Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » tehnica mecanica
Proiect de diploma - sistemul de iluminat public pentru un sens giratoriu si zonele adiacente

Proiect de diploma - sistemul de iluminat public pentru un sens giratoriu si zonele adiacente



BORDEROU

  1. PIESE SCRISE

1.      Tema de proiectare

2.      Memoriu tehnic

3.      Consideratii privind proiectarea sistemelor de iluminat public

              3.1. Iluminatul cailor de circulatie


              3.2. Iluminatul sensurilor giratorii

              3.3. Iluminatul trecerilor de pietoni

              3.4. Iluminatul parcarilor

4.      Breviar de calcul

              4.1. Calculul luminotehnic

              4.2. Calculul retelei de alimentare

              4.3. Dimensionarea sistemului fotovoltaic

5.      Caiet de sarcini. Fise tehnice

6.      Alegerea si montarea aparatelor de iluminat public. Pozarea cablurilor

7.      Program de control al calitatii pe faze determinante

8.      Grafic general de esalonare a lucrarilor

9.       Listele cantitatilor de lucrari

10.   Acte normative: Lista reglementarilor privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice

11.  Bibliografie

  1. PIESE DESENATE

1. Plan de situatie                                            SC 1:500

2. Schema monofilara tablou general             SC  %

3. Schema desfasurata tablou general             SC  %

4. Schema de comanda                                               SC  %

5. Schema panouri fotovoltaice                       SC  %

6. Detaliu stalpi de iluminat public                  SC 1:20

7. Detaliu pozare cablu                                     SC 1:20

8. Detaliu subtraversare carosabil asfalt           SC 1:20

               

1. TEMA DE PROIECTARE

            Sa se proiecteze sistemul de iluminat public pentru un sens giratoriu si zonele adiacente ale acestuia (strazi si parcare) din municipiul Cluj-Napoca

            Avand in vedere necesitatea creeri unui ambient luminos corespunzator este necesara realizare unui sistem de iluminat corespunzator normelor in vigoare.

            Pentru captarea atentiei conducatorului auto la configuratia sensului giratoriu pentru insula din centrul sensului giratoriu si pentru cele 3 insule de pe intrarile in sensul giratoriu se va prevedea un sistem de iluminare cu leduri, alimentate cu ajutorul unui sistem fotovoltaic.

            Se va efectua calculul luminotehnic pentru sensul giratoriu, parcarea si strazile mentionate de catre beneficiar si se va determina pozitia stalpilor.

            Pentru proiectare se cunosc urmatoarele date :

·         complexitatea configuratiei drumului (infrastructura, modificarile traficului, imprejurimile vizuale, nr. de benzi de circulatie si  denivelari)

·         materialul folosit pentru strazi este asfaltul

·         clima si fenomenele naturale specifice zonei A

·         coeficientul specific de radiatie solara pentru zona Romaniei – 0,76

           

2. Memoriu Tehnic

            Prezenta documentatie are ca obiect Proiectarea instalatiilor electrice pentru iluminatul unui sens giratoriu si a zonelor adiacente, din municipiul Cluj-Napoca.

Proiectul a fost elaborat pe baza planurilor de situatie,  datelor culese de pe teren precum si pe baza urmatoarelor normative si STAS-uri in vigoare: NP 062-02 - Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si pietonal, SR 13433-99 Iluminatul cailor de circulatie, I 7-02 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 100 V c.a. si 1500 V  c.c., PE 135-91 - Instructiuni privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatiile electrice de distributie de 1-110kV, etc.

            Calculul luminotehnic a fost facut conform reglementarilor NP 062-02 si a fost folosit programul de calcul “Ulysee”.

            Suprafata carosabila pentru zonele luate in calcul este din asfalt.    Intretinerea sistemelor de iluminat public se va face la 18 luni pentru sensul giratoriu si parcare si la 12 luni pentru strazi, iar aparatele de iluminat alese (conform cerintelor de calitate specificate in standardul SR EN 60598) au un grad de protectie la praf si apa de IP66. Astfel pentru calcule a fost folosit un coeficient de mentenanta de 0,90-0,92.

            Pentru determinarea clasei de iluminat pentru zonele studiate s-a tinut cont de complexitatea configuratiei drumului (infrastructura, modificarile traficului, imprejurimile vizuale, nr. de benzi de circulatie si  denivelari) si de cerintele beneficiarului.

            Astfel pentru Sensul giratoriu a fost aleasa Clasa de iluminat - C0.

            Pentru a putea fi perceputa din timp zona de risc de catre participantii la trafic, precum si pentru ca acestia sa poata reactiona in timp util, este necesar sa se asigure un iluminat corespunzator aceleiasi incadrari in clasa C0 a sistemului de iluminat, pe o portiune de drum egala cu 5 secunde de condus la viteza legala, indiferent daca se intra sau se iese din sensul giratoriu. Aceasta se traduce prin amplasarea de puncte luminoase, in urma efectuarii de calcule luminotehnice, pe o portiune de cel putin 70 metri, inaintea intrarii in sensul giratoriu.

            In urma calculelor luminotehnice pentru sensul giratoriu au rezultat un numar de 28 de aparate de iluminat SAPHIR 2N/250 echipate cu lampi SON-T de 250 W. Au fost fost plantati in exteriorul sensului giratoriu un numar de 19 stalpi, cu inaltimea de 10 m,  prevazuti cu carja simpla cu lungimea de 1,2 m si inclinate la 100  fata de orizontala  si un aparat de iluminat. In  sensul giratoriu s-a optat pentru pozitionarea a 3 stalpi cu inaltinea de 12 m in insulele prevazute in proiect, avand montate cate 3 aparate de iluminat de acelasi tip (SAPHIR 2N/250) pe carje de lungime egala cu un metro (fata de stalp) si inclinate la 100 fata de orizontala.

            Pentru str. Observatorului a fost aleasa Clasa de iluminat – M1.

            In urma calculelor luminotehnice au rezultat un numar de 24 aparate de iluminat SAPHIR 2N/150 echipate cu lampi SON-T de 150 W.

Amplasarea aparatelor a fost facuta bilateral, la o distanta de 32 m intre stalpi , pe stalpi cu inaltimea de 9 m, prevazuti cu carje de 1,5 m (fata de stalp)  si inclinate la 150 fata de orizontala.

            Pentru str. Republicii a fost aleasa Clasa de iluminat - M2.

            In urma calculelor luminotehnice au rezultat un numar de 5 aparate de iluminat SAPHIR 2N/150 echipate cu lampi SON-T de 150 W. Amplasarea aparatelor a fost facuta unilateral, pe partea stanga, la o distanta de 30 m, pe stalpi de 9 m, prevazuti cu carje de 1,2 m (fata de stalp)  si inclinate la 150 fata de orizontala.

            Pentru str. Rene Decartes si aleea de legatrura intre str. Observatorului si str. Jupiter a fost aleasa clasa de iluminat - M3.

            In urma calculelor luminotehnice, pentru str. Rene Decartes au rezultat un numar de 13 aparate de iluminat iar pe aleea de legatura 2 aparate de iluminat SAPHIR 2N/150 echipate cu lampi SON-T de 100 W. Amplasarea aparatelor a fost facuta unilateral, pe partea dreapta, la o distanta de 32 m, pe stalpi de 9 m, prevazuti cu carje de 1,2 m (fata de stalp)  si inclinate la 150 fata de orizontala.

            Pentru str. Jupiter a fost aleasa clasa de iluminat M4.

            In urma calculelor luminotehnice au rezultat un numar de 16 aparate de iluminat SAPHIR 2N/150 echipate cu lampi SON-T de 100 W. Amplasarea aparatelor a fost facuta unilateral, pe partea stanga, la o distanta de 37 m, pe stalpi de 8 m, cu carje de lungime egala cu 1,2 m (fata de stalp)  si inclinate la 150 fata de orizontala.

            Pentru intersectia str. Observator cu str. Repulicii a fost aleasa clasa de iluminat - C0, aceasta fiind tratata ca si o zona de conflict. Iluminatul intersectiei s-a realizat cu ajutorul a 8 aparate de iluminat SAPHIR 2N/150 echipate cu lampi SON-T de 150 W motate pe 4 stalpi amplasati in colturile intersectiei.

            Iluminatul trecerii de pietoni este realizat cu ajutorul a 2 aparate de iluminat, destinate special iluminarii trecerilor de pietoni, CALYPSO ZEBRA echipate cu lampi HPI-T de 250 W montate pe stalpi la inaltimea de 6 m amplasati la 2 m inaintea si dupa trecerea de pietoni.

            Iluminatul parcarii este realizat cu ajutorul a 18 aparate de iluminat NEOS echipate cu lampi HIP-T de 250 W montate cate 3 pe 6 stalpi cu inaltimea de 12 m. Iluminatul parcarii din fata cladirii este realizat cu ajutorul a 5 aparate de iluminat XIO echipate cu lampi CDM-T de 150 W montate 5 stalpi cu inaltimea de 4,5 m. Iluminatul parcarii din partea dreapta a cladirii este realizat cu ajutorul a 4 aparate de iluminat NEOS echipate cu lampi HIP-T de 250 W montate 4 stalpi metalici cu inaltimea de 9 m.  

            Rezultatele detaliate ale calculului luminotehnic sunt prezentate in anexe, fiind conforme cu normativele in vigoare iar la efectuarea lor s-a pus un accent deosebit pe valorile calitative pentru a asigura confortul vizual al participantilor la trafic.

            In vederea captarii atentiei conducatorului auto la configuratia intersectiei pentru insula din centrul sensului giratoriu si pentru cele 3 insule de pe intrarile in sensul giratoriu s-a prevazut un sistem de iluminare cu leduri de tipul NOCTIS MINI de 5W montate incastrat in bordura.  Aceste tip de leduri este cu lumina indirecta si sunt prevazute cu dispersor mat pentru a preveni orbirea conducatorilor auto. Sistemul de iluminat cu leduri este alimentat cu ajutorul unor panouri fotovoltaice montate in centrul insulei. Tinand cont de coeficientul specific de radiatie solara specific zonei Romaniei au fost alese 5 module LPS00194 – 165 W. In cazul in care, datorita luminii solare insuficiente, panourile fotovoltaice nu pot asigura alimentarea cu energie electrica a ledurilor atunci se va trece la alimentarea acestora de la reteaua clasica (PT1).

            Stalpii folositi vor fi din metal zincat si se vor fixa pe un postament din beton armat in care vor fi inglobate buloane pentru fixare. 

            Alimentarea cu energie electrica s-a facut din PT1 din care s-a plecat cu 4 circuite separate: circuit Parcare, circuit Sens Giratoriu, circuit Strazi si circuit Leduri.

           

Incarcarea circuitelor este urmatoarea:

·         Circuit Parcare – 6,25 kW

·         Circuit Sens Giratoriu – 7,6 kW

·         Circuit Strazi - 8,55 kW

·         Circuit Leduri - 0,55 kW

            Reteaua de alimentare este realizata cu cablu subteran din aluminiu, tip ACYAbY 5x25 mm2 pentru circuitul Sens Giratoriu si circuitul Strazi, cu cablu din aluminiu tip ACYAbY 5x16 mm2 pentru circuitul Parcare si cu cablu de cupru CYAbY 3x1,5 mm2 pentru circuitul Leduri.

            Reteaua de cablu pentru aparatele de iluminat public (circuit Strazi, circuit Sens Giratoriu, circuit Parcare) este trifazata, sarcina repartizandu-se uniform pe cele 3 faze in vederea echilibrarii.

            Aparatele de iluminat vor fi alimentate subteran prin cutii de jonctiune intrare-iesire  montate pe fiecare stalp. Legatura dintre cutiile de jonctiune si aparatul de iluminat se realizaza prin cablu tip CYY 3x1,5 mm2. La fiecare stalp s-a prevazut cate o priza de pamantare cu valoare maxima de 10 Ω.

            Cablul si priza de pamantare sunt protejate la intrarea-iesirea din fundatia stalpului printr-o teava de protectie PVC cu diametrul de 50 mm. 

            La subtraversarea aleilor si a strazilor cablurile se vor proteja in tuburi PVC, pe pat de beton.

                Tinand cont de coeficientul specific de radiatie solara specific zonei Romaniei au fost alese 5 module LPS00194 – 165 W.

                Pentru fixarea s-a folosit un suport metalic adaptat dimensiunilor panoului solar astfel incat sa fie inclinat corespunzator spre sud. Unghiul de inclinatie fata de orizontala este de 45°. Celelalte componente ale sistemului fotovoltaic sunt protejate  intr-o cutie metalica, amlpasata pe o fundatie din beton armat.

3. CONSIDERATII PRIVIND PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT PUBLIC

3.1. Iluminatul cailor de circulatie:

In mod normal, iluminatul unei cai de circulatie destinate traficului rutier trebuie sa indeplineasca conditiile prezentate in tabelul 1 si 2, calculele luminotehnice avand ca si criteriu de calcul luminanta:

Tabelul 1. Clasele sistemelor de iluminat pentru diferite tipuri de drumuri

Caracteristicile drumurilor

Clasa sistemului de iluminat corespunzatoare

Drumuri cu trafic de mare viteza, cu cai de rulare separate pentru fiecare sens, fara intersectii (ex. autostrazile), cu acces controlat pentru care densitatea traficului si complexitatea traficului sunt:

  • Mari
  • Medii
  • Mici

  • M1
  • M2
  • M3

Drumuri cu trafic de mare viteza, fara zona de separatie intre caile de rulare (drumuri nationale, judetene).
Controlul traficului si separarea diferitelor benzi de circulatie:

  • Scazut
  • Ridicat

  • M1
  • M2

Drumuri urbane importante, drumuri radiale, strazi de centura.
Controlul traficului si separarea diferitelor benzi de circulatie:

  • Scazut
  • Ridicat

  • M2
  • M3

Drumuri urbane de legatura mai putin importante, drumuri de acces in zonele rezidentiale, drumuri de acces la strazi si sosele importante, strazi rurale.Controlul traficului si separarea diferitelor benzi de circulatie:

  • Scazut
  • Ridicat

  • M4
  • M5

Tabelul 2. Valorile recomanadate ale criteriilor de evaluare a ambientului luminos in cazul cailor de circulatie rutiera

Clasa sistemului

de         iluminat

                               Categoria caii de circulatie destinate traficului rutier

Toate

tipurile de cai de circulatie

Toate

tipurile de cai de circulati

Toate

tipurile de cai de circulati

Cai de circulatie cu intersectii pu-

tine sau fara intersectii

Cai de circulatie cu trotuare neiluminate conform clasei P1 la P4

L

U0 (L)

TI

UI (L)

SR

cd/m2

%

min.

min

max

min

min

 M1

2,0

0,4

10

0,7

0,5

 M2

1,5

0,4

10

0,7

0,5

 M3

1,0

0,4

10

0,5

0,5

 M4

0,75

0,4

15

fara valoare impusa

fara valoare impusa

 M5

0,5

0,4

15

fara valoare impusa

fara valoare impusa

unde: L - luminanta medie mentinuta pe suprafata de calcul (cd/m2)

          U0(L)             - uniformitate generala a luminantei

                        UI (L)  - Uniformitatea longitudinala a luminantei

                        TI        - Indice de prag: cresterea pragului perceptiei vizuale                      in procente

                        SR       - Raport de zona alaturata

3.2. Iluminatul sensurilor giratorii

1. Consideratii generale

Crerea si dezvoltarea de sensuri giratorii este de regula o prioritate pentru autoritatile guvernamentale ale fiecarei tari. Avantajele existentei sensurilor giratorii sunt evidente: sporesc siguranta conducatorilor auto si a altor  participanti la trafic, fortandu-i sa-si diminueze viteza, asigurand insa in acelasi timp un trafic fluent in intersectii.

      In mod curent doua aspecte principale sunt luate in considerare in cazul sensurilor giratorii:

·         apropierea zonelor urbane, unde este necesar un trafic fluent,

·         dotarea intersectiilor periculoase cu semnalizari luminoase ale traficului

      Sensurile giratorii trebuie sa atraga atentia. De aceeea, este indicat sa fie iluminate la un nivel mai ridicat decat strazile adiacente. Toate elementele implicate in contextul acestei dezvoltari sunt importante deoarece toate intervin in creerea unei noi imagini in contrast cu ambientul rutier existent. Printre aceste elemente, vizibilitatea si semnalele rutiere sunt esentiale, atat in timpul zilei cat si noaptea.

      Principalul scop este ca sensul giratoriu sa fie iluminat corespunzator (in sensul captarii atentiei conducatorului auto la configuratia intersectiei) si sa-i asigure o buna ghidare vizuala. In acest context, iluminatul respective necesita in primul rand un iluminat diversificat. Acest iluminat distinct, trebuie sa raspunda la criterii luminotehnice particulare si include componentele tratate in continuare.

      2. Iluminarea cailor de acces

      Este important ca iluminatul diferential sa nu se limiteze doar la intersectie. Prezenta sensului giratoriu trebuie sa fie indicata inca prin iluminatul cailor de acces.

      Prevederea iluminatului diferential al cailor de acces la sensul giratoriu trebuie sa tina cont de distanta de franare, calculata in functie de viteza maxima autorizata.  Aceasta distanta va corespunde cu lungimea minima a cailor de acces care vor fi echipate cu corpuri de iluminat spre a marca apropierea sensului giratoriu.

      Daca nu exista iluminat public in zona, caile de acces trebuie sa fie iluminate cu cel putin 100m inainte de apropierea intersectiei (este recomandat un nivel al iluminarii orizontale de la 15 la 20 lux).

3. Iluminatul sensului giratoriu

In plus fata de o buna uniformitate (40%), este recomandat ca in sensuri giratorii nivelul iluminarii medii orizontale sa fie mai mare decat cel al cailor de acces (conform prescriptiei CIE 115-95). Nivelul iluminarii verticale (H=0,5 m) 2 m de la marginea insulei centrale va fi de cel putin 15 lux.

In mod ideal iluminatul trebuie sa fie proiectat pe stalpi amplasati pe perimetrul exterior al sensului giratoriu, din ratiuni de securitate a traficului. Este de asemenea important sa se sublinieze - atat ziua cat si noapte – prezenta sensului giratoriu prin amplasarea in centrul ei a unui monument, unei movile, plante, etc.

Aceasta solutie tine cont de faptul ca, pentru ca un obiect ce se afla in raza vizuala a conducatorului auto, sa fie vizibil noaptea, lumina trebuie sa se reflecte de la acesta, avand reflectanta ridicata.

4. Ghidarea vizuala -  semnalizari    aditionale

Ghidarea vizuala efectiva realizata de sistemul de iluminat si semnalizarile asigura perceperea optima a sensului giratoriu.

Cateva propuneri in acest sens sunt date in continuare:

Daca diametrul zonei centrale este mic (fig.2), este de dorit sa se marcheze prezenta acestuia, prin:

·         plantarea de vegetatie;

·         amplasarea unui monument

·         amplasarea unui sistem de iluminat special conceput (de exemplu cu lumina indirecta), cu scopul de a indica conducatorului auto de la distanta suficient de mare, prezenta sensului giratoriu.

      Daca diametrul insulei centrale este egal sau mai mare de 20 m  (fig.4), este important ca circumferinta (perimetrul) acesteia sa fie marcata prin:

·         borne, semnalizari luminiscente;

·         corpuri de iluminat cu unghiuri de protectie vizuala foarte buna, montate pe stalpi de mica inaltime, de la 3 la 4m, ce nu fac practic parte din iluminatul general al sensului giratoriu, ele indeplinind doar o functie de orientare pentru conducatorul auto.

      Sensurile giratorii de marime medie sau mica (fig.3) pot fi iluminate prin intermediul a unu sau doi stalpi de inaltime mare, echipati cu mai multe corpuri, amplasati in zona centrala.

            In cazul in care carosabilul este foarte larg (fig.1), atunci, ar putea fi necesar sa se monteze corpuri de iluminat si stalpi si pe perimetrul zonei centrale

Din considerente estetice este de dorit ca toti stalpii destinati iluminatului sa aiba aceeiasi silueta si aceiasi inaltime, iar corpurile de iluminat utilizate sa fie de acelasi tip.

Daca sensul giratoriu este foarte important, si caile de acces sunt foarte largi si prevazute cu zone de circulatie pietonala, ar putea fi necesar sa se monteze cate un corp de iluminat in fiecare astfel de zona. Indiferent de marimea acestor zone, deoarece ele trebuie sa fie foarte vizibile, este de preferat sa fie marcate prin borne luminiscente.

                                    

                                 fig.1                                                              fig.2

                            

                                    fig.3                                                           fig.4

            5. Criterii de calcul

Calculul sistemului de iluminat al strazilor ce converg  spre intersectii cu sau fara sens giratoriu trebuie efectuat in functie de luminanta pentru zonele de drum cele mai apropiate.

Luminanta unui drum ce traverseaza o intersectie nu trebuie sa fie mai mica decat luminanta drumului principal din intersectie. In mod usual, luminanta este calculata pentru distanta de 60-160 m fata de observator, adica pentru o pozitie standard a obsevatorului de 60 m inaintea grilei de calcul.

Totusi,  drumurile care se termina intr-un sens giratoriu nu pot sa fie tratate in acelasi mod.  Corpurile de iluminat nu pot fi considerate ca  se prelungesc dupa o linie continua si este de obicei foarte dificil ca in sensuri giratorii sa situezi un observator pe o linie dreapta sau aproape dreapta, la 60m in fata grilei de calcul aleasa, si acesta  sa mai fie totusi  pe drum.

Din aceste considerente, calculul in sensul giratoriu, conform ultimei norme CIE 115-95 se realizeaza in functie de iluminare, pentru a avea grantia ca anumite niveluri minime sunt intotdeauna respectate. Aceasta garanteaza ca marginile trotuarelor (sau limitele drumului) sunt totdeauna vizibile, precum si eventualele obstacole. Amplasarea stalpilor pe care sunt montate corpurile de iluminat este de asemenea foarte importanta, pentru a asigura o buna orientare vizuala si pentru a nu perturba conducatorii auto.

In sensuri giratorii, vehiculele trebuie sa fie iluminate de o lumina directa, deoarece unghiurile si distantele nu permit in general o percepere a siluetelor asemanatoare cu cea de pe drumurile  de acces.

Este recomandat sa se ilumineze in general zona sensurilor giratorii utilizand perimetrul exterior in loc sa se instaleze stalpii pe zona centrala. Acest inel de stalpi are avantajul de a fi reperabil de la distanta si conduce la mai putine confuzii decat in cazul amplasarii stalpilor in zona centrala.

In conformitate cu ultima publicatie CIE 115-95, sunt date in continuare caracteristicile luminotehnice necesare.

Astfel, nivelurile de iluminare cu uniformitatea generala se extrag din tabelul 3, dupa ce in prealabil s-a stabilit clasa sistemului de iluminat (Mi) a cailor de circulatie ce converg in intersectie (din tabelul 1) ti clasa (Ci) a sistemului de iluminat al zonei periculoase (in cazul de fata zona sensului giratoriu) din tabelul 3.

Considerarea componentelor caracteristice si calitatea in conexiune cu cerintele specifice este obligatorie pentru proiectantul de specialitate. Proiectele trebuie sa includa o evaluare economica a solutiei, cu trimitere la documentele mai sus mentionate si la criteriile specifice.

Tabelul 3. Clasele sistemelor de iluminat pentru diferite zone periculoase

Categoria zonei de risc

Clasa sistemului de iluminat

Intersectii de doua sau mai multe cai de circulatie, rampe, zone cu benzi restrictive

Treceri de pietoni

C(i-1)=Mi

Intersectii la nivel a unei cai de circulatie cu o cale ferata sau o linie de tramvai:

simple

complexe

Ci=Mi

C(i-1)=Mi

Intersectii giratori fara semnalizare rutiera:

complexe sau mari

de complexitate medie

simple sau mici

C1

C2

C3

Zone aglomerate

complexe sau mari

de complexitate medie

simple sau mici

C1

C2

C3

Tabelul 4. Valori recomandate ale criteriilor de evaluare a confortului luminos in cazul zonelor periculoase aflate de-a lungul cailor de circulatie

Clasa sistemului de iluminat

Emed (lx) - valori minime

U0(E) - valori minime

C0

50

0,4

C1

30

0,4

C2

20

0,4

C3

15

0,4

C4

10

0,4

C5

7,5

0,4

C         - zona de risc , numarul fiind corespunzator clasei sistemului de iluminat

3.3. Iluminatul trecerilor de pietoni:

            1. Consideratii generale

            Statisticile arata ca peste tot in lume, zonele cu treceri de pietoni prezinta un risc crescut de accidente rutiere, atat pe timp de zi, cat si pe timp de noapte.

            Adesea, conducatorul auto nu cunoaste traseul pentru a identifica cu usurinta zona in care intra in contact cu pietonii. Locul in care pietonii traverseaza strada trebuie sa fie foarte vizibil pentru sofer atat pe timpul zilei cat si pe timpul noptii.

            Au fost efectuate nenumarate studii privind trecerile de pietoni si concluzia a fost unanima: realizarea unui iluminat adecvat pe timpul noptii imbunatateste in mod cert vizibilitatea si siguranta participantilor la trafic.

            Reducerea numarului de accidente se datoreaza in principal aparitiei iluminatului, deoarece rata lor de producere pe timpul zilei a ramas neschimbata. (Au fost studiate si alte posibilitati de risc, inclusiv schimbari ale fluxului de vehicule sau pietoni, diferente ale vremii, tendintele nationale ale accidentelor. Nici unul nu a avut efecte asupra rezultatelor).

            Standardul Roman 13433/1999 – “Iluminatul cailor de circulatie” considera trecerile de pietoni ca fiind zone de risc, adica zone ale cailor de circulatie care, din cauza elementelor geometrice si ale traficului rutier, necesita o tratare particulara din punct de vedere al iluminatului, fara a trata insa distinct acest tip de risc pentru traficul nocturn.

2. Consideratii teoretice

            In cazul iluminatului trecerilor de pietoni, factorul cel mai important care trebuie avut in vedere se refera la observarea din timp a pietonilor angajati in traversarea strazii, ceea ce permite conducatorilor auto sa efectueze in timp util manevrele de evitare a accidentelor, reducandu-se astfel numarul de victime.

            Parametrul fizic care caracterizeaza vizibilitatea este contrastul luminantei. Cu cat silueta pietonului este mai evidenta pe fundal, cu atat acesta este mai vizibil.

            In conformitate cu publicatia CIE 19/2.1 [3], pragul nivelului de contrast raportat la iluminatul de referinta (contrastul minim pentru a face un obiect vizibil raportat la iluminatul de referinta) este dat de formula:

                                                    (1)

Lref. este luminanta de referinta (luminanta fundalului  – suprafata caii de circulatie)

In tabelul 5 sunt prezentate valorile contrastului minim necesar, calculate cu formula 1, pentru diferite niveluri ale luminantei caii de circulatie (in general aceasta variaza de la 0,5cd/m² la 3cd/m²).

Tabel 5. Pragul de contrast functie de luminanta de referinta

Lref (cd/m²)

C

0.5

0,65

1

0,43

1,5

0,35

2

0,30

2,5

0,27

3

0,25

Contrastul dintre obiect (pieton) si suprafata caii de circulatie este dat de:

                                                                    si              (2)

                                                                                    (3)

unde:

Lr – luminanta medie pe calea de circulatie (Lref)

Ev – iluminare medie verticala (iluminarea medie verticala a obiectului - pieton)

ro – factorul de reflexie al obiectului (pieton)

Inlocuind formula (3) in (2), se obtine:

                                               (4)

                                                                        

            Pentru cazul cel mai defavorabil, pietonul imbracat in negru (factor de reflexie ro = 0,05) nivelul iluminarii in plan vertical necesar pentru obtinerea minimului de contrast este prezentat in tabelul 6 pentru diferite valori ale luminantei.

                                  Tabel 6. Nivelul iluminarii verticale necesar

Lref (cd/m²)

Ev (lux)

 

 

ro = 0,05

0,5

51,8

 

1

89,8

 

1,5

127

 

2

163

 

2,5

199

 

3

235

 

           

Un alt aspect important care trebuie luat in considerare este nivelul orbirii, acesta trebuie sa fie corespunzator clasei in care se incadreaza calea de circulatie respectiva. 

            Partea optica a aparatului de iluminat indicat acestui tip de aplicatie trebuie sa fie astfel proiectata incat sa nu produca orbirea conducatorului auto. Din acest punct de vedere unghiurile cele mai critice sunt cele din directia opusa sensului de circulatie auto (planurile C intre 160 si 200°) si unghiurile  g intre 65° si 80° (pe verticala).

Exemple de aparate de iluminat cu distributie adaptata

           

Reflector denumit ZEBRA.

Sistemul optic al aparatului de iluminat ZEBRA a fost creat pentru a asigura un nivel suficient al iluminarii verticale (in conformitate cu tabelul 5).

Figura 5. Aparat de iluminat ZEBRA destinat iluminatului trecerilor de pietoni

            Pentru a limita orbirea conducatorului auto, sistemul optic a fost proiectat tinand cont de urmatoarele limite: intensitatile luminoase, pentru un flux de 1000 lumeni si unghirile g de 65° si 80°, pe directia observatorului (a se vedea figura 6) sa fie:

I80 = 15 cd                          I65 = 20 cd

Figura 6.

Figura 7. Diagrama intensitatilor luminoase - aparatul de iluminat Calypso Zebra.

            Acest reflector special, a carui diagrama a intensitatilor luminoase peste prezentata in figura 7, poate fi incorporat in diferite tipuri de aparate de iluminat, ceea ce-l face sa  raspunda pe deplin unei alte cerinte deloc de neglijat in iluminatul urban, si anume integrarea aparatului de iluminat in ambient, indiferent de zona in care se face amplasarea acestuia (figura 8).

         

Figura 8. Tipuri de aparate de iluminat in care poate fi incorporat reflectorul ZEBRA

Modalitati de amplasare a aparatelor de iluminat

            Pozitionarea aparatului de iluminat fata de trecerea de pietoni este foarte importanta pentru obtinerea contrastului minim necesar.

            In geometria de amplasare clasica, potrivit careia aparatele de iluminat sunt amplasate deasupra trecerii de pietoni, se obtine un nivel suplimentar al iluminarii acesteia, insa pietonul nu este iluminat mai mult decat restul ambientului. Astfel, din punctul de vedere al conducatorului auto el apare ca o silueta, in contrast negativ cu fundalul.

            Aceasta modalitate este eficienta doar cand carosabilul este uscat si in lipsa farurilor autoturismelor, deoarece, prin natura lor, farurile unei masini care se apropie de o trecere de pietoni furnizeaza un contrast pozitiv, diminuand contrastul negativ existent, ceea ce conduce la o distingere dificila a pietonilor aflati pe carosabil sau care se pregatesc de traversare.

            Pentru a elimina aceste neajunsuri, pe langa semnele rutiere si semafoarele intermitente ce preced trecerile pietonale, este necesar ca in aceste zone sa fie amplasate aparate de iluminat capabile sa furnizeze un contrast pozitiv, adica sa furnizeze un nivel ridicat al iluminarilor verticale, comparativ cu fundalul (carosabil, cladiri,etc), indiferent de conditiile meteorologice sau de nivelul traficului, si care sa delimiteze vizual spatiul destinat traversarii caii de circulatie.

            In calculul luminotehnic al trecerilor de pietoni trebuie considerate 3 zone distincte:

  1. Zona de traversare: Aceasta zona corespunde unui dreptunghi cu latimea de 3m si lungimea corespunzatoare trecerii de pietoni, ea reprezinta trecerea de pietoni propriu-zisa.
  2. Zona de asigurare a pietonilor: Este situata la fiecare dintre capetele zonei de traversare, pe trotuar si corespunde unui dreptunghi cu lungimea de 3m si latimea de 1m.
  3. Zona de acces: Suprafata dreptunghiulara cu o latime de 6m si lungimea corespunzatoare latimii carosabilului, situata inaintea si dupa trecerea de pietoni.

            In figurile urmatoare sunt prezentate cateva variante posibile de cai de circulatie cu treceri de pietoni, precum si modalitatile de amplasare a aparatelor de iluminat cu distributie luminoasa adaptata, plecand de la premiza ca orbirea conducatorilor auto trebuie sa fie cat mai mica, iar iluminarile verticale pe trecerea de pietoni sa aiba valori cat mai mari si uniformitati cat mai bune.

            Trebuie mentionat ca aceste cazuri au un caracter orientativ, pentru fiecare situatie existenta fiind necesar sa se efectueze calcule luminotehnice cat mai exacte, neexistand o solutie universal valabila.

1 – zona de acces

2 – zona de traversare

3 – zona de asigurare pietoni

4 – linia de calcul a iluminarii verticale

Figura 9-A. Trafic unidirectional de la stanga spre dreapta, 2 benzi

          

Figura 9-B. Trafic bidirectional, 2 benzi

         

Figura 9-C. Trafic unidirectional de la stanga spre dreapta, 3 benzi

          

Figura 9-D. Trafic bidirectional, 3 benzi

Importanta utilizarii de aparate de iluminat orientate pe aplicatie



            O practica comuna in Romania este de a utiliza aparate de iluminat avand distributie stradala a intensitatilor luminoase, la inaltimi mici de montaj, in imediata vecinatate a trecerii de pietoni sau chiar dispuse pe axul longitudinal al acesteia. Aceasta utilizare nu este cea mai fericita, afirmatie pe care o vom sustine in continuare, printr-un exemplu de calcul luminotehnic, prin care comparam 2 tipuri diferite de aparate de iluminat:

A.    un aparat de iluminat cu distributie asimetrica a intensitatii luminoase, special dezvoltat pentru o astfel de aplicatie, asigurand o dirijare a fluxului luminos spre zona de interes;

B.     un aparat de iluminat performant, insa cu o distributie a intensitatii luminoase de tip stradal.

Ipoteze de calcul

            Ambele aparate de iluminat au un grad de protectie echivalent cu IP66 si in ambele variante amplasarea acestora in raport cu trecerea de pietoni este aceeasi.

            Calea de circulatie considerata are o latime de 14 m (4 benzi x3,5 m - 2 benzi pe un sens de mers). Aparatele de iluminat sunt montate la o inaltime de 6,5 m, au un avans de 1,3 m si sunt dispuse la o distanta de 2 m inaintea trecerii de pietoni, pe directia de mers.

Grila de calcul considerata:

-    pentru iluminarile orizontale are o latime de 3 m si o lungime de 14 m (latimea drumului),

-    pentru iluminarile verticale are o inaltime de 2 m si o lungime de 14 m, pozitionata pe axa longitudinala a trecerii de pietoni (transversal pe drum).

Rezultatele sunt prezentate in figurile 10 si 11.

                        Cazul A                                                         Cazul B

            Figura 10. Diagrama izolux a iluminarilor orizontale (Eh)

Cazul A

Cazul B

            Figura 11. Diagrama izolux a iluminarilor verticale (Ev)

            Dupa cum se poate observa din figurile de mai sus, una din problemele care apar o data cu folosirea unui aparat de iluminat neadecvat pentru acest tip de aplicatie consta in risipa de lumina care se face. In figura 10-A se poate observa ca lumina provenita de la aparatul de iluminat cu distributie adaptata este directionata exact acolo unde este nevoie, adica pe trecerea de pietoni, ceea ce conduce la o delimitare exacta a acesteia, precum si la cresterea valorilor iluminarilor orizontale, dar si a celor verticale (figura 11-A), cu uniformitati relativ bune.             Comparativ, in figura 10-B se constata ca fluxul luminos este imprastiat pe o suprafata mult mai mare din carosabil, ceea ce conduce la scaderea valorilor iluminarilor orizontale si verticale (figura 11-B), precum si la o delimitare aproape inexistenta a trecerii de pietoni.

            Valorile obtinute pentru iluminarile orizontale si verticale, pentru grilele de calcul definite anterior sunt:

aparat de iluminat de constructie adaptata

Cazul A

aparat de iluminat destinat iluminatului stradal Cazul B

Iluminare medie orizontala pe suprafata de calcul

Ehmed

206,7lx

85,47lx

Uniformitatea generala a iluminarii orizontale

Ehmin/Ehmed

52,3%

49,4%

Iluminare medie verticala pe suprafata de calcul

Evmed

134lx

51,6lx

Uniformitatea generala a iluminarii verticale

Evmin/Evmed

40,3%

36%

           

            Se constata un nivel mult mai mare al valorii medii mentinute a iluminarilor in primul caz decat in cel de-al doilea, nivel mai mare de aproximativ 2,5 ori, la aceeasi putere consumata si in aceleasi conditii de amplasare, cu uniformitati mai mari de 40% (valoare minima impusa de SR 13433/1999). Totusi, dupa unele publicatii, aceste valori sunt suficiente doar pentru clasa M2 a sistemului de iluminat, corespunzatoare unei luminante medii mentinute a drumului egala cu 1,5cd/m2, nu si pentru clasa M1, caz in care trebuie aleasa alta modalitate de amplasare sau marit numarul aparatelor de iluminat, in functie de configuratia zonei, pentru a obtine un nivel si mai ridicat al iluminarilor verticale.

            Suplimentar, din diagramele izolux prezentate, se observa ca prin folosirea aparatului de iluminat echipat cu reflector Zebra se obtine un nivel ridicat al valorilor iluminarilor si pe trotuar, in imediata vecinatate a trecerii de pietoni, ceea ce permite conducatorului auto sa observe eventualii pietoni inainte ca acestia sa fie deja angajati in traversarea strazii, contribuind astfel si mai mult la cresterea gradului de siguranta.

            Un alt aspect ce trebuie considerat, care nu se poate observa in figurile de fata, se refera la orbirea soferilor. In cazul aparatului de iluminat cu distrubutie asimetrica orbirile au valori foarte mici, aparatul fiind echipat in acest scop cu doua deflectoare, avand printre altele si rolul de a proteja vederea soferilor. 

            Conform aspectelor prezentate mai sus, putem afirma ca urmarirea acestora conduce fara discutie la concluzia ca trebuie folosit un aparat de iluminat special conceput pentru acest tip de aplicatie, pentru ca, atat pietonii, cat si conducatorii auto, sa se poata bucura de avantajele unui iluminat de buna calitate (figura 12).

Figura 12. Exemplu – trecere de pietoni iluminata corect

Concluzii

            Conform statisticilor, zonele cu treceri de pietoni prezinta un risc crescut de accidente rutiere.

            Iluminatul trecerilor de pietoni, realizat corespunzator si fundamentat pe calcule lumiotehnice adecvate fiecarei situatii in parte, poate contribui decisiv la reactia de raspuns a conducatorului auto in cazul aparitiei unui pieton.

            Nivelul contrastului pozitiv de luminante are efect direct asupra distantei de la care un pieton poate fi observat. Mai mult, perceperea acestuia ca persoana (putandu-se observa trasaturile fetei, culoarea hainelor), si nu ca silueta, conduce la cresterea sigurantei.

            Aparatele de iluminat utilizate trebuie sa fie de constructie speciala, capabile sa realizeze un contrast pozitiv maxim si sa delimiteze clar trecerea de pietoni. Gradul de protectie la impuritati si apa trebuie sa fie cat mai ridicat (recomandabil IP66), pentru a minimiza costurile de intretinere, iar nivelul orbirilor trebuie sa se incadreze in valorile impunse de clasa sistemului de iluminat din care face parte calea de circulatie, de preferinta cu valori cat mai mici.

            Aparatele de iluminat trebuie amplasate intotdeauna inaintea trecerilor pietonale, pe directia de mers a autovehicolelor. In plus, pentru o vizibilitate crescuta a acestora, se pot vopsi in dungi alternative alb-negru, ceea ce va atrage atentia conducatorilor auto asupra trecerilor de pietoni atat pe timp de zi, cat si pe timp de noapte.

            Un iluminat corect si eficient al trecerilor de pietoni, contribuie la cresterea gradului de siguranta a pietonilor si deopotriva a conducatorilor auto, si poate fi realizat numai avand in vedere minimul de aspecte prezentate anterior, prin tratarea lor cu responsabilitate si discernamant.

3.4. Iluminatul parcarilor:

            Toate parcarile trebuie sa fie iluminate satisfacator din motive de securitate. Este stiut ca in general pasajele prost iluminate si locurile intunecate sunt evitate. In cazul parcarilor acoperite si avand mai multe etaje, acolo unde penetrarea luminii diurne este limitata este necesara asigurarea unui iluminat si pe timpul zilei.

            Alegerea tipului de lampa este importanta pentru a se asigura o buna redare a culorii si o durata de viata lunga. Parcarile trebuie sa fie spatii pe care oamenii sa le utilizeze cu placere si nu spatii in care sa le fie teama sa patrunda din cauza intunericului.

            Din motive de securitate si datorita necesitatilor de a executa anumite manevre cu automobilul in spatii de parcare, nivelul de luminanta si distributia luminantelor trebuie sa fie apropiate de cele ale cailor de circulatie.

            Amplasarea corpurilor de iluminat trebuie sa asigure, pe cat posibil ghidajul vizual. Este necesara utilizarea unor surse de lumina care sa asigure o redare suficient de buna a culorilor in scopul deosebirii usoare a autovehiculelor.

            Daca spatiul destinat parcarii este foarte larg si nu exista posibilitatea amplasarii stalpilor, se poate adopta un iluminat utilizand baterii de corpuri de iluminat montate pe stalpi de inaltime mare (20-30m) si orientate catre zona de interes.

            Din punct de vedere al iluminatului parcarile exterioare acestea se ilumineaza cu aparate de iluminat cu distributii luminoase asimetrice  din gama proiectoarelor.

4. BREVIAR DE CALCUL

4.1. Calculul luminotehnic

            Conform cu cele prezentate in capitolul 3, in cazul sensului giratoriu s-a considerat ca toate cele trei drumuri incidente sunt corespunzatoare clasei M1 a sistemului de iluminat. Avand in vedere traficul mare din zona respectiva si, implicit, riscul ridicat de producere de accidente, s-a ales pentru sensul giratoriu din Observator clasa sistemului de iluminat C0.

            Avand in vedere faptul ca str. Observatorului este corespunzatoare  clasei de iluminat M1, pentru intersectia str. Observatorului cu str. Republicii s-a ales clasa de iluminat C0.

            Str. Observatorului este corespunzatoare clasei de iluminat M1, str. Republicii este corespunzatoare clasei de iluminat M2, str. Rene Decartes este corespunzatoare clasei de iluminat M3 iar str. Jupiter este corespunzatoare clasei de iluminat M4.

            Suprafata carosabila pentru zonele luate in calcul este din asfalt.

            Intretinerea sistemelor de iluminat se va face la 18 luni pentru sensul giratoriu si parcare si la 12 luni pentru strazi. Rezulta un coeficient de mentenanta de 0,90-0,92.

            Pentru proiectare am pornit de la urmatoarele reguli practice (NP 062 – 02)

1.                  Inaltimea minima de montare a corpului de iluminat public depinde de latimea efectiva a drumului (Le), aceasta tine cont de latimea reala a carosabilului si de pozitia corpului de iluminat retrasa sau avansata in raport cu acesta:

  • Pentru corpuri de iluminat echipate cu lampi cu vapori sodiu de inalta presiune Hmin >= 0.8*Le
  • Pentru corpuri de iluminat echipate cu lampi cu vapori de mercur de inalta presiune Hmin>=1*Le
  • Pentru corpuri de iluminat echipate cu lampi cu vapori de sodiu de joasa presiune Hmin>=1.2*Le

Le = latimea efectiva

Le = L + distanta de la bordura la pozitia retrasa

Le = L – distanta de la bordura la pozitia avansata

2.                  Raportul distanta / inaltime de instalare

  • Pentru corpuri de iluminat echipate cu lampi cu vapori sodiu de inalta presiune S/H =4
  • Pentru corpuri de iluminat echipate cu lampi cu vapori de mercur de inalta presiune S/H =3.5
  • Pentru corpuri de iluminat echipate cu lampi cu vapori de sodiu de joasa presiune S/H =3.0 la 3.5

S = distanta intre doua corpuri de iluminat consecutive

H = inaltimea de instalare a unui corp de iluminat

            Aceste reguli practice trebuie respectate pentru a asigura o uniformitate longitudinala a luminantei suficienta

3.                  Pentru minimizarea eventualelor probleme de orbire, este recomandabil sa se reduca puterea sursei luminoase in corelatie cu inaltimea de instalare a corpului de iluminat.

  • Pentru corpuri de iluminat echipate cu lampi de 50-100 W inaltimea minima de montare este de 5 m
  • Pentru corpuri de iluminat echipate cu lampi de 100-250 W inaltimea minima de montare este de 8 m
  • Pentru corpuri de iluminat echipate cu lampi de 250-400 W inaltimea minima de montare este de 10 m

·         Pentru corpuri de iluminat echipate cu lampi de 1000 W inaltimea minima de montare este de 20 m

4.                  Retragerea se stabileste in functie de viteza maxima admisa pe calea de circulatie al carui sistem de iluminat se realizeaza

  • Viteza maxima admisa = 50 km/h  - Retragerea = 0.8 m
  • Viteza maxima admisa = 80 km/h  - Retragerea = 1.0 m
  • Viteza maxima admisa = 100 km/h  - Retragerea = 1.5 m

            Calculul luminotehnic a fost facut conform reglementarilor NP 062-02 - Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si pietonal si a fost folosit programul de calcul “Ulysee”.

             Rezultatele calcului luminotehnice pentru toate zonele sunt prezentate in anexele breviarului de calcul.

4.2. Calculul retelei de alimentare

A. Calculul sectiunii conductoarelor

Calculele pentru determinarea sectiunii a conductoarelor se fac in conformitate cu Indicativul PE 135-91 “Instructiuni privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatiile electrice de distributie de 1-110kV”.

Prevederile prezentelor instructiuni se aplica la liniile de distributie aeriene (LEA) cu tensiuni pana la 110 kV inclusiv si la liniile de distributie in cabluri (LEC) cu tensiuni pana la 20 kV inclusiv.


Sectiunea economica de calcul a liniilor electrice se va determina cu relatia (1)

IM - sarcina maxima de calcul a liniei, in A sau kVA;

Jec - densitatea economica de curent normata, in A/mm2;

Jec - Densitatile economice de curent normate pentru dimensionarea numarului de circuite si a sectiunii liniilor electrice de distributie se alege in functie de Tipul cablului si de TSM.

TSM - durate de utilizare anuala a sarcinii maxime, in ore/an;

Determinarea sarcinii maxime de calcul (IM) se face in functie de sarcina maxima in regim normal de functionare, estimata pentru primul an de exploatare. Sarcina maxima nu variaza in decursul perioadei de analiza fata de sarcina maxima din primul an.

Pentru sistemul de iluminat public proiectat aleg TSM – 3650 ore/an.

Din tabelul nr.1 (PE 135-91) aleg Jec = 0,6345 A/mm2

Numarul economic N de conductoare al unei faze sau de circuite al unei linii si apoi sectiunea economica normalizata, s, a fiecaruia dintre aceste conductoare, se determina in doua etape succesive:


Numarul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se determina cu relatia(2):

Kjnc - coeficientul de crestere a jec, folosit pentru determinarea numarului economic de conductoare sau de circuite;

SM - sectiunea constructiva maxima a conductorului utilizat la un tip constructiv de linie, in mm2;

Din tabelul nr.2 (PE 135-91) aleg Kjnc = 1,16.

SM = 240 mm2

            Solutia constructiva privind numarul economic N de conductoare al fiecarei faze sau de circuite al liniei se determina prin rotunjirea in plus sau in minus la cel mai apropiat numar intreg a numarului de calcul Nc, cu exceptia urmatoarelor cazuri:

a) se alege N = 1, daca Nc ≤ 1,41 ;

b) se alege N = 2, daca 1,41 < Nc ≤ 2;


Avand in vedere precizarea de la pct. a), precum si relatia 2, se poate alege direct N = 1, in toate cazurile cand sectiunea economica de calcul Scec determinata satisface conditia:


si cu atat mai mult daca:

Sectiunea economica totala pentru o faza a liniei va fi realizata din 'N' conductoare identice, de sectiune normalizata 'S', astfel aleasa incat valoarea:

Sec = N*s (3.9)

sa fie cat mai apropiata de valoarea Scec, determinata cu relatia 1

In marea majoritate a cazurilor in care numarul N este mai mare decat unitatea, rezulta Sec = N*SM.

Circuit parcare

Ciecuit sens giratoriu

Circuit strazi

Circuit leduri

Tipul liniei

LES

LES

LES

LES

Consumatori racordati 5 W

0

0

0

110

Consumatori racordati 100 W

0

0

36

0

Consumatori racordati 150 W

2

4

33

0

Consumatori racordati 250 W

22

28

0

0

Puterea instalata [W]

6250

7600

8550

550

IM [A]

10,32

12,55

14,11

2,5

Scec [mm2]

16,26

19,78

22,25

3,94

Nc

0,87

1,06

1,19

0,21

Pentru circuitul Parcare aleg cablu de alimentare ACYABY 5x16 mm2

Pentru circuitul Sens Giratoriu aleg cablu de alimentare ACYABY 5x25 mm2

Pentru circuitul Strazi aleg cablu de alimentare ACYABY 5x25 mm2

Pentru circuitul Leduri aleg cablu de alimentare CYAbY 3x1,5 mm2

B. Pierderea de tensiune pe retea

            Sectiunea tehnica (At) a conductoarelor cablurilor va fi verificata la caderea de tensiune de la punctul de racord si pana la ultimul receptor.

Pierderea de tensiune pe tetele electrice se calculeaza cu relatia (3):

cosφ = 0,92 – factorul de putere

γ = 34 m/Ώmm2 – conductivitatea electrica prin aluminiu

Ii = curentul nominal pentru reteaua calculata [A]

U – tensiunea nominala pe reteaua calculata [V]

Li – lungimea tronsonului, retelei de calcul [m]

Si – sectiunea retelei introdusa in calcul [mm2]

            Conform Normativului pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice , Indicativ: PE 107-1995, caderea de tensiune in raport cu tensiunea nominala de utilizare nu trebuie sa depaseasca valorile maxime admise de receptoare, si anume:

1. in cazul alimentarii directe din reteaua de joasa tensiune a furnizorului:

-          3% pentru instalatiile de iluminat;

-          5% pentru instalatiile altor receptoare;

2. in cazul alimentarii de la posturi de transformare de abonat sau din centrale proprii:

-          8% pentru instalatiile de iluminat;

-          10% pentru instalatiile altor receptoare.

            La dimensionarea circuitelor pentru instalatiile electrice de energie se admit caderi de tensiune superioare celor indicate mai sus in timpul pornirii motoarelor, dar nu mai mari decat valorile maxime admise de motoarele respective, indicate de fabricant. Daca nu se dispune de date precise, in calcule se va putea considera o cadere de tensiune de 12%.

Tronson

Puterea

Sarcina maxima de calcul - IM

Lungime tronson - L

IM*L

-

[W]

[A]

[Km]

 

Circuit parcare

Tronson.1

750

1,23

0,036

0,04

Tronson.2

1500

2,47

0,013

0,03

Tronson.3

2250

3,71

0,033

0,12

Tronson.4

4500

7,43

0,03

0,22

Tronson.5

4750

7,84

0,021

0,16

Tronson.6

5000

8,25

0,021

0,17

Tronson.7

5250

8,67

0,021

0,18

Tronson.8

5500

9,08

0,018

0,16

Tronson.9

6250

10,32

0,02

0,20

Δuparcare = 0,4807% < 8%

Tronson

Puterea

Sarcina maxima de calcul - IM

Lungime tronson - L

IM*L

-

[W]

[A]

[Km]

 

Circuit sens giratoriu

Tronson.1

250

0,41

0,035

0,014

Tronson.2

500

0,82

0,035

0,028

Tronson.3

1500

2,47

0,035

0,086

Tronson.4

1750

2,89

0,035

0,101

Tronson.5

2000

3,30

0,035

0,115

Tronson.6

2250

3,71

0,035

0,130

Tronson.7

2800

4,62

0,035

0,161

Tronson.8

3100

5,11

0,035

0,179

Tronson.9

3350

5,53

0,035

0,193

Tronson.10

3600

5,94

0,035

0,208

Tronson.11

3850

6,35

0,035

0,222

Tronson.12

4850

8,00

0,035

0,280

Tronson.13

7600

12,55

0,03

0,376

Δusens = 0,7688% < 8%

Tronson

Puterea

Sarcina maxima de calcul - IM

Lungime tronson - L

IM*L

-

[W]

[A]

[Km]

 

Circuit strazi

Tronson.1

100

0,16

0,037

0,006

Tronson.2

200

0,33

0,037

0,012

Tronson.3

300

0,49

0,037

0,018

Tronson.4

400

0,66

0,037

0,024

Tronson.5

500

0,82

0,037

0,030

Tronson.6

600

0,99

0,037

0,036

Tronson.7

700

1,15

0,037

0,042

Tronson.8

800

1,32

0,037

0,048

Tronson.9

900

1,48

0,037

0,055

Tronson.10

1000

1,65

0,037

0,061

Tronson.11

1100



1,81

0,037

0,067

Tronson.12

1200

1,98

0,037

0,073

Tronson.13

1600

2,64

0,012

0,031

Tronson.14

1700

2,80

0,032

0,089

Tronson.15

1800

2,97

0,032

0,095

Tronson.16

2100

3,46

0,02

0,069

Tronson.17

2350

3,88

0,01

0,038

Tronson.18

4150

6,85

0,018

0,123

Tronson.19

5950

9,82

0,015

0,147

Tronson.20

6200

10,23

0,015

0,153

Tronson.21

8550

14,11

0,15

2,118

Δusens = 0,7838% < 8%

C. Alegerea protectiilor retelei de iluminat public.

            Curentul nominal al fuzibilelor de protectie a cablurilor se va alege in asa fel incat sa tina seama de factorii ce pot influenta  curentul maxim admisibil de dutata si de caracteristicile fuzibilelor alese.

El se va alege in baza relatiei:

            Icircuit<Idisj<0,85xImax

Imax – curentul de durata maxim admisibil pentru cabluri, calculate tinand seama de toti coeficienti de influenta

            Pentru circuitul Parcare:

            10,32 A<IIdisj<0,85x78 A  - aleg un disjunctor de 16 A

            Pentru circuitul Sens Giratoriu:

            12,55 A<IIdisj<0,85x100 A  - aleg un disjunctor de 16 A

            Pentru circuitul Strazi:

            14,11 A<IIdisj<0,85x100 A  - aleg un disjunctor de 16 A

            Pentru fiecare stalp s-a prevazut cate o priza de pamantare cu o valoare de maximum 10 Ω, realizata dintr-un electrod orizontal din Ol-Zn 40x4 mm montat in pamant la 0,8 m adancime.

4.3. Dimensionarea sistemului fotovoltaic

            Panourile fotovoltaice trebuie dimensionate pentru a asigura alimentarea cu energie electrica a 110 leduri de 5W.

            Pnec = 550 W

            Pzi nec - Consumul energetic estimat pentru o zi = nr. de receptoare x puterea receptor x nr. de ore de functionare

            Pzi nec = 110 x 5 x 10 = 5500 Wh

            Utilizand harta cu distributia radiatiei solare in Europa, aleg coeficientul specific de radiatie solara. Romania este incadrata in zona 3 coeficientul fiind de 0,76.

            Puterea furnizata de modulele fotovoltaice pentru zona Romaniei este Pmodul x 0,76.

            Aleg panou fotovoltaic cu Pmodul = 165 Wp

Pfurnizat = 165 x 0,76 = 125Wp;

            Numarul de module fotovoltaice = Pnec / Pmodul

N = 550 Wp / 125 Wp = 4.4  => aleg 5 module

Psistem fotovoltaic = 625 Wp;

            Aleg baterie de inmagazinare pe baza de Ion care pot inmagazina   1 KWh/kg si pot fi folosite la capacitate maxima. Pentru a acoperii consumul pentru o perioada de 10 ore avem nevoie de 5,5 baterii => aleg 6 baterii de inmagazinare.

            Se alege un regulator de incarcare in functie de tensiunea din retea (tensiunea de la module)(36 V c.c.) si curentul de incarcare.

            Se alege un stabilizator de tensiune pentru I = 2,5 A si U = 24 V c.c..

            Se alege un redresor pentru I = 2,5 A si U = 24 V c.c. pe iesire si I = 0,86 A si U = 230 V c.a.

                                         

5. CAIET DE SARCINI

5.1.   Partea electrica

  5.1.1  Descrierea lucrarilor 

            Lucrarile necesare pentru realizarea iluminatului strazilor, sensului giratoriu si al parcarii constau in urmatoarele:

            Plantarea unui numar de 103 stalpi de iluminat din metal zincat – de 6 m, 8 m, 9 m, 10 m si 12 m.

            Se vor monta un numar de 125 aparate de iluminat public de 100 W, 150 W si 250 W. Se vor monta in sensul giratoriu 110 leduri de 5 W.

            Alimentarea iluminatului se face din PT 1 Zorilor cu ajutorul unei LES din cabluri de tipul ACYAbY cu sectiunea de 4x16 mmp si 4x25 mmp si tipul FY cu sectiunea de 3x1,5 mmp. Lungimile tronsoanelor sunt cele de pe planul de situatie atasat proiectului.

            Alimentarea ledurilor se va face  cu ajutorul unui sistem fotovoltaic (Psistem= 625 W) cu posibilitate de alimentare si din PT1.

            Aparatele de iluminat sunt alimentate subteran prin cutii de jonctiune intrare – iesire montate cate una la fiecare stalp. Legatura dintre cutiile de jonctiune si aparatele de iluminat se realizeaza prin cablu tip CYY 4 x 1,5 mmp protejat printr-o siguranta de 6 A montata in cutia de jonctiune.

            Pentru fiecare stalp precum s-a prevazut cate o priza de pamantare cu o valoare de maximum 10 Ω, realizata dintr-un electrod orizontal din Ol-Zn 40x4 mm montat in pamant la 0,8 m adancime.

             Pe fiecare stalp se va monta cate o placuta avertizoare (inscriptionata) de securitate si cate o placuta indicatoare pe care sa fie trecuta denumirea liniei electrice

            Conform PE 107/1995 “Normativ pentru constructia liniilor subterane de energie electrica', conditiile tehnice, pentru amplasarea si executia instalatiilor electrice sunt:

-          Pozarea cablului in sant, pe pat de nisip, se va face la o adancime de 0,8 m.

-          Pozarea cablului la traversari carosabil se va face in profil tip T la o adancime de 1,2 m.

Distanta minima intre cablul pozat in pamant si alte obiecte:

-          fundatie cladiri:  0,6 m pe orizontala

-          fundatia garduri: 1 m in plan orizontal

-          caile de acces: 1 m in plan vertical si 0,5 m in plan orizontal.

-           la subtraversari carosabile cablul se va proteja in tub PVC Ø 90 mm inglobat in beton, ce va depasi cu 0,5 m o parte si alta a caii de acces.

-          apa si canalizare in plan orizontal 0.5 m, in plan vertical 0.25 m

-          termice cu abur  in plan orizontal 1.5 m, in plan vertical 0.5 m

-          termice cu apa fierbinte  in plan orizontal 0.5 m, in plan vertical 0.2 m

-          lichide combustibile in plan orizontal 1 m, in plan vertical 0.25 m

-          gaze in plan orizontal 1 m, in plan vertical 0.25 m

-          arbori in plan orizontal 1 m,

In plan orizontal : apropieri

In plan vertical : intersectii

            5.1.2 Tehnologii de executie a lucrarilor

            - PE 103/92     Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor electroenergetice la solicitari mecanice si termice, in conditiile curentilor de scurtcircuit

            - PE 107/95Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice

            - 1RE-Ip 30-90 Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant

            - PE 116/95     Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice

            - PE 003/91     Nomenclator de verificari, incercari si probe privind montajul, PIF si darea in exploatare a instalatiilor energetice

            - FC – 1/84     Montarea si demontarea cablurilor de energie electrica cu tensiuni pana la 35 kV

            - PE 135 / 97 Instructiuni privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor in instalatiile electrice de distributie  1 – 110 kv

          - FC 15 – 8  Executarea mansoanelor si terminalelor pe cablurile de energie electrica cu tensiuni pana la 35 kv.

            5.1.3  Masuri de protectia muncii si PSI comune tuturor categoriilor de lucrari.

            Normele generale si specifice de protectia muncii care trebuie respectate de intreg  personalul tehnic si muncitor care participa la realizarea lucrarilor.

Acte normative

    Se  vor prelucra in mod obligatoriu articolele necesare din :

            - Norme republicane de protectia muncii - elaborate de ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii (Ordinul nr. 34/1975 si 60/1975);

            - Norme de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj - elaborate de Ministerul Constructiilor Industriale (Ordinul nr. 1233/D/1980);

            - Norme specifice de protectia muncii pentru activitatea intreprinderilor de constructii-montaj si de deservire.

            - Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si executarea constructiilor si instalatiilor ;

          Norme  de protectia muncii comune tuturor categoriilor de lucrari

Principalele norme de protectia muncii care sunt comune si obligatorii tuturor categoriilor de lucrari :

- Intregul personal muncitor trebuie sa aiba facut instructajul de protectia muncii, respectiv cel introductiv general si la locul de munca, timp de cel putin 8 ore fiecare, precum si instructajul periodic care se va repeta la interval de cel mult o luna de zile.

-          Personalul muncitor va putea fi utilizat numai la lucrarile si in zona de lucru pentru care i s-a facut instructajul de protectia muncii corespunzator.

-          Imediat dupa efectuarea fiecarui instructaj de protectia muncii, fisa individuala va fi completata corespunzator si semnata de persoana in cauza.

            - Personalul muncitor care urmeaza sa execute lucrari de constructii-montaj trebuie sa nu fie bolnav, obosit sau sub influenta bauturilor alcoolice;

            - Personalul muncitor care intra in lucru trebuie sa fie dotat cu echipamentul de lucru si de protectie corespunzator lucrarilor ce le are de executat

            - In toate locurile periculoase, atat la locurile de lucru cat si acolo unde este circulatia mare, se va atrage atentia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile atat ziua cat si noaptea.

            - Este obligatorie imprejmuirea zonei de lucru in raza de actiune a utilajelor de ridicat, respectiv a lucrarilor ce prezinta pericol.

            - Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi se va face numai cu participarea personalului muncitor instruit si autorizat in acest scop. Personalul muncitor trebuie sa cunoasca, sa aplice si sa urmareasca respectarea urmatoarelor :

·  regulile de verificarea organelor de legare pentru dispozitivele de prindere si normele si instructiunile de exploatare ale utilajelor si  masinilor de ridicat;

·  codul de semnalizare, pentru a putea indica macaragiului lucrarile care urmeaza sa le execute, plasandu-se in locuri din care sa poata vedea orice persoana situata in campul de actiune al mijlocului de ridicat;

·  sarcinile maxime inscrise pe fiecare dispozitiv de prindere si mijloc de ridicat.

·  se interzice trasportul prin purtat direct al greutatilor mai mari de 50 kg. Se vor respecta prevederile din ,,Normele republicane de protectie a muncii”, privind limitarea sarcinilor de ridicat si  trasportat in functie de varsta si sexul personalului muncitor.

Masuri de protectia muncii electrice

La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile 'Normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice' editia 2004 al M.M.S.S.  conform capitolelor 2; 3 pct. 3.1; 3.2; 3.3; 3.6; cap. 4 ; 5.1.2, 5.2; 5.3; 5.4; 5.6; 5.11; 5.12.

Normele specifice de protectie a muncii cuprind prevederi minimale obligatorii de prevenire a accidentelor. Respectarea continutului acestor norme nu absolva persoanele juridice si fizice de raspunderi pentru lipsa de prevedere si asigurare a oricaror masuri de protectie a muncii adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatii respective.

Personalul participant la executarea lucrarilor va fi instruit d.p.d.v. al tehnologiilor ce se vor aplica la lucrare si d.p.d.v. al securitatii muncii; va trebui sa indeplineasca toate conditiile impuse in capitolul 2 din 'Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice' si sa fie dotat obligatoriu numai cu mijloace de protectie, scule si dispozitive certificate de M.M.P.S., in conformitate cu capitolul 4 din prezentele norme.

Este interzisa utilizarea sculelor, dispozitivelor si utilajelor in situatiile in care nu mai indeplinesc conditiile tehnice prevazute in standardele sau cartile tehnice ale acestora. Personalul salariat care beneficiaza de echipament si dispozitive individuale de protectie trebuie instruit asupra caracteristicilor si modului de utilizare a acestora, sa le prezinte la verificarile periodice prevazute si sa solicite inlocuirea sau completarea lor cand nu mai asigura functia de protectie.

         Inainte de inceperea lucrarilor si dupa identificarea instalatiilor sau partilor de instalatie la care urmeaza a se lucra, se va verifica daca s-au luat toate masurile tehnice si organizatorice prevazute in capitolul 3 din Norme specifice de protectie a muncii. In zona de lucru, partea din instalatie la care se lucreaza trebuie sa fie permanent legata la pamant si in scurtcircuit.

            La folosirea utilajelor speciale in apropierea instalatiilor sub tensiune se vor respecta distantele de protectie prevazute in Norme specifice de protectie a muncii. 

Daca pe timpul executarii lucrarilor se constata abateri de la normele de protectia muncii din partea personalului, conducatorii lucrarilor vor lua imediat masuri de indepartare a acestuia din zona de lucru. In cazul aparitiei unor situatii neprevazute ce pot conduce la posibilitatea de accidentare, se vor intrerupe imediat lucrarile si se vor lua masuri suplimentare de protectia muncii in consecinta.

            Verificarile si incercarile dinaintea predarii in exploatare trebuie astfel concepute, organizate si desfasurate incat sa previna accidentele prin electrocutare, incendiile si exploziile. Astfel, receptia lucrarilor executate in instalatii si punerea lor in functiune trebuie realizate numai dupa ce s-a verificat daca toate lucrarile s-au executat conform proiectului, daca nu exista elemente care la punere sub tensiune a instalatiei ar putea conduce la accidente, daca s-au retras toate echipele din zona de lucru si daca sunt respectate prevederile normelor de protectie a muncii. Constatarea va fi consemnata distinct in procesul verbal de receptie, sub semnatura beneficiarului.

Operatiile de scoatere si repunere sub tensiune a instalatiilor se vor executa de maistrul sau seful de formatie care are in exploatare si intretinere reteaua respectiva.Acestia au obligatia sa verifice personal lipsa sau prezenta tensiunii.

Masurile de protectie contra incendiilor se vor face respectand prevederile PE 009/93.

5.1.4. Teste, verificari si masuratori la PIF.

            In timpul executiei si inainte de punerea in functiune instalatia electrica se va verifica de catre executant conform ghidului GP 052, normativelor C 56, PE 116, NSSMUEE 111, si CEI 60364-6-61.

            La punerea in functiune a instalatiei se vor face teste, verifficari si incercari conform PE 116/94.

Receptia lucrarilor executate si punerea in functiune trebuie sa se faca numai dupa ce s-a verificat daca toate lucrarile s-au executat, daca nu sunt elemente care la punerea sub tensiune ar putea conduce la accidente, daca s-au retras toate echipele din zona de lucru.

Verificarea legarii corecte a celor trei faze.

            La punerea in functiune a echipamentului se verifica corespondenta si succesiunea fazelor.

Verificarea prizelor de pamantare

-          masurarea rezistentei prizei si centurii de punere la pamant proiectate,

-          verificarea tensiunilor de atingere

-          verificarea continuitatii legaturilor,

-          verificarea legaturii la pamant a elementelor metalice care in mod normal nu se afla sub tensiune.

Verificarea LES:

- masurarea rezistentei de izolatie,

- masurarea rezistentei de izolatie ohmice a conductoarelor,

- verificarea continuitatii si identificarea fazelor.

            5.1.5  Marcarea produselor

            Marcarea produselor trebuie sa se faca in limba romana, vizibila, lizibila, durabila si trebuie sa  contina:

- marca fabricii,

- tipul si codul produsului,

- tensiunea si curentul nominal,

- frecventa nominala,

- nivelul de izolatie asigurat,

- curentul de stabilitate termica  la 1”

- curentul de stabilitate dinamica,

- anul si seria de fabricatie,

- gradul de protectie.

            Furnizorul de echipamente va livra produsele insotite de o documentatie tehnica in limba romana care sa cuprinda:

- conditii tehnice de montare,

- instructiuni tehnice de utilizare si intretinere,

- certificatul de garantie oferit pentru produse.

            5.1.6  Instructiuni de receptie, montaj, punere in functie si exploatare.

            Receptia echipamentelor in vederea montarii se face de catre o comisie de receptie, care va verifica:

- integritatea echipamentelor,

- accesoriile.

            Pentru onorarea facturii si incheierea receptiei este obligatorie existenta urmatoarelor documente:

- certificat de calitate,

- buletin de incercari,

- certificat de garantie,

- instructiuni de transport, depozitare, montaj, PIF si expoloatare.

            Comisia va redacta un proces verbal de receptie.

            5.1.7 Ordinea de executie si de montaj a lucrarii.

            Graficul de executie a lucrarilor si ordinea de executie se va stabili de executantul lucrarii – beneficiar – gestionarul instalatiei existente.

            5.1.8 Conditii generale comune pentru materiale si echipamente

            Toate materialele si echipamentele utiluzate la executia lucrarilor vor fi omologate S.C. Electrica S.A.

            Caracteristicile generale ale materialelor si echipamentelor electrice si modul lor de instalare trebuie alese astfel incat sa fie asigurata functionarea in bune conditii a instalatiei electrice si protectia utilizatorilor si bunurilor in conditiile de utilizare date si tinandu-se seama de influentele externe previzibile.

            Toate materialele si echipamentele utilizate in instalatiile electrice trebuie sa fie agrementate tehnic, conform Legii 10/1995 privind calitatea in constructii si certificate conform Legii protectiei muncii 90/1996.Toate materialele siechipamentele electrice trebuie sa corespunda standardelor si reglementarilor in vigoare si sa fie instalate si utilizate in conditiile prevazute de acestea. Incadrarea in clase de combustibilitate a materialelor se va face in conformitate cu prevederile reglementarilor specifice.Toate materialele folosite pentru protectie (tuburi, plinte, canale, etc.), izolare (ecrane), mascare (placi, capace, dale, etc.), suporturi (console, poduri, bride, cleme, etc.) vor fi incombustibile C0 (CA1) sau greu combustibile C1 (CA2a) si (CA2b). Materialele si echipamentele electrice se aleg tinandu-se seama de tensiune, curent si frecventa. Puterea, curentul de scurtcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum si alte caracteristici particulare, vor fi luate de asemenea in consideratie la alegerea materialelor si echipamentelor, conform indicatiilor producatorilor.           Caracteristicile echipamentelor alese trebuie sa nu provoace efecte daunatoare asupra altor echipamente electrice sau sa dauneze functioarii sursei de alimentare.

            5.1.9 Factorii de risc

Actiuni gresite:

* manevre - scoaterea de sub tensiune a unor instalatii la care nu se lucreaza si ramanerea sub tensiune a unor instalatii la care  se lucreaza existand pericolul electrocutarii;

* folosirea gresita sau refolosirea mijloacelor si echipamentelor de protectie a muncii;

  • Nesincronizari de operatii;

* necorelari de manevre in instalatii: legarea la pamant si in scurt circuit a unei instalatii care prin manevre gresite ramane sub tensiune;

* Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca;

La inceperea lucrarilor seful de lucrare trebuie sa stabileasca pentru fiecare membru din echipa sarcini de munca concrete si corelate intre ele.

Seful de lucrare va controla si indruma activitatea membrilor echipei. Trebuie avut in vedere ca o operatie gresita a unui membru din echipa poate conduce la accidentarea lui si a membrilor din echipa din care face parte.

            Omisiuni

* Omiterea unei operatii din cadrul unei manevre sau a lucrarii;

* Neutilizarea mijloacelor de protectie;

* Sarcina de munca

* Continutul necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de securitate;

* Procedee gresite in tehnologia de executare a lucrarilor;

  • Absenta unei operatii in fluxul de executare a lucrarilor;

* Succesiunea gresita a operatiilor in fluxul de executare a lucrarilor;

* Sarcina supradimensionabila in raport cu capacitatea executantului de lucrare;

* Suprasolicitare fizica (efort static, efort dinamic, pozitii de lucru fortate sau vicioase)

* Solicitare psihica;

* ritm de munca mare;

* sarcini de lucru dificile in timp scurt;

* operatii complexe nesupravegheate.

            Mijloace de protectie

* Factori de risc mecanic;

- deplasari ale mijloacelor de transport ;

- alunecari in timpul deplasarii;

* Factori de risc termic

- flacara, flame

- temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor

* Factori de risc electric

* Curentul electric

- atingere directa

- atingere indirecta

            Mediul de munca

* Factori de risc fizic

  • Temperatura aerului

- ridicata

- scazuta

            5.1.10 Protectia mediului.

            Dupa terminarea lucrarilor de pozarea cablelor, terenul se va aduce la forma initiala.

            In timpul lucrarilor se vor lua masuri pentru evitarea poluarii factorilor de mediu.

            Se vor respecta conditiile impuse in avizul de la protectia mediului.

Protectia calitatii apelor

In urma executarii lucrarilor nu rezulta:

1        surse de poluanti pentru ape

2        concentratii si debite de poluanti rezultanti pe faze tehnologice si de activitate

Nu sunt necesare: statii si izolatii de epurare a apelor uzate (neexistand ape uzate proiectate)

Nu se evacueaza poluanti in mediu.

Protectia aerului

Nu sunt surse de poluare a aerului.

Protectia impotriva zgomotelor si a vibratiilor.

Lucrarile proiectate nu vor genera zgomote si vibratii dupa punerea lor in functie. In timpul executarii lucrarilor zgomotele produse se limiteaza la nivelul solului in imediata vecinatate a lucrarilor ce se executa.

Nu vor aparea vibratii care sa afecteze mediului.

Protectia impotriva radiatiilor.

Nu sunt folosite tehnologii cu surse de radiatii.

Protectia solului si subsolului.

Nu sunt folosite tehnologii cu surse de poluare a solului si subsolului.

Protectia ecosistemelor terestre si acvatice.

Nu se produc poluanti si activitati ce pot afecta ecosistemele terestre si acvatice.

Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public.

Distantele fata de asezarile umane si a altor obiective de interes public sunt cele prescrise in normativul PE 106/03, “Proiectarea si executia liniilor electrice de joasa tensiune”.si PE 107/95 “Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice”

Gospodaria deseurilor.

            Tipurile si cantitatile de deseuri, de orice natura, rezultate in urma executiei lucrarilor vor fi adunate si sortate prin grija constructorului lucrarii.

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase.

La lucrare nu se folosesc substante toxice si periculoase.

Lucrarii de reconstructie ecologica.

Nu sunt zone si factori de mediu afectati de poluare – deci nu sunt necesare lucrari de reconstructie ecologica.

5.2. Partea de constructii

            5.2.1 Obiectul lucrarilor de constructii

- Executarea fundatiilor pentru stalpi

- Pozarea cablului

- Montarea tevilor PVC inglobate in beton

            5.2.2. Descrierea detaliata a elementelor de constructií

a). Fundatia stalpilor

            Se vor realize fundatii constructive din beton armat in care se vor ingloba buloane pentru fixarea stalpilor de iluminat.

             In fundatie vor fi inglobate tuburi PVC Ø 50 mm necesare cablurilor electrice si prizei de pamantare. Dupa decofrare fundatia se va finisa prin sclivisire pana la 20 cm sub cota terenului.

Operatiile principale la executia fundatiilor din beton:

- trasarea gropilor,

- saparea gropilor si sprjinirea peretilor,

- montarea armaturilor si a buloanelor de fixare a stalpului

- executia fundatiei monobloc si fixarea stalpului in buloane,

- realizarea caciulii si sclivisirea acesteia  pe partea superioara si lateral

- nivelarea terenului din jurul fundatiei.

     - gropile care raman nesupraveghete vor fi acoperite si imprejmuite, semnalizate atat ziua cat si noaptea.

Dimensiunea fundatiei: adancimea: 1.05 m, lungimea/latimea 0.5 m.

b). Lucrari pentru pozarea cablurilor.

Pozarea in spatiu verde ( latime= 0.50 : adancime = 0.8)

- trasarea santului

- saparea santului

- transportul pamantului rezultat si imprejmuirea santului cu folii avertizoare

- pozarea cablului in pat de nisip

- executare umpluturilor cu pamant rezultat din sapatura

- nivelarea si aducerea terenului la forma initiala.

Pozarea in trotuar (latime = 0.50 ; adancime = 0.80)

- trasarea santului

- taierea cu discul diamantat a trotuarului pentru conturarea santului

- spargerea cu ciocanul pneumatic si indepartarea molozului rezultat

- saparea santului

- transportul pamantului rezultat si imprejmuirea santului cu folii avertizoare

- incastrarea tuburilor din PVC in beton si introducerea cablului

- realizarea umpluturilor cu balast compactat

- turnarea betonului pentru stratul de uzura a trotuarului.

Pozarea in carosabil din beton (l = 0.50 ; adancime = 1.2 m)

- trasarea santului

- taierea cu discul diamantat a carosabilului pentru conturarea santului

- spargerea cu ciocanul pneumatic si indepartarea molozului rezultat

- saparea santului

- transportul pamantului rezultat si imprejmuirea santului cu folii avertizoare

- incastrarea tuburilor din PVC in beton si introducerea cablului

- realizarea umpluturilor cu balast compactat

- turnarea betonului pentru stratul de uzura al carosabilui.

            5.2.3 Ipotezele de calcul si rezultatele calculelor care au stat la baza dimensionarii elementelor de constructii din punct de vedere al rezistentei si stabilitatii

Ipotezele de calcul si resúltatele calculelor care au stat la baza dimensionarii elementelor de constructíi sunt solicitarile rezultate ca urmare a incarcarilor stalpilor precum si a incarcarilor cauzate de actiuni climatice asupra lor.

            5.2.4. Tehnologii de executie a lucrarilor si specificarea fiselor tehnologice respective

            Lucrarile pentru pozarea cablurilor se vor realiza conform fisei tehnologice FC – 1/84 “Montarea si demontarea cablurilor de energie electrica cu tensiuni pana la 35 kV”

            5.2.5. Faze de executie determinante

Receptia gropilor pentru fundatii, si a santurilor de pozare a cablurilor pentru care se va incheia proces - verbal de lucrari ascunse, cu precizarea dimensiunilor in plan, adancimea gropii si natura terenului intalnit.

            5.2.6. Urmarirea executiei si controlul calitatii

            La receptia lucrarilor de sapaturi se vor verifica dimensiunile, cotele profilelor, corespondenta cu proiectul de executie, iar constatarile se vor stipula in procesul verbal de lucrari ascunse, ce se anexeaza la cartea constructiei.

            5.2.7  Masuri de protectia muncii

            Inainte de inceperea lucrarilor conducatorul lucrarii se va asigura ca in zona nu exista instalatii subterane iar daca exista se vor lua toate masurile pentru protejarea acestora si inlaturarea eventualelor pericole care le-ar putea provoca deteriorarea lor.

In cazul in care pe parcursul executiei vor fi intalnite instalatii subterane neidentificate anterior, seful de lucrare va lua masuri corespunzatoare de comun acord cu proprietarul instalatiei pentru evitarea accidentelor.

La executarea lucrarilor de-a lungul cailor de circulatie, seful de echipa va lua masuri pentru evitarea accidentelor, de asemenea gropile care raman nesupravegheate vor fi acoperite sau imprejmuite si semnalizate. Saparea gropilor se va face cu putin timp inaintea turnarii betonului pentru fundatiile stalpilor.

La executarea lucrarilor de constructii vor fi respectate urmatoarele acte normative:

-          Regulamentul privind Protectia si igiena muncii in constructii aprobate cu Ordinul 9 / N / 15.03.1993 de catre M.L.P.A.T.

-          Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului,indicativ P 118-83

            5.2.8 Masuri premergatoare executiei

 Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre verificatori de proiecte atestati de comisia de atestare a Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarea Teritoriului, persoane fizice sau juridice, altii decat specialistii elaboratori ai proiectelor.

Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care raspunde conform atributiilor care ii revin de realizare  nivelului de calitate corespunzator exigentelor de performanta esentiale ale lucrarii.

Dupa primirea documentatiei tehnice de executie ,constructorul va asigura cunoasterea proiectului de catre toti factori care concura la realizarea lucrarii.

Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor determinante, de la care executia nu mai poate continua fara receptia fazei anterioare, pe care antreprenorul lucrarilor il va depune la IGSIC teritorial cu cel putin 10 zile inainte de inceperea lucrarilor.

Antreprenorul va solicita din timp prezenta proiectantului la receptionarea fazelor determinante principale, cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat.

5.2.9.      Finalizarea si receptia lucrarilor de constructii-instalatii

                Prin grija investitorului se intocmeste cartea tehnica a constructiei care cuprinde documentele privitoare la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acesteia si care se preda proprietarului constructiei care are obligatia de a o completa si de a o tine la zi.

            Totodata, cartea tehnica a constructiei constituie elementul principal pentru pregatirea receptiei finale a obiectivului.

            Cartea  tehnica a constructiei cuprinde intreaga documentatie utilizata la executie precum si cele aferente utilizarii obiectivului.

            Receptia lucrarilor de constructii-instalatii constituie faza prin care investitorul asigura terminarea lucrarilor efectuate de antreprenor in conditii de calitate, consemnate prin procese verbale partiale si finale, care ,la randul lor completeaza cartea tehnica a constructiei.

            5.2.10 Normative ce reglementeaza verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii-instalatii

              -Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiilor; C167-77.

              -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente; C56-85 (BC 1-2/86);

              -idem, pentru lucrarile ascunse; ( BC 4/76; 4/77.);

              -Normativ cadru privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj al utilajelor si instalatiilor tehnologice pentru obiectivele de investitii; C204-80; ( BC 5/81).

            5. 2.11 Standarde de conformitate

·         Aparate de iluminat SREN 60598/87

·         Sigurante fuzibile STAS 452/1/73 si 452/2/73

·         Cabluri electrice si accesorii STAS 9436/3/73

5.3. Avize si acorduri

  Conform certificatului de urbanism.

5.4. Suprafata si situatia juridica ale terenului care urmeaza sa fie ocupat (definitive si/sau temporar) de lucrare.

        a). Suprafete de teren ocupate.

           - Stalpi: 50 mp

           - LES: 1725 mp.

       b). Regimul juridic al terenului:

 Lucrarile se realizeaza pe domeniul public, in teren intravilan.

       c). Regimul tehnic si economic al terenului:

-  terenul este destinat pentru circulatie rutiera si parcare  

             Dupa terminarea lucrarilor de iluminat public terenurile (zone verzi, trotuare, carosabil) se vor readuce la starea initiala.

  

Fisa tehnica nr. 1

 

Fisa tehnica pentru aparate de iluminat Saphir 2

Nr.

Crt.

Specificatii Tehnice

Parametrii declarati de furnizor

1

2

1

Parametrii Tehnici si Functionali

1.1

Model

SAPHIR 2N/150

1.2

Lampa

SON T Pia Plus  150W

1.3

Grad de protectie

compartiment optic

IP66 Sealsafe

1.4

Grad de protectie

compartiment aparataj

IP43

1.5

Factor de putere

>0.92

1.6

Soclu

E40

1.7

Reflector

Continuu din material plastic fatetat metalizat sub vid

1.8

Siguranta fuzibila

4A

1.9

Balast

Cu protectie termica  - BSN 150 L407 ITS 230V/50Hz

1.10

Igniter

Cu resetare - SN 58 T5

1.11

Condensator

KNF 6153

2

Conditii de Garantie si Postgarantie

2.1

Lampi cu vapori de sodiu

1 an

2.2

Aparataj (balast, igniter, condensator)

1 an

2.3

Aparate de iluminat

5 an

3

Specificatii de Performanta si Conditii Privind Siguranta in Exploatare

3.1

Protectie impotriva electrocutarii

Clasa I

3.2

Rezistenta la soc

IK 08 (5J)



3.3

Factor de putere

>0.92

4.

Conditii privind conformitatea cu standarde relevante

4.1

Conform Standardelor CE

4.2

SR EN 60598

5

Alte conditii tehnice

5.1

Greutate

9.3 kg

5.2

Material difuzor

Policarbonat stabilizat UV

5.3

Material corp si carcasa

Aluminiu

5.4

Montaj

Reversibil (atat in lungul bratului cat si in varf de stalp - cu posibilitate de ajustare din 5 in 5 grade)

5.5

Lungime (L)

720 mm

5.6

Inaltime (H)

207 mm

5.7

Latime (W)

335 mm

 

  

Specificatii tehnice aparataj

Lampa

Denumirea lampii

SON T Pia Plus  150W

Puterea nominala(W)

150

Flux luminos (lm)

16500

Diametrul maxim al bulbului A (mm)

47

Lungimea maxima D (mm)

211

Distanta la centril luminos D (mm)

132

Durata de viata (ore)

24000

Curentul (A)

1.8

Eficacitatea luminoasa (lm/W)

110

Temperatura de culoare (k)

2000

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Balast cu protectie termica

Tip balast

BSN 150 L407 ITS

Tensiunea de alimentare (V/Hz)

230/50

Greutate (kg)

2.08

Lungimea L1 (mm)

133

Distanta intre centrele de fixare L2 (mm)

117

Variatia de temperatura (gd C)

70

Durata de viata (ani)

10

Igniter cu resetare

Tip igniter

SN 58 T5

Tensiunea (V)

220-240

Frecventa (Hz)

50/60

Impuls de tensiune (kVs)

2.8-5

Numar de impulsuri

2

Tip de intrerupere (min)

5

Temperatura maxima (grd C)

75

Temperatura de functionare minima (grd C)

-20

Greutate (kg)

0.05

Durata de viata (ani)

10

Condensator cu protectie termica

Tipul condensatorului

KNF 6153

Tip dielectric

Polipropilen metalizat

Protectie termica

Rezistor

Tensiunea (V)

250

Capacitatea (pF)

18

Diametrul D (mm)

35

Lungimea H (mm)

88

Fisa tehnica nr. 2

 

 

Fisa tehnica pentru aparate de iluminat Neos 3

Nr.

Crt.

Specificatii Tehnice

Parametrii declarati de furnizor

1

2

1

Parametrii Tehnici si Functionali

1.1

Model

NEOS 3M/250/1312

1.2

Lampa

HQI-T 250/D

1.3

Grad de protectie

compartiment optic

IP66

1.4

Grad de protectie

compartiment aparataj

IP66

1.6

Soclu

E40

1.7

Reflector

Continuu din aluminiu de inalta puritate, lustruit si oxidat anodic

1.8

Siguranta fuzibila

4A

1.9

Balast

Cu protectie termica  - BSN 250 L407 ITS 230-240V/50Hz

1.10

Igniter

SND 58

1.11

Condensator

KNF 6153

2

Conditii de Garantie si Postgarantie

2.1

Lampi cu vapori de sodiu

1 an

2.2

Aparataj (balast, igniter, condensator)

1 an

2.3

Aparate de iluminat

5 an

3

Specificatii de Performanta si Conditii Privind Siguranta in Exploatare

3.1

Protectie impotriva electrocutarii

Clasa I

3.2

Rezistenta la soc

IK 08 (5J)

3.6

Factor de putere

>0.92

4.

Conditii privind conformitatea cu standarde relevante

4.1

Conform Standardelor CE

4.2

SR EN 60598

5

Alte conditii tehnice

5.1

Greutate

8 kg

5.2

Material difuzor

Sticla tratata termic, lipita ermetic de capac

5.3

Material corp si carcasa

Aluminiu

5.4

Montaj

Tip furca, cu sistem de reglaj gradat

5.5

Lungime (L1)

520 mm

5.6

Inaltime (H)

160 mm

5.7

Latime (B)

500 mm

              

Specificatii tehnice aparataj

Lampa

Denumirea lampii

HQI-T 250/D

Puterea nominala(W)

250

Flux luminos (lm)

20000

Diametrul maxim al bulbului A (mm)

46

Lungimea maxima D (mm)

225

Distanta la centril luminos D (mm)

150

Durata de viata (ore)

12000

Curentul (A)

3

Eficacitatea luminoasa (lm/W)

80

Temperatura de culoare (k)

5300

                                         

 

Balast cu protectie termica

Tip balast

BSN 250 L407 ITS

Tensiunea de alimentare (V/Hz)

230-240/50

Greutate (kg)

2.09

Lungimea L1 (mm)

159

Distanta intre centrele de fixare L2 (mm)

144

Variatia de temperatura (gd C)

75

Durata de viata (ani)

10

Igniter cu resetare

Tip igniter

SND

Tensiunea (V)

220-240

Frecventa (Hz)

50/60

Impuls de tensiune (kVs)

2.8-5

Numar de impulsuri

2

Tip de intrerupere (min)

5

Temperatura maxima (grd C)

80

Temperatura de functionare minima (grd C)

-25

Durata de viata (ani)

10

Condensator cu protectie termica

Tipul condensatorului

KNF 6153

Tip dielectric

Polipropilen metalizat

Protectie termica

Rezistor

Tensiunea (V)

250

Capacitatea (pF)

32

Diametrul D (mm)

40

Lungimea H (mm)

110

Fisa tehnica nr. 3

 

Fisa tehnica pentru cutia de jonctiuni

Nr.

Crt.

Specificatii Tehnice

Parametrii declarati de furnizor

1

2

1

Parametrii Tehnici si Functionali

1.1

Grad de protectie

IP54

1.2

Sa permita accesul in interior, numai pentru personalul de exploatare – cu ajutorul unor scule speciale

Da

1.3

Sa fie de dimensiuni reduse care sa permita montarea in interiorul stalpului

Da

1.4

Materialul carcasei exterioare sa nu fie metalic (material termoplastic), rezistent la impact (soc) si la foc

Da

1.5

Sa permita racordarea prin partea inferioara a 2 sau 3 cabluri cu sectiunea de 10¸25 mm2, iar prin partea superioara a unui cablu de max.5 conductoare cu sectiunea de 2,5 mm2

Da

1.6

In interior sa fie echipata cu min.4 borne care sa permita conectarea cablurilor specificate mai sus si cu o siguranta fuzibila de max.25A pentru protectia componentelor de iluminat

Da

1.7

Partile metalice din interior vor fi din otel inoxidabil sau aliaje galvanizate din cupru

Da

2

Conditii de Garantie si Postgarantie

2.1

Cutie de conexiuni

2 ani

3

Specificatii de Performanta si Conditii Privind Siguranta in Exploatare

3.1

Clasa de izolatie electrica

II

4.

Conditii privind conformitatea cu standarde relevante

4.1

Normele IEC 60439 - 1

 

6. ALEGEREA SI MONATREA APARATELOR DE ILUMINAT. POZAREA CABLULUI IN PAMANT

           

6.1. Alegerea aparatelor de iluminat

            Alegerea corespunzatoare a corpurilor/aparatelor de iluminat joaca un rol important in iluminatul urban, atat din punct de vedere functional, estetic cat si din punct de vedere economic.

            Aparatul de iluminat trebuie sa corespunda cerintelor de calitate specificate in standardul SR EN 60598 conform cu domeniul de utilizare.

            Alegerea aparatului de iluminat se face in functie de caracteristicile fotometrice ale acestuia, luand in consideratie obiectivul de iluminat.

             Caracteristicile fotometrice ale aparatului de iluminat sunt:

  • curba de distributie a intensitatii luminoase;
  • randamentul;
  • unghiul de protectie vizuala;
  • factorul de mentinere;
  • factorul de multiplicare.

            Curba de distributie a intensitatii luminoase trebuie sa fie corespunzatoare tipului sistemului de iluminat de realizat.

            Randamentul corpului aparatului de iluminat trebuie sa fie cat mai mare in scopul utilizarii eficiente a energiei electrice.

            Unghiul de protectie vizuala cat mai mare in scopul evitarii aparitiei fenomenului de orbire.

            Factorul de mentinere a aparatului de iluminat se ia in consideratie din cauza depunerilor de praf sau/si a altor particule pe suprafetele acestuia.

            Valorile factorului de mentinere a aparatului de iluminat sunt in functie de gradul de protectie a aparatului de iluminat, de intervalul timp dintre doua curatari si de gradul de poluare a mediului inconjurator.

            Aparatele de iluminat utilizate in iluminatul rutier, pietonal si in iluminatul destinat tunelurilor si pasajelor subterane trebuie alese astfel incat sa se evite aparitia poluarii luminoase si implicit a unui consum inutil de energie electrica.

            Trebuie sa se acorde o atentie sporita asupra alegerii corespunzatoare a aparatului de iluminat in ceea ce priveste:

  • securitatea utilizatorului din punct de vedere electric;
  • protectia impotriva izbucnirii incendiilor;
  • mediul in care este amplasat aparatul de iluminat (corelarea gradului de protectie al aparatului de iluminat IPXX cu caracteristicile mediului);
  • rezistenta la socuri mecanice mari (cand este cazul ) pentru a asigura protectia impotriva actelor de vandalism;
  • rezistenta la agentii de mediu;
  • rezistenta la agentii biologici (rozatoare, insecte, pasari etc).

            In situatia utilizarii unor surse de lumina care au luminanta mare, se recomanda utilizarea unor gratare pentru realizarea protectiei vizuale.

            Inaltimea de montaj a aparatului de iluminat H, se stabileste de catre proiectant in functie de tipul si puterea sursei de lumina, de latimea drumului, caracteristicile luminotehnice ale aparatului de iluminat.

            Inaltimea de montaj a aparatului de iluminat nu trebuie sa fie mai mica de 6 m.

            Inaintarea (avansul) poate fi: pozitiva, negativa, zero

            Inaintarea este pozitiva cand proiectia centrului fotometric al aparatului de iluminat este pe carosabil. Inaintarea (avansul) se stabileste pozitiva cand se urmareste o utilizare eficienta a fluxului luminos emis de aparatul de iluminat, astfel incat numai un procent mic din acesta sa fie dirijat catre zonele adiacente.Inaintarea este negativa cand proiectia centrului fotometric al aparatului de iluminat este in zona adiacenta (spatiu verde, trotuar). Se adopta o inaintarea negativa cand se doreste ca fluxul luminos al aparatelor de iluminat rutier sa fie utilizat si pentru zona adiacenta carosabilului (ex. trotuar).

            Retragerea R, se stabileste in functie de viteza maxima admisa pe calea de circulatie al carui sistem de iluminat se realizeaza.

            Unghiul de inclinare al aparatului de iluminat se stabileste de catre proiectant, in functie de modul in care se doreste directionarea fluxului luminos si de catre posibilitatile oferite de producatorul de aparate de iluminat.

            Bratul de sustinere are o lungime care depinde de latimea carosabilului, prezenta si dezvoltarea vegetatiei si trebuie sa prezinte siguranta in functionare.

            Lungimea bratului de sustinere trebuie sa fie cat mai scurta posibil pentru a limita vibratiile. Se recomanda o lungime a bratului mai mica decat un sfert din inaltimea stalpului de montare.

            Forma bratului de sustinere trebuie aleasa astfel incat sa nu faca nota discordanta cu elementele arhitecturale ale mediului inconjurator.

            Montarea aparatelor de iluminat se poate face deasupra coroanei copacilor de mica inaltime cu conditia ca acestia sa nu impiedice dirijarea fluxului luminos catre carosabil.

            Montarea aparatelor de iluminat se poate face sub coroana copacilor inalti cu conditia ca inaltimea de montaj sa fie mai mica de 6m.

            Se recomanda montarea aparatelor de iluminat cu axa de referinta perpendiculara pe planul carosabilului.

            Amplasarea si montarea aparatelor de iluminat trebuie sa se faca astfel incat sa nu mascheze semnalele luminoase destinate circulatiei.

            Intretinerea sistemelor de iluminat destinate cailor de circulatie rutiera

            Pentru mentinerea nivelurilor de luminanta initial adoptate este necesara intretinerea permanenta a sistemelor de iluminat.

            Este necesara inlocuirea periodica a surselor de lumina la sfarsitul duratei de functionare a acestora.

            Curatirea periodica a corpurilor de iluminat se va face corespunzator factorului de mentinere luat in calcul.

            Controlul periodic al nivelului de luminanta/iluminare cu ajutorul aparatelor de masura corespunzatoare, calibrate cel putin o data pe an.

            Verificarea periodica si schimbarea corpurilor/ aparatelor de iluminat care nu mai corespund, a garniturilor de etanseizare, aparatelor auxiliare etc.

            6.2. Reguli de pozare a cablurilor  in pamant

            Cablurile se pozeaza in santuri intre doua straturi de nisip de circa 10 cm fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor (de exemplu, benzi avertizoare si/sau placi avertizoare) si pamant rezultat din sapatura (din care s-au indepartat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor).

            Se admite acoperirea cablurilor din sant cu pamant prelucrat (selectionat din stratul superficial al taluzului, astfel incat granulatia sa nu depaseasca 30 mm, fara pietre, bolovani sau alte corpuri straine) si compactat prin burare pana se obtine o grosime de 10-15 cm si o suprafata neteda si fara fisuri; stratul de deasupra dispozitivului avertizor va fi, de asemenea, bine compactat prin burare.

            Utilizarea placilor avertizoare este recomandata in urmatoarele situatii:

- in situatiile in care este necesara o protectie mecanica suplimentara

- in cazul profilelor de santuri cu cabluri etajate (intre straturile de cabluri);

- deasupra mansoanelor.

            Se va evita pozarea cablurilor in straturi suprapuse (etajate) atat din cauza influentelor termice defavorabile, cat si a unei interventii ulterioare dificile la cablurile inferioare. Se admite adoptarea acestui mod de pozare pe baza de justificare tehnico-economica inclusiv calculul termic), atunci cand solutia rezulta ca favorabila fata de cea de pozare intr-un singur strat.

            Intre cablurile cu tensiuni diferite intre cablurile de medie tensiune (de aceeasi tensiune) pozate in acelasi sant la distante intre ele de pana la 10 cm, se vor monta distantoare (de exemplu, din mase plastice sau cauciuc) amplasate pe traseu la intervale care sa asigure distantele minime prescrise in cabluri.

            In orase si zone locuite, retelele de cabluri trebuie pozate, de egula, pe partea necarosabila a strazilor (sub trotuare) sau in anumiteconditii, in zonele verzi din cartierele de locuinte. Cablurile pozate pe partea carosabila a strazilor trebuie sa aiba o protectie mecanica corespunzatoare.

            Ordinea de asezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu cladiri inspre zona carosabila este:

- cabluri de distributie de joasa tensiune;

- cabluri de distributie de medie tensiune;

- cabluri fir pilot pentru telemecanica;

- cabluri de iluminat public.

            Dupa pozare, pe planul retelei de cabluri al localitatii se vor trece in mod obligatoriu orice modificari de traseu fata de proiect.

            Pozarea cablurilor se va face respectand distantele minime intre cabluri pozate in pamant si diverse retele, constructii sau obiecte conform PE 107-1995

11. Utilizarea sistemelor fotovoltaice in iluminatul urban

 

            Este evident faptul ca resursele de energie fosila, precum carbunele, gazele naturale si petrolul vor fi epuizate intr-un viitor nu foarte indepartat, iar la arderea acestora se emana in cantitati mari dioxid de carbon, gaz responsabil pentru incalzirea globala. Resursele se diminueaza, iar preturile la petrol ating noi si noi recorduri. Astfel, in ultimii 15 ani, pretul petrolului s-a triplat.

             Folosirea energiei nucleare nu este totdeauna bine-venita, unele tari chiar luand decizia de a renunta la aceasta – cum este cazul Germaniei. Riscurile folosirii acestui tip de energie sunt ridicate si mai ales inlaturarea deseurilor radioactive este un capitol inca neclarificat. Se cauta deci noi solutii la problema producerii de energie.

            Surse regenerative precum cele solare, eoliene sau biologice devin astfel din ce in ce mai interesante. In acest context s-a calculat ca soarele ne va mai livra energie inca multe miliarde de ani de acum incolo. Numai in Germania, energia solara existenta excede necesarul total de peste 80 de ori. Energia solara ce cade pe o suprafata orizontala se situeaza in medie in jurul a 1000 kWh/mp pe an.

            Un slogan spune: „Soarele nu ne trimite niciodata factura“.  Se estimeaza ca radiatia solara care ajunge pe pamant reprezinta o energie echivalenta de 19.000 miliarde tone echivalent petrol. Necesarul mondial de energie se ridica la circa 9 miliarde tep/an ceea ce inseamna ca valorificarea unui procent infim (0,05%) ar putea acoperi necesarul total de energie.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Arderea cu detonatie
STRUNJIREA PE MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA
Metode utilizate in analiza ciclurilor termodinamice
Angrenaje conice concurente
STUDIU TEORETIC SI EXPERIMENTAL AL LUBRIFICATIEI CONTACTELOR ECONFORME IN MEDII POROASE
SISTEMUL DE REGLARE PNEUMATICA
Aerul conditionat DACIA
Segmentii


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu