Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » tehnica mecanica
CALCULUL DE PREDIMENSIONARE AL ELECTROFILTRULUI IN VARIANTA INAINTE SI DUPA REABILITARE

CALCULUL DE PREDIMENSIONARE AL ELECTROFILTRULUI IN VARIANTA INAINTE SI DUPA REABILITARE



CALCULUL DE PREDIMENSIONARE AL ELECTROFILTRULUI IN VARIANTA INAINTE SI DUPA REABILITARE

 

1 Proiect initial- APLICATIA 2

Sa se íntocmeascá calculul de predimensionare a unui electrofiltru, cunoscandu-se urmátoarele date :

-        combustibilul folosit este lignit, avand urmátoarea compozitie elementará  :

C= 0,191                                                        

H=0,016                                             

O=0,058                                                         


N=0,034

Sc=0,006

A=0,275 (continutul de cenusá)

Wt=0,42

- consumul de combustibil : B=68,9+        (debitul de combustibil)

- coeficientul excesului de aer la cos (la intrare)

- temperatura gazelor de ardere la cos t=1500 C

- pierderea relativa de cáldura q4 =1,5% (cauzatá de arderea incompletá)

- presiunea atmosfericá p =1013,3 mbar

- depresiunea din electrofiltru (a gazelor la intrare)Dp=50 mbar

- continutul de umiditate a aerului d=10g/kg aer uscat

- continutul de praf ín gazul filtrat (la iesire) Cf=150mg/m3N

Se mai cunosc urmátoarele relatii :

Oxigenul minim necesar arderii perfecte :

                        

Aerul real necesar arderii                  

Volumul de dioxid de carbon            

Volumul de dioxid de sulf                

Volumul de oxigen liber                   

Volumul de azot                                

Volumul de vapori de apá                 

Debitul de praf antrenat                    

a1 =0,05 fractiunea depusá ín buncárul drumului al II-lea ;

xa =0,9378 fractiunea de cenusá antrenatá de gazele de ardere care párásesc focarul ;

Puterea calorificá  inferioará a combustibilului

viteza de migrare a particulelor de praf w=5,6 cm/s

viteza de curgere a gazelor v=1,96 m/s

ínáltimea unui electrod de depunere h=10,5m

pasul dintre douá panouri de depunere s=0,300m

Se vor determina :

1)     concentratia prafului ín gazele de ardere la intrarea ín electrofiltru Cb [g/m3N]

2)     gradul de separare al electrofiltrului

3)     suprafata specificá de depunere f[m2/m3/s]

4)     suprafata totalá a electrozilor de depunere AEF[m2]

5)     numárul canalelor de circulatie a gazelor nC

6)     látimea electrofiltrului b[m]

7)     lungimea totalá a panourilor de depunere Lt[m]

8)     lungimea electrofiltrului L[m]

9)     lungimea unui camp LC[m]

1mm CA=9,80665Pa 10 Pa

1mm Hg(torr)=133,322.10-2 mbar

Rezolvare

      

      

        1 bar =105

1Pa =10-5bar=10-2mbar

L=1,4

Volumul total de gaze de ardere :

=0,3567+0,0042+0,1397+1,8663+0,7396=3,1065m3N/kg

Debitul de gaze ín conditiile din electrofiltru :

=B.Vgt

Debitul de praf antrenat :

a1 = 0,05 ; grad de retinere ín focar 6,22%

xa = 0,9378=1-0,0622

1)     Cb=

2)    

3)    

4)    

5)    

6)    

7)    

8)     L=1,2

9)    

2 Proiect modernizat- APLICATIA 2

Sa se íntocmeascá calculul de predimensionare a unui electrofiltru reparat si modernizat, cunoscandu-se urmátoarele date :

-        combustibilul folosit este lignit, avand urmátoarea compozitie elementará  :

C= 0,191                                                        

H=0,016                                             

O=0,058                                                         

N=0,034

Sc=0,006

A=0,275 (continutul de cenusá)

Wt=0,42

- consumul de combustibil : B=68,9+        (debitul de combustibil)

- coeficientul excesului de aer la cos (la intrare)

- temperatura gazelor de ardere la cos t=1400 C

- pierderea relativa de cáldura q4 =1,5% (cauzatá de arderea incompletá)

- presiunea atmosfericá p =1013,3 mbar

- depresiunea din electrofiltru (a gazelor la intrare)Dp=30 mbar

- continutul de umiditate a aerului d=10g/kg aer uscat

- continutul de praf ín gazul filtrat (la iesire) Cf=50mg/m3N

Se mai cunosc urmátoarele relatii :

Oxigenul minim necesar arderii perfecte :

                        

Aerul real necesar arderii                  

Volumul de dioxid de carbon                         

Volumul de dioxid de sulf                           

Volumul de oxigen liber                              

Volumul de azot                                           

Volumul de vapori de apá                 

Debitul de praf antrenat                              

a1 =0,05 fractiunea depusá ín buncárul drumului al II-lea ;

xa =0,9378 fractiunea de cenusá antrenatá de gazele de ardere care párásesc focarul ;

Puterea calorificá  inferioará a combustibilului

viteza de migrare a particulelor de praf w=5,6 cm/s

viteza de curgere a gazelor v=1,96 m/s

ínáltimea unui electrod de depunere h=10,5m

pasul dintre douá panouri de depunere s=0,400m

Se vor determina :

10) concentratia prafului ín gazele de ardere la intrarea ín electrofiltru Cb [g/m3N]

11) gradul de separare al electrofiltrului

12) suprafata specificá de depunere f[m2/m3/s]

13) suprafata totalá a electrozilor de depunere AEF[m2]

14) numárul canalelor de circulatie a gazelor nC

15) látimea electrofiltrului b[m]

16) lungimea totalá a panourilor de depunere Lt[m]

17) lungimea electrofiltrului L[m]

18) lungimea unui camp LC[m]

1mm CA=9,80665Pa 10 Pa

1mm Hg(torr)=133,322.10-2 mbar

Rezolvare

      

      

        1 bar =105

1Pa =10-5bar=10-2mbar

L=1,4

Volumul total de gaze de ardere :

=0,3567+0,0042+0,1397+1,8663+0,7396=3,1065m3N/kg

Debitul de gaze ín conditiile din electrofiltru :

=B.Vgt

Debitul de praf antrenat :

a1 = 0,05 ; grad de retinere ín focar 6,22%

xa = 0,9378=1-0,0622

10) Cb=

11)

12)

13)

14)

15)

16)

17) L=1,2

18)

Tabel comparativ Date de tema si caracteristici constructive calculate ale instalatiei de desprafuire electrica

Nr.crt.

Marime

Proiect initial

Proiect modernizat

1.

Concentratia prafului ín gazele de ardere la intrarea ín electrofiltru (Continutul de praf la intrare),



76

76

2.

Randamentul de desprafuire (Gradul de separare) al electrofiltrului,

99,802

99,934

3.

Suprafata specificá de depunere, f[m2/m3/s]

111,155

130,772

4.

Suprafata totalá a electrozilor de depunere, AEF[m2]

39058,31

43952,6

Numárul canalelor de circulatie a gazelor,  nC

Calcul

Real

Calcul

Real

57

44

41

33

6.

Látimea electrofiltrului, b[m]

20,52

19,68

7.

Lungimea totalá a panourilor de depunere, Lt[m]

33,21

52,324

8.

Lungimea electrofiltrului, L[m]

39,852

62,789

9.

Lungimea unui camp, LC[m]

8,30

13,08

3 Proiect initial-APLICATIA 2

 DETERMINAREA RANDAMENTULUI ELECTROFILTRULUI ORIZONTAL USCAT

-        pentru determinarea calitátii unui proces de despráfuire se foloseste notiunea de randament de despráfuire sau grad de separare

;

     concentratia de praf ínainte si dupá instalatia de despráfuire;

      debitul de gaz la intrare si respectiv la iesirea din despráfuitor;

Dacá  formula se simplificá. De exemplu :

acest randament de 99,802% aratá cá 99,802 procente din praf (raportat la m3 de gaz - conditii normale de lucru) au fost retinute, iar 0,00198 procente au rámas ín gazele epurate.

Debitul de gaz : Qg = 860.000 m3N/h

Debitul de gaz:

Determinarea suprafetei de depunere necesare

    unde:

fn = suprafata de depunere specificá  se determiná cu ajutorul formulei lui Deutsch:

     

w = viteza de migratie a particulei [m/s], viteza de deplasare a particulei de la electrodul de emisie la electrodul de depunere (poate fi consideratá ca datá initialá pentru proiectarea electrofiltrului)

-astfel pentru un electrofiltru orizontal care functioneazá cu  si separá cenusa zburátoare din gazele de ardere rezultate ín urma arderii prafului de lignit íntr-un cazan de abur, se indicá valorile pentru viteza de migratie w=710 cm/s = 0,070,1 m/s.

Alegem w=9 cm/s = 0,09 m/s;

-deci rezultá: 

rezultá : Fn =69,163. 238,88=16521,657m2.

Determinarea simbolului (formulei) electrofiltrului.

Simbolul electrofiltrului se scrie sub forma:

               unde

ZG - numárul de treceri libere ale gazului, se determiná din relatia :

                                    unde

Fq = sectiunea liberá de trecere a gazului [m2]

;

vg - viteza gazului ín electrofiltru [m/s] este limitatá superior de valoarea la care apare fenomenul de reantrenare a prafului de pe electrozii de depunere, vp.

vp - este o márime caracteristicá pentru fiecare sistem de praf si depinde de:

-      márimea particulelor ;

-      greutatea lor specificá ;

-      forma lor ;

Pentru cenusá zburátoare vp = 2,45 m/s;

Limita inferioará a vitezelor de gaz este determinatá de utilizarea economicá a locului destinat pentru instalatia respectivá.

vg = 0,4 3 m/s functie de

-      felul sistemului gaz - praf;

-       ;

-      tipul de lectrozi de depunere;

Alegem vg = 2,2 m/s

Ha = ínáltimea activá a electrofiltrului [m] ;

d1 = spatiul liber íntre doi electrozi de depunere [m] ;

Pentru electrozi de depunere de tip C5H2, aceste caracteristici au urmátoarele valori:Ha= 10,5 m; d1 = 0,300 m;  rezultá :

 treceri.

La = lungimea activá a electrofiltrului

Din considerente constructive si functionale, suprafata activá de depunere va fi dispusá ín patru campuri (zone) N=4


Pentru asigurarea unei purificári eficace a gazelor este necesar ca electrozii sá fie grupati ín campuri electrice independente alimentate de agregate separate. Fatá de un electrofiltru cu un singur camp, despráfuitoarele cu douá sau mai multe campuri se disting printr-o sigurantá mult mai mare a exploatárii; ele asigurá de asemenea un grad superior de epurare .

Verificarea alegerii corecte a numárului de campuri se face cu ajutorul ecuatiei Ramsdell :            

-       - randamentul electrofiltrului ;

-      =1,2 constantá determinatá experimental care corespunde unor conditii normale de separare ;

-      N = 4 numárul de campuri ales.

;

Sau, numarul exact calculat de campuri :

- sectionarea electrofiltrelor se aplicá la unitáti mai mari. Ín general sectiile sunt despártite de un perete despártitor, formand ín instalatie canale separate pentru gaz. Rezultá o sigurantá mai mare ín functionare (se pot efectua si reparatii ín partea deconectatá a camerei fárá a íntrerupe despráfuirea ín celelalte párti ale aparatului).

ZST - numárul de electrozi de depunere dintr-un panou cu electrozi de depunere

-      l = látimea unui electrod de depunere ;

-      p = pasul electrofiltrului - distanta dintre axele a doi electrozi de depunere.

Pe baza prelucrárii matematice a relatiei gradului de separare a lui Deutsch, White indicá ca valoare optimá 250 mm, acceptand o variatie íntre 200 si 300 mm iar Lutynski íntre 100 si 200 mm, íncadrarea fácandu-se ín toate cazurile functie de caracteristica prafului si conditiile de lucru. Deci simbolul (formula) electrofiltrului este:

  

35/10,5/4 x 12/0,300

Alegerea elementelor schemei de alimentare

 ín aceleasi conditii de lucru :

50% ín cazul alimentárii cu tensiune alternativá ;

80% unda de tensiune continuá de polaritate pozitivá ;

98% unda de tensiune de polaritate negativá .

-unda de tensiune redresatá bialternantá are cea mai largá ráspandire, fiind unica utilizatá ín Romania.

-se foloseste la separea particulelor avand rezistivitatea electricá paná la 1011

Principiul alegerii echipamentului de ÍT se face ín functie de:

-      márimea camerei electrofiltrului;



-      forma electrozilor;

-      natura sistemului gaz - praf;

-      conditiile de functionare a electrofiltrului

I [mA] - consumul de curent al electrofiltrului;

l [m] - lungimea activá a electrozilor corona;

i - curentul specific pe unitatea de lungime de electrod corona;

i  variazá ín functie de:

- tipul electrofiltrului;

- felul gazului;

- forma electrozilor corona.

            i = 0,1 1,2 mA/m (o plajá foarte largá)

Ín practicá este bine de raportat curentul corona la unitatea de suprafatá de electrod de depunere ín [mA/m2]. Aceasta permite a se determina consumul de curent independent de tipul electrozilor corona.

-      curentul total necesar electrofiltrului:

        [mA]

Fn = 16521,657m2 suprafata totalá de depunere ;

iF  [mA/m2] curentul specific pe unitatea de suprafatá de depunere ;

-      pentru cenusa zburátoare iF = 0,25 0,45 mA/m2; se alege iF = 0,4 mA/m2;

I =16521,657. 0,4 = 6608,66mA

- curentul consumat de un singur camp al electrofiltrului :

           

Fiecare camp este alimentat de cate un echipament de ÍT, existand posibilitatea alimentárii a douá campuri de la un singur echipament, prin intermendiul unor separatoare de ÍT. Echipamentele de ÍT se fabricá la intreprinderea Electrotehnica Bucuresti ín douá variante de tensiune 78 kV respectiv 111 kV (tensiune de varf), fiecare variantá de tensiune ín 6 variante de putere.

Pentru electrofiltrele care despráfuiesc gazele de ardere provenite de la cazane de abur pe ligniti, se folosesc echipamente de ÍT, cu variante de tensiune de 111 kV iar ca variantá de putere care asigurá cel putin 1652,16mA.

Se aleg patru echipamente de ínaltá tensiune, cu urmátoarea denumire:

            EIT 1680mAef; 111kVV

Caracteristicile echipamentului de ÍT

-      este alcátuit din trei subansamble distincte:

1.     Agregatul de ínaltá tensiune (AIT)

- tensiune redresatá ín gol (valoare de varf)              111 kV

- tensiune redresatá pe sarciná rezistivá                                  65 kV

- curentul redresat (valoare medie)                           1200 mA

- curentul redresat (valoare eficace)                          1680 mA

            2. Tabloul de comandá (TC)

- tensiunea de alimentare                                                          380 V(bifazat)

- frecventa nominalá                                                       50 Hz

- puterea nominalá                                                        138 kVA

- curentul absorbit (la putere nominalá)                                   377 A

            3. Bobina de filtrare de joasá tensiune

- ínchisá ín cuva AIT

- tensiune nominalá                                                       380 V

Alegerea electrofiltrului si a agregatului de alimentare

Pentru determinarea numárului de campuri electrice se tine seama de:

a)                   Ulucru a campurilor de la intrare va fi mai micá decat cea a urmátoarelor (din cauza existentei unor concentratii mai mari de particule ín mediul bifazic q[g/m3]

b)                   Rezistenta activá a campului electric

Pentru a asigura o functionare linistitá a electrofiltrului (fárá descárcari ín arc electric ín spatiul dintre electrozi)

                                  rag - rezistenta activá a agregatului de alimentare.

Pentru obtinerea unui curent mare trebuie sá se utilizeze surse de curent cu impedante mici. Capacitatea mare a electrofiltrului duce la aparitia arcurilor electrice ín timpul decuplárii alimentárii.

Ín cazul unei rezistente active mici ín electrofiltru au loc descárcári electrice intense. Se pune ín functiune schema de reglaj a tensiunii care decupleazá tensiunea pe timpul strápungerilor (Umed scade). Deci, dimensiunile campului electric nu trebuie sá fie relativ prea mari, pentru a se evita descárcárile electrice puternice de tip arc electric si a se asigura randament mare.

Exemplu

Fie electrofiltrul cu suprafata de depunere Fn = 16521,657m2 , capacitatea electricá C[F]; Umed = 41,365kV; Imed = 1,65216A.

Ín acest caz :

Pentru un camp cu suprafata de depunere , capacitatea va fi :

 C'=2C [F], iar curentul  de unde

O combinare nefavorabilá a unei capacitáti electrice mari cu o rezistentá activá micá conduce la márirea gradului de descárcári electrice de tip arc electric( practic de 2-3 ori mai mult decat ín cazul initial ).

4 Proiect modernizat-APLICATIA 3

  DETERMINAREA RANDAMENTULUI ELECTROFILTRULUI ORIZONTAL USCAT

-        pentru determinarea calitátii unui proces de despráfuire se foloseste notiunea de randament de despráfuire sau grad de separare

;

     concentratia de praf ínainte si dupá instalatia de despráfuire;

      debitul de gaz la intrare si respectiv la iesirea din despráfuitor;

Dacá  formula se simplificá. De exemplu :

acest randament de 99,934% aratá cá 99,934 procente din praf (raportat la m3 de gaz - conditii normale de lucru) au fost retinute, iar 0,00066 procente au rámas ín gazele epurate.

Debitul de gaz : Qg = 1.400.000 m3N/h

Debitul de gaz:

Determinarea suprafetei de depunere necesare

    unde:

fn = suprafata de depunere specificá  se determiná cu ajutorul formulei lui Deutsch:

     

w = viteza de migratie a particulei [m/s], viteza de deplasare a particulei de la electrodul de emisie la electrodul de depunere (poate fi consideratá ca datá initialá pentru proiectarea electrofiltrului)

-astfel pentru un electrofiltru orizontal care functioneazá cu  si separá cenusa zburátoare din gazele de ardere rezultate ín urma arderii prafului de lignit íntr-un cazan de abur, se indicá valorile pentru viteza de migratie w=710 cm/s = 0,070,1 m/s.

Alegem w=9 cm/s = 0,09 m/s;

-deci rezultá: 

rezultá : Fn =81,369. 388,88=31642,776m2.

Determinarea simbolului (formulei) electrofiltrului.

Simbolul electrofiltrului se scrie sub forma:

               unde

ZG - numárul de treceri libere ale gazului, se determiná din relatia :

                                    unde

Fq = sectiunea liberá de trecere a gazului [m2]

;

vg - viteza gazului ín electrofiltru [m/s] este limitatá superior de valoarea la care apare fenomenul de reantrenare a prafului de pe electrozii de depunere, vp.

vp - este o márime caracteristicá pentru fiecare sistem de praf si depinde de:

-      márimea particulelor ;

-      greutatea lor specificá ;

-      forma lor ;

Pentru cenusá zburátoare vp = 2,45 m/s;

Limita inferioará a vitezelor de gaz este determinatá de utilizarea economicá a locului destinat pentru instalatia respectivá.

vg = 0,4 3 m/s functie de

-      felul sistemului gaz - praf;

-       ;

-      tipul de lectrozi de depunere;

Alegem vg = 2,2 m/s

Ha = ínáltimea activá a electrofiltrului [m] ;

d1 = spatiul liber íntre doi electrozi de depunere [m] ;

Pentru electrozi de depunere de tip C5H2, aceste caracteristici au urmátoarele valori:Ha= 10,5 m; d1 = 0,400 m;  rezultá :

 42 treceri.

La = lungimea activá a electrofiltrului

Din considerente constructive si functionale, suprafata activá de depunere va fi dispusá ín patru campuri (zone) N=4


Pentru asigurarea unei purificári eficace a gazelor este necesar ca electrozii sá fie grupati ín campuri electrice independente alimentate de agregate separate. Fatá de un electrofiltru cu un singur camp, despráfuitoarele cu douá sau mai multe campuri se disting printr-o sigurantá mult mai mare a exploatárii; ele asigurá de asemenea un grad superior de epurare .

Verificarea alegerii corecte a numárului de campuri se face cu ajutorul ecuatiei Ramsdell :            

-       - randamentul electrofiltrului ;

-      =1,2 constantá determinatá experimental care corespunde unor conditii normale de separare ;

-      N = 4 numárul de campuri ales.

;

Sau, numarul exact calculat de campuri :

- sectionarea electrofiltrelor se aplicá la unitáti mai mari. Ín general sectiile sunt despártite de un perete despártitor, formand ín instalatie canale separate pentru gaz. Rezultá o sigurantá mai mare ín functionare (se pot efectua si reparatii ín partea deconectatá a camerei fárá a íntrerupe despráfuirea ín celelalte párti ale aparatului).

ZST - numárul de electrozi de depunere dintr-un panou cu electrozi de depunere

-      l = látimea unui electrod de depunere ;

-      p = pasul electrofiltrului - distanta dintre axele a doi electrozi de depunere.

Pe baza prelucrárii matematice a relatiei gradului de separare a lui Deutsch, White indicá ca valoare optimá 250 mm, acceptand o variatie íntre 200 si 300 mm iar Lutynski íntre 100 si 200 mm, íncadrarea fácandu-se ín toate cazurile functie de caracteristica prafului si conditiile de lucru. Deci simbolul (formula) electrofiltrului este:

  

42/10,5/4 x 19/0,400

Alegerea elementelor schemei de alimentare

 ín aceleasi conditii de lucru :

50% ín cazul alimentárii cu tensiune alternativá ;

80% unda de tensiune continuá de polaritate pozitivá ;

98% unda de tensiune de polaritate negativá .

-unda de tensiune redresatá bialternantá are cea mai largá ráspandire, fiind unica utilizatá ín Romania.

-se foloseste la separea particulelor avand rezistivitatea electricá paná la 1011

Principiul alegerii echipamentului de ÍT se face ín functie de:

-      márimea camerei electrofiltrului;

-      forma electrozilor;

-      natura sistemului gaz - praf;

-      conditiile de functionare a electrofiltrului



I [mA] - consumul de curent al electrofiltrului;

l [m] - lungimea activá a electrozilor corona;

i - curentul specific pe unitatea de lungime de electrod corona;

i  variazá ín functie de:

- tipul electrofiltrului;

- felul gazului;

- forma electrozilor corona.

            i = 0,1 1,2 mA/m (o plajá foarte largá)

Ín practicá este bine de raportat curentul corona la unitatea de suprafatá de electrod de depunere ín [mA/m2]. Aceasta permite a se determina consumul de curent independent de tipul electrozilor corona.

-      curentul total necesar electrofiltrului:

        [mA]

Fn = 31642,776m2 suprafata totalá de depunere ;

iF  [mA/m2] curentul specific pe unitatea de suprafatá de depunere ;

-      pentru cenusa zburátoare iF = 0,25 0,45 mA/m2; se alege iF = 0,4 mA/m2;

I =31642,776. 0,4 =12657,11 mA

- curentul consumat de un singur camp al electrofiltrului :

           

Fiecare camp este alimentat de cate un echipament de ÍT, existand posibilitatea alimentárii a douá campuri de la un singur echipament, prin intermendiul unor separatoare de ÍT. Echipamentele de ÍT se fabricá la intreprinderea Electrotehnica Bucuresti ín douá variante de tensiune 78 kV respectiv 111 kV (tensiune de varf), fiecare variantá de tensiune ín 6 variante de putere.

Pentru electrofiltrele care despráfuiesc gazele de ardere provenite de la cazane de abur pe ligniti, se folosesc echipamente de ÍT, cu variante de tensiune de 111 kV iar ca variantá de putere care asigurá cel putin 3164,28mA.

Se aleg patru echipamente de ínaltá tensiune, cu urmátoarea denumire:

            EIT 3500mAef; 111kVV

Caracteristicile echipamentului de ÍT

-      este alcátuit din trei subansamble distincte:

2.     Agregatul de ínaltá tensiune (AIT)

- tensiune redresatá ín gol (valoare de varf)              111 kV

- tensiune redresatá pe sarciná rezistivá                                  65 kV

- curentul redresat (valoare eficace)                          3500 mA

            2. Tabloul de comandá (TC)

- tensiunea de alimentare                                                          380 V(bifazat)

- frecventa nominalá                                                       50 Hz

            3. Bobina de filtrare de joasá tensiune

- ínchisá ín cuva AIT

- tensiune nominalá                                                       380 V

Alegerea electrofiltrului si a agregatului de alimentare

Pentru determinarea numárului de campuri electrice se tine seama de:

c)                   Ulucru a campurilor de la intrare va fi mai micá decat cea a urmátoarelor (din cauza existentei unor concentratii mai mari de particule ín mediul bifazic q[g/m3]

d)                   Rezistenta activá a campului electric

Pentru a asigura o functionare linistitá a electrofiltrului (fárá descárcari ín arc electric ín spatiul dintre electrozi)

                                  rag - rezistenta activá a agregatului de alimentare.

Pentru obtinerea unui curent mare trebuie sá se utilizeze surse de curent cu impedante mici. Capacitatea mare a electrofiltrului duce la aparitia arcurilor electrice ín timpul decuplárii alimentárii.

Ín cazul unei rezistente active mici ín electrofiltru au loc descárcári electrice intense. Se pune ín functiune schema de reglaj a tensiunii care decupleazá tensiunea pe timpul strápungerilor (Umed scade). Deci, dimensiunile campului electric nu trebuie sá fie relativ prea mari, pentru a se evita descárcárile electrice puternice de tip arc electric si a se asigura randament mare.

Exemplu

Fie electrofiltrul cu suprafata de depunere Fn = 31642,776 m2 , capacitatea electricá C[F]; Umed = 41,365kV; Imed = 3,164 A.

Ín acest caz :

Pentru un camp cu suprafata de depunere , capacitatea va fi :

 C'=2C [F], iar curentul  de unde

O combinare nefavorabilá a unei capacitáti electrice mari cu o rezistentá activá micá conduce la márirea gradului de descárcári electrice de tip arc electric( practic de 2-3 ori mai mult decat ín cazul initial ).

Tabel comparativ Determinarea simbolului (formulei) instalatiei de desprafuire electrica

Nr.crt.

Marime

Proiect initial

Proiect modernizat

1.

Debitul de gaz,  

238,88

388,88

2.

Suprafata de depunere specifica,

69,163

81,369

3.

Suprafata de depunere necesara,

16521,657

31642,776

4.

Sectiunea libera de trecere a gazului,

110

177

Numarul de treceri libere ale gazului,

Calculat

Real

Calculat

Real

35

44

42

33

6.

Lungimea activa a electrofiltrului,

22,478

35,876

7.

Numarul de campuri,

Calculat

Real

Calculat

Real

5

4

6

4

8.

Numarul de electrozi de depunere dintr-un panou cu electrozi de depunere,

12

19

9.

Simbolul (formula) electrofiltrului

Calculat

Real

Calculat

Real

35/10,5/4 x 12/0,300

42/10,5/4 x 19/0,400









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Transmisii hidrodinamice (THD)
Dispozitive de reducere a poluarii produse de MAI
Transferul de caldura prin radiatie
AL – III – LEA PRINCIPIU AL HIDRAULICII - INCARCAREA DETERMINA PRESIUNE
MASINI UNELTE
Fise tehnologice de sudare WPS
Constructia si calculul instalatiei de alimentare
Schimbul de caldura sub tempereatura constanta, entropie, diagrama entropica T-s


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu