propp le supune analizei paradigmatice si obtine 31 de functii. Este un model al basmului fantastic hipercomplet, aproape niciodata realizat in fapt; el se prezinta astfel:

Prologul : defineste situatia initiala, nefiind inca o functie;

Absenta unuia dintre membrii familiei ( sau paraseste casa );

Interdictia adresata eroului;

Incalcarea interdictiei;

Iscodirea: raufacatorul incearca obtinerea de informatii;

Divulgarea: obtinerea acestor informatii;

Viclesugul: raufacatorul isi inseala victima;

Complicitatea involuntara : victima isi ajuta inconstient dusmanul;

Aceste prime sapte functii constituie secventa pregatitoare a actiunii care incepe, de fapt, o data cu functia a opta.

Prejudicierea: raufacatorul pagubeste sau face rau unuia din membrii familiei ;

Mijlocirea: nenorocirea sau lipsa este comunicata eroului; lui i se adreseaza o porunca, o rugaminte ori este trimis undeva;

Contraactiunea incipienta: eroul se hotaraste sa intreprinda contraactiunea;

Plecarea: Eroul pleaca de acasa;

Prima functie a donatorului: eroul este pus la incercare ( atacat, iscodit ), pregatindu-se astfel inarmarea sa cu unealta nazdravana ori cu ajutorul magic;

Reactia eroului la actiunea donatorului;

Transmiterea obiectului magic: eroul intra in posesia uneltei nazdravane;

Deplasarea: eroul este dus ( in zbor, calare ) la locul cautarii sale;

Lupta: eroul si raufacatorul se infrunta;

Marcarea: eroul este insemnat;

Victoria: raufacatorul este invins;

Remedierea: nenorocirea sau lipsa initiala este remediata;

Intoarcerea eroului;

Urmarirea sa;

Salvarea: eroul scapa de urmarire;

Sosirea incognito: eroul se intoarce acasa si nu este recunoscut;

Impostura: falsul erou formuleaza pretentii neintemeiate;

Incercarea grea: eroul este pus in fata unei grele incercari;

Indeplinirea: eroul trece cu succes incercarea;

Recunoasterea: eroul este recunoscut;

Demascarea: raufacatorul sau falsul erou este demascat;

Transfigurarea: eroul capata o noua infatisare;

Pedepsirea: raufacatorul este pedepsit;

Casatoria: eroul se casatoreste si se inscauneaza imparat;

Conceptul care asigura sistemul de mobilitate, deci extensie diacronica, este transformarea functiei . Variabilitatea se manifesta in cinci categorii: varieri cantitative, inversiuni, deformari, substituiri si asimilari.

Modelarea unei intregi specii, intemeiata empiric, pe texte, cu despartirea transanta a constantelor de variabile, face din Morfologie o formalizare autentica, o realizare a modelului arhetipal al basmului. Propp obtine o multime de elemente finite caracterizand clasa de contexte. Succesiunea functiilor este guvernata de principiul implicatiei. Definitia basmului fantastic decurge din conceperea sa ca succesiune de functii, dintre care unele pot lipsi, altele pot fi reluate: “judecand lucrurile sub aspect morfologic, putem numi basm orice dezvoltare pornind de la o prejudiciere sau lipsa-trecand prin functii intermediare-pana la o casatorie sau la alte functii folosite ca deznodamant…. Aceasta dezvoltare a fost numita miscare; orice noua prejudiciere, orice noua lipsa, da nastere unei noi miscari”.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




STRUCTURA COMPOZITIONALA. STILUL SI LIMBA LITERARA A BASMULUI
Povestea lui Harap-Alb( 1 august 1877)
Influenta turca
REALITATE SI FICTIUNE
Consultanta si expertiza in publicitate - Analiza Sitcom The Nanny
Budai-Deleanu Țiganiada – Poem eroi-comic
Lectura prozei narative
STILISTICA LINGVISTICA


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu