Subsistemul tehnic ssth

SUBSISTEMUL TEHNIC SSTh

Introducere

Analiza in baza conceptului de sistem a diferitelor practici de analiza sau proiectare a unor sisteme de productie, indica faptul ca acestea se orienteaza in cele mai multe cazuri in special catre subsistemul tehnic SST si subsistemul tehnologic SSTh.

In conceptul clasic, pentru un obiectiv se dezvolta proiectarea subsistemului tehnic si tehnologic, subsisteme pentru care se realizeaza 90% din totalul informatiilor sub forma de proiecte de executie.

In conceptul proiectarii integrate, proiectantul sau analistul de sistem de productie abordeaza si domeniile metodelor de organizare, conducere si informationale - transferand beneficiarului totalitatea informatiilor tehnice si organizatorice necesare structurarii si exploatarii sistemului la parametri optimi de functionare si fiabilitate.

In baza conceptului de ierarhizare a subsistemelor, apare drept structura de descompunere a continutului legaturilor si transformarilor la nivelul subsistemului tehnic SST, ce asigura functionalitatea subsistemului operational - Subsistemul de asigurare a fabricatiei SSAF, care cuprinde totalitatea mijloacelor tehnice si a procedurilor informationale de verificare a starii sistemului si de evaluare a gradului de asigurare si indeplinire a rezultatelor.

SSAF actioneaza prin intermediul componentelor sale:

a) Subsistemul logistic SSL -care include la randul sau:

-Subsistemul de transport SSTrsp;

-Subsistemul de aprovizionare SSApr;

b) Subsistemul de intretinere SSItr

Subsistemul logistic SSL

Termenul "logistica" este preluat din domeniul militar si reprezinta unul din conceptele esentiale ale abordarii sistemice a sistemelor productive.

Subsistemul logistic SSL realizeaza ansamblul operatiilor legate de miscarea fizica a obiectelor muncii, de gestionare, de pregatire a comenzilor de fabricatie si de distribuire a produselor, urmarind optimizarea acestui proces.

La nivelul sistemului de productie privit ca intreprindere, deosebim urmatoarele procese definitorii:

- procese de transformare - care au rolul de a transforma intrarile in sistem (materii prime, materiale, energie, forta de munca , cunostinte tehnologice) in iesiri (produse sau servicii);

- procese logistice - care au rolul de formare a fluxurile materiale, de modificare apozitiei in spatiu si timp a obiectele muncii, astfel incat sa se poata realiza procesele de transformare specifice sistemului de productie.

Principalele grupe de activitati desfasurate in cadrul SSL sunt:

-activitati logistice functionale care privesc asigurarea aprovizionarii, depozitarii, conceptiei si organizarii fluxurilor, programarii fluxurilor si intretinerii acestora;

- activitati logistice operationale (efectorii) care se refera la toate activitatile de manipulare, transport, dirijare, control, intretinere a fluxurilor, etc.

Pornind de la constatarea statistica ca, in conceptia clasica a organizarii productiei, circa 65 pana la 85% din durata totala a unui ciclu de fabricatie il reprezinta operatiile netehnologice de tip manipulare (M), transport (T) si depozitare (D), care nu contribuie la cresterea valorii de intrebuintare a produsului, ci doar intra in proportie mare (pana la 30%) in costul produsului, se justifica eforturile legate de optimizarea acestor secvente.

Subsistemul logistic al sistemului de productie realizeaza practic trei functiuni:

- logistica aprovizionarii tehnico-materiale;

- logistica procesului de fabricatie propriu-zis;

- logistica desfacerii productiei finite.

Subsistemul de transport SSTrsp

Dintre componentele organizatorice, functionale si materiale ale subsistemului logistic, se prezinta mai intii asupra elementelor definitorii ale subsistemului de transport SSTrsp care include toate deplasarile organizate din cadrul unui proces productiv.

Dupa modul de adresare si realizare a acestor deplasari organizate se deosebesc mai multe componente ale activitatii de transport.

Transportul intern.

Principalele probleme ale realizarii acestei componente sunt legate de alegerea si dimensionarea mijloacelor, echipamentelor si instalatiilor de transport, unde prin transport intelegem ansamblul de activitati care au ca scop deplasarea materiilor prime, materialelor, semifabricatelor, reperelor si produselor, in conformitate cu succesiunea operatiilor procesului tehnologic intre locurile de munca sau intre depozite si locuri de munca.

O clasificare generala a mijloacelor de transport se poate face folosind urmatoarele criterii:

a) dupa modul de actionare si sursa de energie utilizata:

- mijloace de transport manuale;

- mijloace de transport actionate electric;

- mijloace de transport actionate cu motoare termice;

- mijloace de transport actionate pneumatic;

- mijloace f de transport olosind forta de gravitatie.

b) dupa gradul de continuitate a miscarii:

- mijloace de transport cu deplasare continua,

- mijloace de transport cu deplasare intermitenta;

- mijloace de transport cu deplasare libera.

c) dupa natura elementelor transportate:

- mijloace pentru transport in vrac;

- mijloace pentru transportul elementelor individuale;

- mijloace pentru transport containerizat sau paletizat.

d) dupa directia de deplasare:

- mijloace pentru transport pe orizontala;

- mijloace pentru transport pe verticala;

- mijloace pentru transport pe plan inclinat;

- mijloace pentru transport prin rotatie, basculare sau alte combinatii.

e) dupa principiul constructiv si limite de deservire:

- mijloace de transport fixe:

> cu ridicare (cricuri, palane, ascensoare, elevatoare);

> cu translatie (cai de rulare, jgheaburi, role);

> cu ridicare si rotatie (macarale, brate pivotante).

- mijloace de transport mobile:

> transportoare cu traseu fix (cu banda, cu lant, vibratoare, tip monorail, tip conveior);

> transportoare cu deplasare limitata (macarale, poduri rulante);

> transportoare cu deplasare libera (electrocare, stivuitoare).

Manipularile

Manipularile reprezinta deplasari pe distante mici sau modificari ale pozitiei obiectelor muncii in vederea alimentarii si evacuarii locurilor de munca sau a asigurarii operatiilor de depozitare sau asteptare.

Prin manipularea materiilor prime, materialelor, semifabricatelor, reperelor si produselor, se intelege totalitatea actiunilor care au loc in legatura cu acestea in vederea deservirii locului de munca, a mijloacelor de munca sau in vederea crearii conditiilor pentru transportul intern si depozitari, incarcari-descarcari, deplasari, schimbari de pozitie si orientare, stivuiri etc.

Dintre echipamentele considerate clasice pentru secventele de manipulare se pot mentiona:

- manipulatoarele si pozitionatoarele;

- ridicatoarele si descarcatoarele;

- mesele si platformele fixe;

- mesele si platformele mobile;

- echipamentele de transfer pentru procese de productie automata;

- sistemele de roboti;

- sistemele de manipulare folosind paletele.

Depozitarile

Depozitarile reprezinta un aspect limita al deplasarilor si anume ansamblul operatiilor si activitatilor legate de asteptarile organizate implicand receptia, stocarea, conservarea, gestionarea si livrarea la care sunt supuse materiile prime, materialele, semifabricatele, reperele, subansamblurile si produsele finite.

In conceptia logistica, depozitele fac parte integranta din fluxul de materiale, avand nu numai functia de stocare ci si aceea de asigurare a continuitatii fluxului.

Notiunea de depozit defineste un spatiu amenajat si dotat corespunzator pentru a primi, pastra, gestiona si pregati bunuri, materiale (materii prime, materiale, semifabricate, repere, produse, marfuri) in vederea transferarii sau distribuirii lor.

In cadrul sistemelor de productie exista o varietate de tipuri de depozite, clasificate dupa diverse criterii, dintre care se pot aminti:

a) dupa destinatie:

- depozite din sfera productiei;

- depozite din sfera circulatiei;

- depozite mixte.

b) dupa natura produselor depozitate:

- depozite de materiale si semifabricate;

- depozite de mijloace si unelte;

- depozite de produse finite.

c) dupa felul constructiei:

- depozite deschise;

- depozite semianchise;

- depozite inchise.

d) dupa modul de deservire:

- cu servire manuala;

- cu servire mecanizata;

- cu servire automata.

Subsistemul de aprovizionare SSApr

Subsistemul de aprovizionare SSApr are ca obiect de activitate asigurarea planificata a resurselor materiale, utilajelor si energiei prin deplasarea organizata a acestora de la furnizor la consumator.

Daca subsistemul logistic si componenta sa, subsistemul de transport, se ocupa in principal de aspectul fizic al asigurarii materiale a continuitatii procesului de productie, componenta subsistem de aprovizionare a subsistemului logistic raspunde unor cerinte de natura organizatorica si informationala:

- stabilirea necesarului real si fundamentat de materii prime, materiale, energie, utilaje;

- repartizarea si asigurarea unei miscari rationale a acestora;

- cresterea eficientei aprovizionarii tehnico-materiale prin valorificarea resurselor si accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante.

Principalele componente ale subsistemului de aprovizionare la nivelul sistemului de productie sunt:

- planificarea aprovizionarii tehnico-materiale;

- realizarea aprovizionarii tehnico-materiale:

- evidenta materialelor.

Subsistemul de intretinere SSItr

Subsistemul de intretinere SSItr este subsistemul care asigura desfasurarea normala a procesului de productie, cu obtinerea calitatii produselor, in conditii de functionare continua si sigura a masinilor si instalatiilor, pe durata de serviciu si la parametri de performanta normali.

Importanta acestui subsistem este accentuata de o serie de factori care devin din ce in ce mai pregnanti in contextul revolutiei tehnico-stiintifice contemporane.

- perfectionarea rapida, constructiva si functionala a noilor utilaje, este insotita de cresterea considerabila a valorii acestora prin integrarea unor sisteme electronice, informatice, optico-mecanice, etc;

- productivitatea foarte ridicata a noilor echipamente, face ca pierderile survenite in cazul opririlor datorate avariilor si mai ales in cazul opririlor de durata pentru reparatii sa fie foarte mari;

- utilizarea noilor utilaje la regimuri de lucru intensive, determina o solicitare deosebita a acestora, fapt care presupune deaceea o intretinere cu totul deosebita;

- nerespectarea conditiilor de exploatare poate duce la reducerea duratei de viata economica a utilajelor precum si la perimarea lor morala prematura;

- complexitatea utilajelor, cresterea numarului lor, a condus inevitabil la sporirea cheltuielilor de intretinere, ca pondere in costurile de fabricatie ale produselor.

Principalele obiective ale activitatlor specifice subsistemului de intretinere SSItr sunt:

- mentinerea in perfecta stare cat mai lunga de timp a calitatilor tehnico-materiale ale utilajelor;

- modernizarea utilajelor in vederea imbunatatirii parametrilor de exploatare;

- optimizarea cheltuielilor de intretinere prin programe de revizii si reparatii.