Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » arheologie
Statistica pieselor gumelnitene

Statistica pieselor gumelnitene



STATISTICA PIESELOR GUMELNITENE

Piesele de arama din neo-eneoliticul nord – dunarean au rezultat din sapaturile arheologice efectuate in diferite asezari si necropole investigate in special incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea si pana in prezent. In statiunile arheologice cercetate sistematic, obiectele de arama au fost descoperite in diferite contexte: in nivelurile de cultura, in locuinte, in gropi menajere si de cult, in sanctuare, in morminte, in cadrul unor complexe arheologice etc. In situatiile in care piesele de arama au rezultat din conditii stratigrafice sigure, complexe inchise, acestea au constituit repere cronologice pentru datarea, prin analogii, a exemplarelor similare descoperite intamplator.

Incepand cu neoliticul tarziu, obiectele marunte de arama, (in special podoabe), dar si unele ca strapungatoare, daltite, se inmultesc, fiind atestate in toate culturile, proces ce va insemna un mare salt calitativ, ce va duce la dezvoltarea mult mai ampla a metalurgiei cuprului. Odata cu inceputul culturii Gumelnita, principalele prototipuri ale obiectelor de arama ce vor avea larga circulatie in perioada imediat urmatoare, par sa fi fost „deja” realizate si produse in mediul local, (A. Vulpe 1973, p. 220).

Descoperirile din asezarile neolitice din sud-estul tarii noastre sunt o dovada a faptului ca si in arealul nord-dunarean, arama era turnata si prelucrata, pentru anumite categorii de piese. Pentru a intari aceasta afirmatie specialistii fac referire la cele doua fragmente de tipare din lut pentru turnat, descoperite la Cascioarele, dar si un mic tipar din lut mentionat de Dinu V. Rosetti, cand prezenta descoperirile din asezarea de la Vidra alaturi de cateva „picaturi” de arama. S-a afirmat ca tiparul de la Vidra era folosit la turnarea obiectelor prin metoda „cerii pierdute” , (E. Comsa 1987, p.106; A. Vulpe 1973, p.220).


Un numar insemnat de obiecte de arama au fost gasite fortuit, unele dintre ele fiind descoperiri izolate. In cele mai multe cazuri exista date in legatura cu locul si contextul descoperirilor, in altele insa acestea lipsesc, (I. Mares 2002, p.37).

Daca aruncam privire sumara asupra diagramelor cu distributia pieselor de arama, observam concentrari in anumite zone, care releva mai degraba carentele unui stadiu de cercetare decat o realitate efectiva. Pe teritoriul actual romanesc zonele de concentrare a pieselor sunt tocmai acelea in care s-au realizat cercetari de amploare si mai indelungate, si anume: imprejurimile Bucurestiului, cu extensie spre Dunare pe vaile Argesului, Dambovitei si Mostistei, (unde este situata si asezarea de la Cascioarele) si vaile Vedei, Teleormanului si Calmatuiului.

Faptul ca declansarea unor campanii de sapaturi arheologice in asezari gumelnitene din zone mai putin cunoscute a condus la descoperirea unor loturi semnificative de piese din cupru este suficient pentru a intregii aceasta afirmatie referitoare la numarul mic de piese, datorat carentelor din cercetare, (C. Bem 1999-2000, p. 157; Idem, 2002 – 2003, p. 5).

Pornind de la informatiile din baza de date, (locul descoperirii, contextul descoperirii, tipul pieselor, etapa din care provin, etc.), mi-am propus sa fac o analiza contextuala si statistica a pieselor de cupru descoperite pe teritoriul Romaniei in cultura Gumelnita, analiza evidentiata prin intermediul diagramelor si graficelor.

            Din cele 27 de asezari gumelnitene pe care le – am mentionat in baza de date, cele mai numeroase piese au fost descoperite in asezarile de la: Cascioarele si Gumelnita, urmate apoi de descoperirile de la Vidra, Varasti, Harsova, Glina si Draganesti – Olt. Cele mai putine piese descoperite apartin asezarilor de la: Bucsani, Cernavoda, Ciolanestii din Deal, Cluj – Napoca, Curcani, Cunesti, Garagau, Geangoiesti, Morteni, Insuratei, Jilava, Pietrele, Poroschia, Sarulesti, Sultana, Silistea – Gumesti, Tangaru, Teiu, Vanatorii Mici, Vitanesti.

Acest grafic evidentiaza o evolutie ascendenta incepand cu etapa A1 a culturii Gumelnita, urmata de etapa A2 si apoi etapa B1, unde  s – au descoperit cele mai multe piese din cupru. Pentru un numar destul de mare de piese nu se cunoaste sigur etapa din care provin.


Cele mai multe si variate piese au fost descoperite in locuinte, aici gasindu– se un numar mare de strapungatoare, in comparatie cu celelalte tipuri de piese: ace, daltite, inele. Cele mai putine piese descoperite sunt: topoarele, lamele si carligele. Din pacate nu este cunoscut contextul descoperirii celor mai multe strapungatoare, inele si topoare, ceea ce impiedica o statistica clara a pieselor gumelnitene din eneoliticul romanesc. In depozit s – au descoperit doar ace, iar in necropola ace si un singur topor, (miniatural, descoperit la Gumelnita). In mormant izolat s – a descoperit o singura dalta in localitatea Curcani, jud. Calarasi.

Contextul in care au fost descoperite aceste piese, releva utilitatea lor practica.


In diagrama de mai sus putem observa ca majoritatea pieselor au ajuns la lumina in urma sapaturilor sistematice, cele mai multe din ele fiind descoperite in etapa B1 a culturii Gumelnita, urmate apoi de piesele descoperite in etapa A2 a culturii. Pentru un numar mare de piese nu este sigura etapa din care provin. Cele mai multe piese descoperite in urma sondajelor arheologice apartin etapei B1 a culturii Gumelnita; pentru etapa A1 nu s –a descoperit nici o piesa, iar pentru etapa A2 foarte putine.

            In urma sapaturilor de salvare s –au descoperit piese apartinand etapei A1 a culturii si foarte putine pentru etapa A2, iar pentru etapa B1 a culturii nu s – a

descoperit nici o piesa. Un numar relativ mare de descoperiri intamplatoare sunt atribuite aceleiasi etape B1 a culturii.

             

 

               Cifrele reprezentate in grafice corespund cu numarul de piese descoperite.

Dupa cum observam in graficul de mai sus, cele mai multe piese descoperite in cultura Gumelnita pe teritoriul Romaniei sunt strapungatoarele, (76%), urmate apoi de: ace, (29,9%), daltite, (20%), topoare, (18,3%), lame, (2,3%), si  carlige, (2,9%). In cazul uneltelor este de remarcat o evolutie ascendenta, cele mai multe piese fiind descoperite in etapa B1 a culturii.


 Se poate observa din analiza graficelor, ca, in comparatie cu celelalte tipuri de piese, in asezarile gumelnitene nord – pontice predomina strapungatoarele.

Statistica strapungatoarelor, in functie de asezarea din care provin:

-        Etapa A1 a culturii Gumelnita: cele mai multe strapungatoare provin din asezarea neolitica de la Cernavoda, urmata de asezarea de la Harsova si apoi de cele descoperite la Cascioarele si Glina, acestea din urma in numar egal.

-        Etapa A2 a culturii Gumelnita: in asezarea de la Cascioarele s – au descoperit cele mai multe piese, urmata cu un raport de ½ de asezarea de la Gumelnita. Un numar redus de strapungatoare s – a descoperit la Sultana, Harsova si Insuratei.

-        Etapa B1 a culturii Gumelnita: si in aceasta etapa asezarea de la Cascioarele se afla pe locul intai, aici descoperindu – se peste 20 de strapungatoare, fata de asezarea de la Gumelnita unde s – au descoperit in aceasta etapa doar 5 strapungatoare. Cele mai putine piese au fost descoperite la Draganesti – Olt, Vidra si Insuratei.

     -  Etapa necunoscuta: un numar mare de strapungatoare s – a descoperit in asezarea eponima a culturii Gumelnita, (35), dar si in asezarea de la Vidra, (22); la Cascioarele s – au descoperit doar 4 piese a caror etapa este necunoscuta.

               Strapungatoarele, alaturi de folosirea lor in activitati productive de perforare, ornamentare, exista posibilitatea sa fie folosite si ca arme. Acest lucru putea fi posibil prin inmanusarea lor intr – un maner din os sau prin infasurarea intr – un fir vegetal. La Cascioarele s – a descoperit o piesa unicat, care conserva striuri numai in treimea medie, despartind astfel, zona de utilizare de cea a manerului, (C. Bem 1999-2000, p. 98).

               Patru piese au fost descoperite in locuinta nr. 5 de la Harsova. Aceasta s-a dovedit a fi o „locuinta atelier” pentru prelucrarea podoabelor, (bratari si margele), din Spondylus gaederopodus. Se pare ca obiectele din arama ar fi fost folosite la confectionarea acestor podoabe din valve de scoici. Mai exact este vorba de un depozit de podoabe si unelte din arama. Initial el s-a aflat depus intr-un vas de lut pe o polita, care in timpul incendiului ce a distrus locuinta, a cazut, o parte din obiectele ce se aflau in el, risipindu-se pe o suprafata de 1mp . Evident, locuinta si depozitul au apartinut unui individ specializat in confectionarea de astfel de obiecte. Alaturi de aceste piese s-au mai descoperit si: o dalta si cinci inele de bucla mentionate in lucrare, (E. Comsa 1990, p.11; P. Hasotti 1997, p.107-108).

               Raspandirea topoarelor:

Piese cu un caracter deosebit, determinat de raritatea lor in mediul eneolitic, dar si de implicatiile lor economice, sociale si spirituale, topoarele de arama au fost mereu in atentia specialistilor. Pe langa dubla lor functionalitate de unelte si arme, in acelasi timp, unele din ele au avut si un rol legat de practici de cult si magico-rituale, depuneri votive, insemne ale puterii etc.

Considerate piese de prestigiu, topoarele ar putea fi insemnul unor asezari diferentiate din punct de vedere social, , (C. Bem  2005, sub tipar).

               In graficul de mai jos, observam ca nu avem nici un topor descoperit pentru cultura Gumelnita A1, iar pentru Gumelnita A2 o singura piesa descoperita la Bucsani. In etapa B1 a culturii avem un topor descoperit la Vidra si unul la Teiu. Din pacate, nu se stie sigur etapa din care provin celelalte descoperiri de la: Vidra, Glina, Gumelnita, Poroschia, Cluj-Napoca, Ciolanestii din Deal, Bucsani si Sultana. In fiecare din asezari s – a descoperit cate un topor, iar in asezarea de la Gumelnita, s – au descoperit doua topoare.

               P. Hasotti, a facut o comparatie intre obiectele de cupru  descoperite in spatiul vest-pontic, (in special in necropola de la Varna) si obiectele descoperite in asezari, observand o discrepanta majora in ceea ce priveste densitatea topoarelor, care sunt prezente in numar mult mai mare in asezari, spre deosebire de necropole; acest fapt subliniaza acelasi caracter votiv mentionat mai sus, (P. Hasotti 1997, p.107). 

„Interesant ar fi sa stim care este semnificatia pieselor descoperite izolat sau in depozite. Multe din ele ar putea fi depuneri votive, (greu de crezut ca omul isi pierdea deseori cate un topor pretios pe camp ), (A.Vulpe1973, p.223).

               Raspandirea lamelor:

  Caracteristic pentru aceste piese este forma latita si ascutita la varf, asemenea unui cosor; unele sunt prevazute cu maner pentru fixare. Au taisul ascutit pe partea exterioara.

Astfel de piese au fost descoperite la Cascioarele, (etapa A2 a culturii), doua apartinand etapei B1 a culturii Gumelnita, (Cascioarele si Tangaru) si alte doua a caror etapa este necunoscuta la Cascioarele si Glina.


                                                  



               Raspandirea daltilor:

Din piesele pe care le – am descris in baza de date 12 exemplare sunt reprezentate de dalti. Au forma dreptunghiulara sau paralelipipedica, dar pot fi si mai subtiri, asemanatoare cu topoarele plate. Observam pentru etapa A1 a culturii o singura piesa descoperita la Harsova. Face parte din renumita „locuinta-atelier” cu nr.5, si se pare ca era folosita la crestarea si  decuparea fragmentelor din bratari, ce urmau a fi transformate in placute decorative sau margele de diferite dimensiuni, (P. Hasotti 1997, p.107-108).

Pentru etapa A2 a culturii nu avem nici o piesa descoperita, pentru B1 avem cate doua dalti la: Cascioarele, Gumelnita si Geangoiesti. In cazul daltilor

descoperite la Gumelnita, Geangoiesti, (cate doua piese), Curcani, Silistea – Gumesti si Vanatorii Mici, (cate o piesa) etapa de provenienta este neprecizata.


              

              

               Raspandirea carligelor:

Carligele se numara printre piesele cu cele mai putine descoperiri, si avem in baza de date un numar de cinci piese, descoperite astfel: in etapa A2 a culturii Gumelnita s – au descoperit trei carlige, la Harsova, Gumelnita si Pietrele. In etapa B1 a culturii s – au descoperit doua piese, la Cascioarele si Vidra. Carligele se disting intre ele prin forma capatului de prindere a firului, care se poate termina cu un inel de prindere sau poate fi ascutit la ambele capete, (Plansa I: 8 a, b).

Unele din aceste categorii au fost folosite pentru pescuit, facand parte din inventarul gospodaresc.

Raspandirea acelor:

Din punct de vedere tipologic acele se deosebesc de strapungatoare prin forma specifica a capatului proximal, din care rezulta trei grupe principale: ace simple, cu gamalie; ace cu partea proximala aplatizata, (triunghiular / romboidal); ace cu dubla voluta sau cu cap dublu spiralat.


Din cele 56 de piese descoperite si publicate pana acum in arealul culturii Gumelnita pe teritoriul Romaniei, 46 apartin etapei Gumelnita B1 si doar sase apartin etapei Gumelnita A2. Pentru Gumelnita A1 nu s-a descoperit nici o piesa. Daca aceasta situatie nu se datoreaza hazardului descoperirilor, atunci s-ar putea afirma ipoteza unei mai mari utilizari a acelor in etapa B1. Altele erau folosite ca podoabe, (de exemplu volutele): pentru fixarea unor piese vestimentare, sau, poate pentru prinderea parului de catre femei, ( E. COMSA 1965, p.370)

Reprezentative pentru cultura Gumelnita sunt acele cu dubla voluta, care nu au jucat doar rolul de podoabe, ci si acela de embleme, adevarate piese de prestigiu reprezentative pentru structurile sociale. Prin dubla voluta, acestea constituie categoria cea mai spectaculoasa de ace, (Plansa I, 3). Acest tip este raspandit in ultimele doua faze ale culturii Gumelnita.


Pentru etapa A2 a culturii s – au descoperit trei piese la: Vidra, Morteni si Cascioarele, toate in locuinte, iar in etapa B1 se observa o concentrare a pieselor de acest tip, cele mai multe fiind descoperite la Varasti, (una intr – un mormant, iar celelalte doua intr – un depozit).


Capatul proximal aplatizat si, in unele cazuri, corpul rasucit, sunt elemente care individualizeaza cea de-a doua categorie de ace. Realizata prin martelare, partea proximala poate fi romboidala, triunghiulara sau de o forma general triunghiulara, de obicei cu baza mare spre corpul piesei, (Plansa I: 2, 4). Din piesele facute publice, foarte putine au fost descoperite la sudul Dunarii, ceea ce i-a determinat pe arheologi sa-si puna problema crearii la nordul Dunarii a tipului de ace in discutie, intr-unul sau mai multe „ateliere” metalurgice locale, situate in apropierea fluviului, (C. Bem 1999-2000, p.160-161; Idem 2002 – 2003, p.10).

            Existenta unui astfel de atelier poate fi sustinuta si de descoperirea a trei depozite la Varasti, (unde s-au descoperit cele mai multe ace de acest tip - noua exemplare) si Gumelnita, unde s-au descoperit patru ace, toate atribuite etapei B1 a culturii. In aceeasi etapa s – au mai descoperit piese la Sultana si Cascioarele, (cate doua piese), la Draganesti – Olt si Bucsani, (cate o piesa). L – a Cascioarele s – a descoperit o piesa ce a fost atribuita etapei A2 a culturii.

Daca urmarim o evolutie a raspandirii acelor in functie de etapa din care provin, constatam ca acestea apar odata cu etapa A2 a culturii, dar majoritatea descoperirilor  sunt concentrate in B1.

 Acele simple se intalnesc in cvasitotalitatea ariei gumelnitene, de-a lungul fazelor A2 si B1, folosite, fara indoiala, ca piese cu utilitate casnica, dar foarte probabil si ca podoabe.


„Nu numai locuinta era impodobita ci si vesmintele sau chiar corpul. Este posibil sa fi existat si tatuaje. In mod sigur, existau diverse modalitati de aranjare a parului, (coafuri?). O dovada in acest sens o constituie acele de par ,(de os sau cupru) precum si diverse moduri de a figura parul la statuetele antropomorfe. Erau ele folosite de femei sau de catre barbati?”, (S. Marinescu - Balcu 2001, CD-ROM).

Inelele:

Intrebuintate in general ca piese de ornament, inelele din cupru au avut rolul de podoabe, (Plansa I: 10a, b). Cerceii sau inelele de bucla constituie cele mai vechi tipuri de piese din cupru si au evoluat pana in epoca bronzului; au fost puse in relatie cu practici magico-rituale, ca obiecte de cult, fiind considerate drept obiecte ale zeitatii feminine, obiecte de podoaba, (I. Mares 2002, p. 128). Procentul de inele descoperite in cultura Gumelnita este de 10, 1 %.


Cele mai vechi inele apartinand culturii Gumelnita au fost descoperite la Harsova pentru etapa A1, (4 inele), si la Gumelnita, (un inel).

Observam in graficul de mai sus o concentrare a pieselor descoperite in cultura Gumelnita A2, in asezarile de la: Glina, (6 piese), Vidra, (2 piese), in comparatie cu asezarile de la Pietrele, Cascioarele si Harsova, unde s – a descoperit doar cate o piesa. Tot la Glina s – a mai descoperit un inel dar nu se cunoaste etapa din care provine. In etapa A1 a culturii s – au descoperit patru inele la Harsova si unul la Gumelnita. In cultura Gumelnita B1 nu s – a descoperit nici o piesa.

Colane, cingatori, bratari, verigi:

Sunt considerate gumelnitene numai bratarile simple, uni- sau cel mult bispiralice, variate tipologic, (C. Bem, 1999-2000, p.162; Idem, 2002 – 2003, p.6). O piesa unicat din eneoliticul Romaniei a fost descoperita la Bucuresti. Este din sarma de cupru, cu un decor ce sugereaza capul de sarpe. Nu se stie sigur faza din care provine. A fost pusa in legatura cu practici magico-rituale, deci ar putea fi piesa de cult, (V. Boroneant 1992, p.71).

            Un colier, (colan), din tabla de cupru, a fost descoperit la gatul unei statuete, in asezarea de la Cascioarele, apartinand etapei B1 a culturii Gumelnita.

Pe aceeasi statueta de la Cascioarele, amintita mai sus, in jurul taliei s-a descoperit o cingatoare din tabla de cupru, (Plansa II, 3a). O alta cingatoare se gaseste pe o statueta din os de la Sultana. Impodobirea statuetelor antropomorfe cu cercei, verigi, colane, cingatori de cupru, s-a considerat ca face parte din ritualul de cult consacrat zeitatii feminine, (Plansa II, 3b), piesele respective devenind sacre, (I. Mares, 2002, p. 130).

            In localitatea Pietrele din judetul Giurgiu a fost descoperita o veriga, intr – o faza neprecizata a culturii Gumelnita.


            TABLE SI SARME:

            O categorie extrem de rara este cea a materiei prime pregatita pentru a fi prelucrata: table si sarme. O astfel de tabla, (Plansa II, 5) s-a descoperit in asezarea de la Cascioarele; in acelasi loc a fost descoperita o sarma, (Plansa II, 4).



            LINGOURI:

S-a descoperit o piesa la Vitanesti, apartinand etapei B1 a culturii Gumelnita. Piesa este semi-fabricata, posibil import, care atesta atat metalurgia locala a cuprului, cat si comertul cu asemenea bunuri.

           

            RESTURI DE LA TURNARE:

Din etapa Gumelnita B1 provin „bobitele” de la Vidra, judetul Ilfov.

Fiecare grupa de unelte, arme, podoabe, repartizeaza o gama variata de piese elaborate de mestesugarii „specializati” din eneolitic, cu destinatii functionale precise. Este evident faptul ca tipuri de unelte si podoabe, inventii ale mestesugarilor, (unele tipuri de topoare, pandantive, amulete), au disparut in eneoliticul final, cand au avut loc transformari etno-culturale si formarea unor civilizatii noi, (I. Mares 2002, p.140).

Se va putea dispune de mai multe date atunci cand rezultatelor actuale obtinute li se vor adauga si analizele traseologice. Tipurile de piese cu datare sigura ajuta la incadrarea aproximativa a altor exemplare similare gasite fortuit sau chiar a celor diferite ca tipuri,  (piesele din depozite), dar nu pot fi vazute ca repere cronologice pentru stabilirea unor sincronisme intre faze, etape si subetape ale unor culturi arheologice eneolitice, deoarece evolutia lor in timp este mai indelungata decat a fazei culturale in care au aparut.

Se constata de asemenea ca, productia pieselor de cupru, cantitativ si ca diversitate tipologica, parcurge o curba ascendenta, din eneoliticul timpuriu, este maxima in perioada eneoliticului dezvoltat, (clasic), si descendenta in eneoliticul final, (V. Voinea 2001, CD-ROM).

CONCLUZII:

Inca din mileniul VI i. Chr locuitorii spatiului nord – pontic aveau primele contacte cu arama si cunoasterea acestui metal, (prospectia), lucru evidentiat de specialisti prin bucata de cupru descoperita la Iernut, apartinand culturii Starcevo – Cris, dar si prin aducerea la lumina prin intermediul sapaturilor arheologice a primelor obiecte din cupru, apartinand aceleiasi culturi, (strapungatoare).

Numeroasele lucrari stiintifice realizate de cateva generatii de specialisti, ce s – au intrecut cu tenacitate in a studia si elucida „misterele” civilizatiilor neolitice, sunt dovada faptului ca vechea metalurgie a cuprului a fost si este una din cele mai controversate probleme ale preistoriei.

Investigatiile facute de – a lungul anilor, concretizate prin descoperirile arheologice de mare importanta, au dus la clarificarea multor necunoscute legate de inceputurile si dezvoltarea metalurgiei aramei.

Descoperirile arheologice au adus la lumina date importante despre practicarea mineritului in sud – estul Europei, (Balcani), probabil de o anumita categorie de „mineri profesionisti” , care prin exploatarea zacamintelor native de arama, (de la suprafata) sau a celor polimetalice, au ajuns la un  moment dat sa cunoasca si sa foloseasca aliajul de cupru cu arsen, abtinand astfel piese mult mai bune din punct de vedere calitativ, (I. Mares 2002, p. 345).

In neolitic si ulterior, a fiintat probabil o categorie de mesteri itineranti „specializati” in metalurgia aramei, care au prelucrat in asezari diferite piese din cupru, prin cele trei etape pe care le presupune procesul de metalurgie:

- o prima etapa de exploatare a zacamintelor pentru calitatile oxizilor de cupru, urmata de utilizarea tehnicilor simple, (mecanice) de elaborare a pieselor de cupru si dezvoltarea propriu – zisa a metalurgiei aramei, prin folosirea tehnicilor de reducere, topire si turnare, alaturi de cele mecanice.

            Pentru eneoliticul gumelnitean exista putine informatii referitoare la exploatarea unor zacaminte de cupru locale, si anume mina de la Altan Tepe, care ridica numeroase semne de intrebare asupra perioadei de exploatare, dar descoperirile rezultate in urma cercetarilor sistematice, (tipare pentru turnat arama la Cascioarele, piese semifabricate si posibile „resturi de la turnare”), sunt o dovada in ceea ce priveste metalurgia locala a cuprului.

Progresele inregistrate in metalurgia aramei sunt in relatie si cu rezultatele obtinute in arderea ceramicii in cuptoare, cand s – a atins temperatura de topire a cuprului, (1085°C).

Se constata o diversitate tipologica de obiecte din cupru in cultura Gumelnita : unelte, (strapungatoare, lame, topoare, dalti, carlige, ace), podoabe, (bratari, inele, cingatori, verigi), diverse alte piese, (sarme, „resturi de la turnare”, table, posibile lingouri).

Analizand obiectele din eneoliticul gumelnitean  descoperite in spatiul nord – pontic, si tinand cont de conditiile de descoperire, se constata ca cele mai multe piese provin din asezari, (Cascioarele si Gumelnita), respectiv locuinte, cele din morminte si depozite fiind mult mai reduse. Importante ca numar sunt si descoperirile intamplatoare, in general reprezentate de ace si topoare.

Rezultatele cercetarilor arheologice nu releva in totalitate realitatea, deoarece unele asezari au fost cercetate sistematic, (de aici provenind cele mai multe piese), altele au facut obiectul unor sondaje si sapaturi de salvare, iar pentru un numar semnificativ de piese nu se cunosc conditiile in care au fost descoperite.

            Rezultatele analizelor spectrale documenteaza atat productia locala, cat si schimburile permanente in cadrul circulatiei metalului, din si inspre zone diferite de productie. Odata cu patrunderea comunitatilor Cernavoda I se constata un proces de diminuare a metalurgiei aramei in zona sudica a tarii, centrele si „atelierele” gumelnitene incetandu – si activitatea.

            Metalurgia aramei in neo – eneolitic, (mai ales in cel dezvoltat), a reprezentat un factor principal in cadrul transformarilor care au avut loc in dezvoltarea civilizatiilor de atunci, alaturi de celelalte laturi economice.

            Pentru rezolvarea descifrarii totale a unor probleme legate de metalurgia cuprului se impune intreprinderea de cercetari arheologice sustinute pentru depistarea si investigarea vechilor exploatari miniere si efectuarea mai multor cercetari interdisciplinare, (analize metalografice, spectrografice, traseologice), alaturi de cercetarea  integrala a cat mai multor asezari neolitice, pentru a putea avea o imagine de ansamblu a ceea ce a reprezentat civilizatia neolitica  in cvasitotalitatea ei.

Baza actuala de informatii va fi intregita cu siguranta de cercetarile viitoare, ce vor aduce indiscutabil noi date privind acest domeniu.


                                                                                                                 

                      1 a,b                                                                                                   3

                                                                                                   2                                 3


                                                                                                          

                                  

                                                                                 

                                                         5                                                6                                                7

                                                                                                                            

                                              

4

                                                                                                                                

                                                                                                                                 10 a,b

                                                                                                  9 a,b

                                                                                                      



                     8 a ,b                                                             


                                                       

                     

1a                                                                                                                       1b

                                                                                                                      2a            2a


                                                                                                   

                                                                                                                      3

                                                                                                         

2b                                                                                                                         4

BIBLIOGRAFIE :

Balasescu Adrian, Haita Constantin, Popovici  Dragomir, Radu Valentin, 

Tomescu A.M. F., Cercetarea arheologica pluridisciplinara. Concepte, Metode si Tehnici, Seria Cercetari Pluridisciplinare, III, Bucuresti, Ed. Cetatea de Scaun-Targoviste, 2002, p.68-69;

Bem Catalin,   Consideratii privind o serie de tipuri de piese din arama gumelnitene, in Buletinul Muzeului “Teohary Antonescu”, 5-6, Giurgiu, 1999 – 2000, p. 155-179;

Bem Catalin,         Considération sur quelques types de pièces gumelnitiennes en cuivre, in      Dacia, 46 – 47, Bucuresti, 2002 – 2003, p. 1 – 26;

Bem Catalin,            Noi consideratii asupra topoarelor-ciocan de tip Vidra, in Studii de Preistorie, 3, 2005, sub tipar;

Boroneant Vasile,  Tell-ul eneolitic de la Chitila - Bucuresti, in Materiale, a VII- a sesiune       anuala de rapoarte, Ploiesti, 1983, p.69-72;

Comsa Eugen,  L'utilization du cuivre par les comunautés de la culture Gumelnita du territoire roumain, in Studia Praehistorica, 1-2, 1978, Sofia, p. 109-120;

Comsa Eugen  ,   Neoliticul pe teritoriul Romaniei. Consideratii, 1987,

                                       Bucuresti, p.102 - 106;

Comsa Eugen,  Quelque donnée sur les aiquilles de cuivre découvertes dans l'aire de la   civilisation de Gumelnita, in Dacia, N. S., IX, 1965, p.363;

Comsa Eugen,     Complexul neolitic de la Radovanu, in Cultura si Civilizatie la Dunarea de Jos, VIII, 1990, Calarasi, p.11-20;

Comsa Eugen, Arama, in Enciclopedia Arheologiei si Istoriei Vechi a Romanilor, vol.I, 1994,  coord. Constantin Preda,

Danila Petre,

Danila Maria,       Cuprul, 1982, Bucuresti, p. 29 – 31;

Dumitrescu

Vladimir,              Fouilles de Gumelnita, in Dacia, II, 1925, Bucuresti, p. 98-99;         

Dumitrescu

Vladimir ,         Descoperirile de la Gumelnita, in Dacia, I, 1924, Ed. Cultura Nationala,  p.325-342;

Hasotti Puiu,        Epoca neolitica in Dobrogea, Constanta, 1997, p. 93-108;   

Lazarovici Gh.,

Micle D.,             Introducere in arheologia informatizata, Universitatea de Vest Timisoara, Bibliotheca Historica et Archaeologica Universitatis Timisiensis III, Ed. Timisoara, 2001, p.20-21;

Maddin Robert,        Some metallurgical Consideration in the Reconstruction of Early Metallurgy, in The Copper Age in the Near East and Europe 10, colloquium XIX, Metallurgy: Origins and Technology, organizat de Bernardo Bagolini si Fulvia Lo Schiavo, 8-14 septembrie 1996, Ed. A.B.A.C.O, p.9 – 19;

Mares Ion,         Metalurgia aramei in neo-eneoliticul Romaniei, Suceava, Ed. Bucovina Istorica, 2002, p. 27-140;

Marinescu – Balcu

Silvia,                      Introducere in cultura Gumelnita, CD – ROM, Ministerul Culturii si        Cultelor, Serviciul Arheologie, CIMEC;

Nestor Ion,         Asupra inceputurilor metalurgiei aramei si bronzului in R.P.R., I, Bucuresti,      p.32, 41;

Pernicka Ernst, Begemann F., Schmitt – Strecker S., Todorova H., Kuleff I. ,

                            Prehistoric copper in Bulgaria, in Eurasia Antiqua 3, 1997, p. 57 – 59;

Petrescu-Dambovita Mircea,                    

                             Problema neolitizarii, in Istoria Romanilor, vol. I, Ed. Academiei, Bucuresti, 2001. p.116-122;

Vajsov Ivan,      Die Idole aus den Graberfejdern von Durankulak 257, in Die Prahistorischen Graberfelder Heravsgegeben Von Henrieta Todorova, 2002, Teil 1, Sofia, p. 264;

Voinea Valentina, Cultura Gumelnita in centrul si sudul Dobrogei, CD – ROM, 2001, Ministerul Culturii si Cultelor, Serviciul Arheologie, CIMEC;

Vulpe Alexandru, Inceputurile metalurgiei aramei in spatiul carpato-dunarean, in SCIV, 24,             2, Bucuresti, 1973, p. 217-237 ;

Vulpe Alexandru, Probleme actuale privind metalurgia aramei si a bronzului in epoca   bronzului in Romania, in Revista de Istorie, Bucuresti, 1974, p. 140;

Vulpe Alexandru, Die Axte und Beile in Rumanien II, in, PBF, IX, 5, 1975, p.55-59;



Plansa I:

1)a, b Strapungatoare; 2)Ac cu capatul proximal aplatizat; 3)Ac cu dubla voluta; 4) Ac cu capatul proximal aplatizat; 5) Topor  - ciocan tip Vidra; 6) Topor – ciocan tip Codor; 7) Topor plat – ingust varianta Gumelnita;

Scara: 1a,b, 3, 4 : 1/1; 2a : 1/3; 2b : cca.1/2.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Cultura gumelnita. generalitati
Statistica pieselor gumelnitene
MOSNITA VECHE (com. Mosnita Noua, jud. Timis) - Lucrare arheologie
INTRODUCERE IN ARHEOLOGIE


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu