Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » tehnica mecanica
K-jetronic

K-jetronic





K-JETRONIC

Sistemul mecanic de injectie a combustibilului realizeaza urmatoarele functii principale:

- Masurarea cantitatii de aer necesar admisiei;

- Alimentarea cu combustibil;

- Prepararea combustibilului;

Functionarea sistemului este prezentata schematic in fig. 16.23.

Fig.16.24. Elementele principale ale sistemului de injectie de tip K-Jetronic


1- Rezervor de combustibil; 2- Pompa electrica de alimentare; 3-Acumulator de combustibil; 4- Filtru; 5- Corector de presiune in faza de incalzire; 6- Injector; 7- Colector de admisie; 8- Injector de pornire la rece; 9- Regulator de amestec; 9a- Sectiunea de masurare a combustibilu-lui; 9b- Sistem de reglarea presiunii; 10- Debitmetrul de aer; 10a- Talerul debitmetrului; 11- Electrovalva; 12- Sonda; 13- Termocontact temporizat; 14- Sistem de aprindere; 15- Comanda aerului aditional; 16- Comutatorul clapetei de acceleratie; 17- Releu de comanda; 18- Aparat de comanda; 19- Cheie de contact; 20- Acumulator


O pompa actionata electric extrage combustibilul din rezervor, il trimite catre un acumulator, iar apoi, printr-un filtru fin, catre unitatea de cantarire, care este o parte a dispozitivului de amestec sub presiune. Presiunea combustibilului este pastrata constanta in partea de reglare a presiunii din dispozitivul de distribuire, care trimite combustibilul catre injectoare.

Injectoarele pulverizeaza carburantul in mod continuu in colectorul de admisie al motorului ( de unde si numele sistemului (K=Kontinuierlich).

Elementele principale ale sistemului K de injectie pot fi urmarite in fig.16.24.

Descrierea partilor componente

16.1.1.1    Sistemul de alimentare cu combustibil.

16.1.1.1.1    Pompa electrica de alimentare cu combustibil.

Fig.16.25. Sectiune prin pompa electrica de alimentare cu combustibil 1- admisie; 2- supapa de supra-presiune la admisie; 3- pompa cu role; 4- rotor; 5- supapa de refulare; 6- racord refulare. In sectiunea transversala 1- sectiunea de admisie; 2- discul rotor; 3- role; 4- carcasa pompei; 5- refulare

Fig.16.26. Sectiune prin acumulatorul de combustibil 1-Camera resortului; 2-Resort; 3-Opritor; 4-Membrana; 5- Volum de acumulare; 6-Deflector; 7-Racord admisie; 8- Racord retur; a- gol; b- plin


Esta o pompa de tip multicelular cu role metalice cu un debit de cateva ori mai mare decat cantitatea maxima de carburant ceruta de motor, iar surplusul este returnat fara presiune in rezervor de catre regulatorul de presiune.

Presiunea realizata este de cca 0,47…0,5 MPa.(fig. 16.25)

16.1.1.1.2    Acumulatorul de combustibil fig.16.26.

Realizeaza urmatoarele functiuni:

- Amortizor de zgomot al pompei de alimentare;

- Intarzie stabilizarea presiunii in circuitul de alimentare la pornire, ceea ce garanteaza o pozitie neutra a pistonului de comanda;

- Pastreaza un timp presiunea in sistem, dupa oprirea motorului, asigurand o pornire u[oara la cald, combustibilul fiind la dispozitia instalatiei de alimentare prin orificiul calibrat, la o presiune de cca. 0,47 MPa.

- Intarzie stabilizarea presiunii in circuitul de alimentare la pornire, ceea ce garanteaza o pozitie neutra a pistonului de comanda;

Fig.16.27. Filtrul de combustibil 1-element filtrant din hartie; 2-reazem; 3- sita

Fig.16.28. Regulatorul de presiune 1- racordul presiunii de lucru; 2- garnitura; 3- retur la rezervor; 4- piston; 5- resort de reglarea presiunii; a- pozitia motorului oprit; b- pozitia de lucru

Fig.16.29. Injectorul :a- pozitia motorului oprit; b- pozitia de lucru; 1- corpul injectorului; 2- filtru ultrafin; 3- supapa pulverizatorului; 4- scaunul supapei.

Fig.16.30. Injectorul de pornire la rece (activat): 1- conexiune electrica; 2- Admisia de combusitbil, cu filtru fin; 3- Miezul magnetic cu supapa; 4- Infasurarea electrica; 5 - Duza de pulverizare;


- Pastreaza un timp presiunea in sistem, dupa oprirea motorului, asigurand o pornire u[oara la cald, combus- tibilul fiind la dispozitia instalatiei de alimentare prin orificiul calibrat, la o presiune de cca. 0,47 MPa.

16.1.1.1.3    Filtrul de combustibil.

In avalul elementului filtrant care este din hartie, se afla o sita ce retine eventualele particule de hartie ce se pot desprinde, deci, la montaj trebuie respectat sensul de curgere indicat pe carcasa.

16.1.1.1.4    Sistemul de reglare al presiunii.

Se afla in carcasa dozator-distribuitorului de combustibil si pastreaza constanta presiunea la cca. 0,5 MPa in sistemul de alimentare.

Presiunea din instalatie se afla in echilibru cu arcul de rapel al pistonului regulatorului.

16.1.1.1.5    Injectorul.



Fig.16.31. Termocontact temporizat 1- conexiune electrica; 2- Hexagon de strangere; 3- Lamela bimetalica; 4- Infasurare de incalzire; 5- Contact.

Fig.16.32.Functionarea sistemului in faza de incalzire a motorului 1- Dozator; 1b- Partea de combustibil; 7- Injector; 15- Aer aditional; 16- Corectorul de presiune


Este plasat in colectorul de admisie in poarta supapei, fixarea sa fiind asigurata printr-o piesa din cauciuc, care realizeaza si etanseitatea. Injectorul este tarat la o presiune de autodeschidere de 0,33 MPa, neavand nici o functie de dozaj. La deschiderea injectorului, supapa puverizatorului vibreaza cu o frecventa relativ mare (audibila), realizand o buna pulverizare a carburantului chiar si la debite foarte mici (la mers in gol).

16.1.1.1.6    Injectorul de pornire la rece.

Prin pornire la rece se intelege procesul de pierdere a unei parti din amestecul carburant, prin condensarea combustibilului pe peretii colectorului de admisie. Pentru a usura pornirea motorului trebuie ca in momentul startului sa se suplimenteze cantitatea de combustibil injectata. Durata de actionare a supapei injectorului de start este stabilita de un termocontact temporizat, care sesizeaza si urmareste temperatura motorului. Prin activarea injectorului, amestecul carburant se imbogateste, factorul l devenind putin sub 1.

16.1.1.1.7    Termocontactul temporizat.

Fig.16.33. Corectorul de presiune a- Motor rece; b- Motor in regim termic stabilizat;

1- Membrana de comanda; 2- Retur; 3- Presiunea de comanda (din regulatorul de amestec); 4- Arcul membranei; 5- Bimetal; 6- Infasurare de incalzire

Fig.16.34. Caracteristicile corectorului de presiune


Fig.16.35. Sectiune prin controlerul aerului aditional

1- Canalul prin care culiseaza diafragma; 2- Bimetal; 3- Infasurare de incalzire

Fig.16.36. Ilustrarea principiului unui debitmetru cu corp Hotant


Controleaza durata de deschidere a injectorului de start sau intrerupe functionarea lui, cand temperatura motorului a crescut suficient si este montat astfel incat sa sesizeze temperatura motorului. Elementul principal il constituie o lamela bimetalica ce are la o extremitate un contact electric la masa motorului si este incalzita de o rezistenta electrica. La -200C se realizeaza contactul timp de cca. 8 sec. dupa care intervine temperatura motorului, contactul desfacandu-se.

16.1.1.2    Faza de incalzire a motorului.

Imbogatirea amestecului, dupa pornirea motorului rece are loc prin corectorul de presiune, la valori l <1 (uzual l = 0,4), pana cand motorul atinge temperatura de regim normal.

16.1.1.2.1    Corectorul de presiune.

Presiunea de comanda are o valoare relativa de 0,05 MPa, cand motorul este rece si creste continuu pentru a atinge cca. 0,37 MPa la sfarsitul fazei de incalzire. In starea rece a motorului, o lamela bimetelica actioneaza in sens opus actiunii arcului supapei, determinand o scadere a presiunii de comanda, lucru care se face prin incalzirea lamelei de pornirea motorului.

Datele corectorului de presiune in faza de incalzire a motorului sunt prezentate in figura 16.34.

16.1.1.2.2    Comanda aerului aditional.

Fig. 16.37. Sectiune prin debitmetrului sistemului a- pozitie de repaos; b- pozitie de lucru; 1- forma conica; 2- platou; 3- sectiune de descarcare; 4- surub de reglaj al amestecului; 5- contragreutate; 6- ax; 7- parghie; 8- opritor.


In timpul perioadei de incalzire, pierderile prin frecare, importante in starea rece a motorului, pot fi compensate printr-o imbunatatire a umplerii cilindrilor prin introducerea unei cantitati de aer suplimentar. Aceasta se realizeaza prin comanda unei diafragme perforate mobile, situata intr-o conducta montata in paralel pe clapeta de acceleratie. Deschiderea diafragmei este controlata de o lamela bimetalica, incalzita electric.



16.1.1.3    Prepararea amestecului.

Calitatea amestecului se poate determina prin masurarea cantitatii de combustibil caruia ii corespunde o cantitate de aer absorbit. Prepararea amestecului se face in regulatorul de amestec, care este compus dintr-un debitmetru de aer si un distribuitor de carburant.

16.1.1.3.1    Determinarea cantitatii de aer absorbit.

Metoda utilizata pentru determinarea cantitatii de aer se bazeaza pe principiul corpurilor flotante: un platou circular se ridica intr-un flux de aer de forma conica, pana cand forta de apasare a aerului, care se exercita pe fata interioara a platoului, echilibreaza greutatea acestuia. Astfel, pozitia platoului in curentul de aer permite determinarea debitului de aer, si, prin urmare, cantitatea de combustibil necesara. Ridicarea platoului este proportionala cu debitul de aer:

1                                                                               (16.58)

unde:   S - suprafata corespunzatoare unei ridicari h (vezi fig. 16.36);

            s - suprafata corespunzatoare platorului;

            2, aproximativ constanta;

                        Dp = caderea de presiune pe platou (cca.8…10 mm H2O);

                        r = densitatea aerului.

Debitmetrul de aer este prezentat in figurile 16.37 si 16.38. Platoul debitmetrului este fixat pe o parghie ce se roteste in jurul unui ax. Pentru compensarea greutatii platoului si a parghiei este prevazuta o contragreutate (fig.16.37). Prin intermediul parghiei, pistonul de comanda supus unei presiuni hidraulice (presiunea de comanda) transmite platoului o forta opusa presiunii aerului. Cantitatea de aer aspirat prin vasul conic de masura ridica platoul pana cand presiunea de impingere a aerului si forta pe piston ajung la echilibru.

In aceasta pozitie de echilibru, care este functie de cantitatea de aer aspirat, pistonul de comanda se plaseaza intr-o pozitie determinata in dozator-distribuitorul de carburant (fig.16.38).

Fig.16.38. Ilustrarea modului de reglaj a cantitatii de combustibil de catre debitmetru

1- Admisia de aer; 2- Presiunea de comanda; 3- Admisia de combustibil; 4- Catre injectoare; 5- Piston de comanda; 6- Fanta de comanda; 7- Sectiunea de masurare a combustibilului 8- Debitmetrul

Fig.16.39. Vedere a pistonului de comanda. In medalion - fanta de comanda


Sectiunea dreptunghiulara de trecere a fantei de comanda se plaseaza intr-o pozitie bine determinata fata de rampa orizontala de distributie, lasand sa treaca o cantitate de combustibil spre injectoare (fig.16.39). Latimea fantei este de 0,2 mm.

Datorita relatiei lineare dintre debitmetru si dozator -distribuitorul de carburant si datorita parghiei de actionare asupra pistonului de comanda, care reuneste aceste 2 parti intr-o singura unitate, se obtine o adaptare precisa si stabila pentru un coeficient de aer constant (l=1).

Corectia intr-un mod foarte precis a coeficientul l, indispensabila pentru a satisface prescriptiile asupra gazelor arse, este asigurata prin corectarea conicitatii incintei debitmetrului. Astfel, pentru  adaptarea raportului aer/carburant la diferitele regimuri de functionare ale motorului (mers incet in gol, sarcini partiale, plina sarcina), incinta debitmetrului prezinta sectiuni cu pante diferite (con in scara).

Unui profil mai evazat ii corespunde un amestec mai sarac, iar unde panta conului este mai pronuntata, platoul debitmetrului trebuie sa se ridice mai mult, obtinandu-se astfel, un amestec mai bogat.(fig. 16.37, fig. 16.38).

16.1.1.4    Circuitul de comanda.

Circuitul de comanda este derivat din circuitul de alimentare prin jiclorul calibrat 4 si este situat in dozator-distribuitorul de carburant. Corectorul de presiune livreaza combustibilul prin racordul 3 la o presiune de cca. 0,05 MPa cand motorul este rece pana la o valoare de cca. 0,37 MPa, presiune care actioneaza asupra pistonului de comanda prin jiclorul amortizor 2. Acest jiclor are un rol aparte; el amortizeaza miscarile oscilatorii ale pistonului debitmetrului, care apar datorita pulsatiilor aerului in admisie la turatii coborate si sarcini mari, si, in acelasi timp, el determina gradul de ridicare al platoului si, ca urmare, imbogatirea temporara la acceleratii.

16.1.1.5    Regulatorul de presiune diferential.

Fig.16.40. Circuitul hidraulic de comanda

1- Presiunea de comanda; 2- Jiclorul de amortizare; 3- Catre corectorul de presiune la incalzire; 4- Jiclorul calibrat; 5- Presiunea de alimentare; 6- Presiunea aerului

Fig.16.41. Regulatorul de presiune diferential

1- Intrarea combustibilului; 2- Camera superioara; 3- Catre injector; 4- Piston de comanda; 5- Rampa de distributie; 6- Resortul membranei; 7- Membrana; 8- Camera inferioara


Constituie o supapa cu membrana, si este compus din doua camere - una inferioara si una superioara, separate printr-o membrana din otel. Presiunea din camera inferioara este presiunea de alimentare cu o valoare relativa de cca. 0,47 MPa, iar in camera superioara are o valoare de cca. 0,46 MPa. Diferenta de presiune rezulta datorita resortului care actioneaza asupra membranei. Cand cantitatea de combustibil, care trece in camera superioara prin fanta de comanda creste, instantaneu creste si presiunea, membrana se deformeaza iar sectiunea de curgere a combustibilului catre injector se mareste, astfel ca pe fanta de comanda se va stabili din nou o presiune diferentiala de 0,01 MPa. Cursa membranei este de cateva sutimi de mm.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

M. S. S. M. si P. S. I. la reparea instalatiei de alimentare la DACIA
Celule de sarcina folosite in constructia cantarelor electronice
Lucrul mecanic, puterea si momentul motor
Sistemul de frânare - fiat sedici
IDENTIFICAREA VARIABILELOR PROCESULUI DE AGLOMERARE
Proiect - turbine hidraulice
Aerul conditionat DACIA
Proiect tehnologii de fabricare



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu