ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE COMERT

Olimpiada nationala STUDENTEASCA in

DOMENIUL „economie agroalimentara si a mediului”

ALTERNATIVE INEDITE

LA AFACERILE DE TIP AUTOHTON

- FERMA DE STRUTI -

MOTIVATIE

Am ales aceasta tema deoarece ni s-a parut foarte interesanta si in acelasi timp, practica. Pentru a face o cercetare in adevaratul sens al cuvantului, am considerat ca este mai bine sa ne orientam spre partea practica, in cazul nostru o afacere foarte profitabila: ferma de struti. Poate va intrebati de ce noi am ales o astfel de tema, cu caracter agricol!? Motivatia noastra este urmatoarea: chiar daca afacerea, respectiv ferma, se afla pe teritoriul Romaniei, aproape toate produsele obtinute de la struti sunt destinate exportului. Exista deci, relatii economice internationale cu celelalte tari ale Europei unde cererea de produse din strut, in special carnea acestora, este mult mai mare.

Pentru a face cercetarea noastra cat mai elocventa si relevanta, am decis sa mergem sa vizitam cea mai mare ferma de struti din Romania din judetul Giurgiu, comuna Rasuceni, singura care indeplineste toate normele impuse de Uniunea Europeana.

Dar de ce este ferma de struti o afacere atat de profitabila?

Raspunsul se bazeaza pe faptul ca de la aceste pasari nimic nu se arunca, totul se valorifica.

Sa luam drept exemplu carnea de strut: este foarte saraca in grasimi si are cel mai scazut nivel de colesterol. Este foarte bogata in proteine si fier. Gustul sau este asemanator cu al carnii de vita, iar valoarea sa exceptionala face ca preparatele din carnea de strut sa fie foarte gustoase. Cererea la export este foarte mare, deoarece europenii au inceput sa se preocupe mai mult de sanatatea lor.

Pielea de strut este foarte fina si in acelasi timp, foarte scumpa depasind de 3 ori pretul pielii de crocodil. Din ea se pot confectiona articole de incaltaminte, imbracaminte, accesorii. Un alt exemplu este Firma Mercedes ce utilizeaza pielea de strut pentru a imbraca volanele masinilor.

Puful si penele s-au dovedit a fi foarte folositoare. Puful are proprietatea de a absorbi foarte bine praful si din el se pot confectiona pamatufuri si alte bunuri cu acelasi scop, iar penele sunt foarte frumoase, mai ales cele de mascul, fiind folosite ca obiecte decorative sau in vestimentatie.

Oul de strut cantareste aproximativ 1,5-1,8 kg, si reprezinta echivalentul a 20 oua de gaina. El are avantajul ca poate hrani mai multe persoane, iar galbenusul este foarte sarac in colesterol.

Grasimea de strut se foloseste in industria chimica si farmaceutica si totodata in confectii, iar creierul strutului contine o substanta care ajuta la tratarea bolii Alzheimer.

Speram ca v-am trezit interesul pentru lucrarea noastra care va prezenta pe parcursul ei, mai multe detalii referitoare la struti si la demararea unei astfel de afaceri. Noi am considerat ca este o tema ce merita tratata in aceasta sesiune de comunicari stiintifice, deoarece a permis cercetare la fata locului, nu doar teorie pe baza cartilor din domeniu. Tot timpul am crezut ca practica este mult mai importanta decat teoria, si de data aceasta chiar ne-am convins, pentru ca informatiile din carti difera in functie de autor. Avem incredere in tema aleasa de noi, deoarece am ales ca obiect de cercetare o afacere, si acest lucu ar trebui sa ne intereseze in primul rand pentru ca suntem studente la ASE, in al doilea rand, ca membre ale Business Club, si nu in ultimul rand ca viitori manageri.

I.       GENERALITATI

Daca ne intoarcem in timp, stramosii strutului de astazi cutreierau fata planetei cu milioane de ani in urma, existand un consens general in jurul valorii de 120 de milioane de ani. In acest sens, spunem cu certitudine ca strutii sunt o relicva a erei dinozaurilor, reprezentand singura specie cu doua picioare a perioadei, care a supravietuit pana in zilele noastre.

I.1. Istoric

Cu alte cuvinte, interesul si aprecierea strutilor si a produselor lor isi au originea cu mult timp inaintea erei noastre. Prima pictura murala a unui strut a fost gasita in Sahara si dateaza din anul 5500 i.e.n. Desenul infatiseaza un strut vanat de un leopard. Exista si picturi murale egiptene in care se observa ca aceste pasari erau oferite regilor, sub forma de tribut. De asemenea, coji de ou au fost descoperite in pesteri din China locuite de oameni, acum 25.000 de ani. De altfel este cunoscut faptul ca bosimanii din Africa de Sud vanau aceste pasari pentru carne si utilizau cojile de ou in scopul stocarii de apa sau in confectionarea de obiecte decorative si bijuterii.

Scriitorii antici relatau des despre forma si felul de viata al strutilor astfel: Elius Lampridius vorbea despre regele Heliogabal care a servit odata la masa creierul de la 600 de struti; Pausanius relata ca regina Arsinoe a fost prezentata calarind un strut; Herodot amintea ca poporul libian folosea in aparare, pe timp de razboi, coifuri din piele de struti; Xenofon a afirmat ca ar fi vazut „pasarea-camila” in Arabia, iar Aristoteles, Dioderus Siculus si Elian au facut descrieri amanuntite despre struti; Iulius Capitolinus relata ca, in timpul jocurilor de vanatoare la curtea imparatului Gordian, au aparut odata 300 de struti colorati rosu; Flavius Vopiscus a povestit despre imparatul Probus care, a daruit poporului sau 1.000 de struti, cu ocazia unei sarbatori; in secolul III i.e.n., dictatorul Firmius din Egipt avea obisnuinta de a se lasa transportat de catre struti.

Prin urmare, valorificarea totala a strutilor se realiza inca de la inceputul timpurilor. Penele, spre exemplu, se foloseau deja atunci ca obiecte de impodobire astfel incat faraonii si familiile acestora aveau evantaie din pene, dovada reprezentand manerele gasite care il infatisau pe Tutankhamon la vanatoare de struti. Important de precizat este faptul ca strutul reprezenta emblema Themei, zeita Justitiei. Probabil si la asirieni strutul era o pasare la fel de sfanta si mareata, deoarece imbracamintea celor mai vechi sculpturi era acoperita cu pene de struti. Un astfel de exemplu este cel al oamenilor prezentati pe cladirea cea mai veche din Nimrud, acestia avand imbracamintea impodobita cu pene de strut. Un alt exemplu care intareste afirmatia de mai sus este faptul ca la romani, penele de strut de pe coifuri aratau rangul si pozitia generalilor din armata. Ouale se foloseau corespunzator, in scopuri medicinale. De asemenea, se stia faptul ca se pot realiza pamatufuri din pene, astfel incat faraonul Tutankhamon a primit un pamatuf din pene de struti pentru calatoria sa de apoi. Importanta grasimii de struti dadeau romanii, care presupuneau ca are proprietati extraordinare. O alta interesanta descoperire era faptul ca uleiul de strut avea efect de ameliorare a durerilor reumatice si a celor de cap, in special, si putea fi folosit si in cosmetica. Astfel de lucruri cu privire la „pasarea-camila” (i s-a insusit acest nume deoarece, privit de la distanta, semana cu o camila) sunt precizate si in Biblie iar Pliniu, marele filozof si zoolog care a trait in primul secol dupa Hristos, a facut numeroase referiri la valorile terapeutice a uleiului de strut.

Primele mentiuni istorice referitoare la aceste pasari inapte de zbor din familia ratitelor le localizeaza in sudul Europei, pe intregul teritoriu al Mesopotamiei, Siriei, nordul Indiei si pe vaste intinderi din China, ulterior raspandindu-se in Africa.[1]

Abia catre mijlocul secolului al XIX-lea strutul a inceput sa fie crescut in scopuri comerciale, dar nu pentru carne sau piele, ci pentru penajul sau cu totul deosebit. De altfel, penele de strut au ajuns sa fie culmea modei in Europa, iar cresterea strutilor a devenit o adevarata industrie, care a explodat in Africa de Sud in anii 1860.[2]

Cresterea strutilor in ferme, asa cum se intalneste astazi in Africa de Sud si in alte regiuni, s-a dezvoltat probabil intre anii 1857 si 1864 ca o noua ramura in agricultura. Numerosi indivizi au afirmat ca ar fi fost primii care au crescut si au smuls penajul pasarilor vii. Exista insa dovezi care arata ca anumiti fermieri din Karro si Cape Est (Africa de Sud) au crescut struti aproape simultan (1863). Prima incercare a fost cresterea pasarilor pe un teren arid si nefertil, pe care alte gospodarii agricole nu erau viabile (in special, zonele Klein si Little Karoo). S-a pus accent pe domesticirea strutilor si dezvoltarea unei industrii viabile in acest sens, incrucisand pasari importate din Africa de Nord si Arabia si astfel ajungand la imbunatatirea genetica a speciei. Aceasta industrie a luat amploare abia in 1896, cand Arthur Douglas a construit si patentat primul incubator pentru ouale de strut. Acesta avea denumirea de Eclipsa si permitea oualor fertile sa se dezvolte mult mai repede si in conditii mult mai bune decat climatul desertic. Primul succes in cresterea strutilor a avut loc in Europa, la Gradina Zoologica din Marsilia. Strutii au fost importati pentru prima data de Germania, in 1906. Pasari foarte rezistente, strutii s-au inmultit cu succes chiar si in timpul unor ierni aprige, in nordul Germaniei, langa Hamburg.

Daca productia de pene a fost un adevarat boom la inceput, la izbucnirea Primului Razboi Mondial, odata cu inventarea automobilului, industria aceasta s-a prabusit la fel de spectaculos cum s-a ridicat. Precizam ca in perioada anului 1913, penele de strut se ridicasera, ca pret, pe a patra pozitie dupa aur, diamante si lemn pe lista exporturilor din Africa de Sud. In 1914 insa, in urma colapsului, multe pasari au fost eliberate in salbaticie, iar stocurile de pene au fost pastrate de catre fermieri cu scopul revenirii pe piata cu aceasta afacere incredibila. Rezultatul a fost un declin de 30 de ani, pentru ca abia dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, sud-africanii sa inceapa sa-si indrepte din nou atentia asupra strutului din punctul de vedere al cresterii intensive. De data aceasta, au descoperit calitatea exceptionala a pielii de pe spatele strutului, care si-a castigat reputatia de a fi cea mai rezistenta piele comercializata actualmente in lume. Tehnicile de prelucrare puse la punct de catre sud-africani intre 1950-1970 le-a permis acestora sa aiba astazi cele mai bune metode pentru tabacirea pieilor de strut, pentru finisarea si vopsirea acestora, chiar si astazi Africa de Sud fiind lider mondial in exportul de produse de pielarie realizate din piele de strut.[3]

Primii struti pentru imperechere (aflati in afara supravegherii Gradinii Zoologice) au fost adusi din Africa in Europa, acum 20 de ani. Strutii au ajuns din Olanda in Slovacia, in iunie 1992, si apoi exportati in Republica Ceha, cu scopul de a popula fermele din aceste tari.

Alte persoane interesate in industria in dezvoltare a sacrificarii strutilor pentru foloasele lor au fost Statele Unite. Beneficiile ispititoare care puteau fi obtinute din cresterea intensiva a acestor pasari fascinante au trezit imediat interesul tarii, intre anii 1980 si 1990. Dar, o serie de probleme au aparut: mai intai interzicerea exportului de catre guvernul sud-african, urmarind sa-ti mentina pozitia de lider mondial pe piata, in domeniul exportului produselor obtinute din struti; mai apoi, interzicerea de importuri de catre guvernul american pe motiv ca unii struti importati reprezentau originea unei boli numite febra Heartwater, care se dovedise mortala pentru vite; problema scaderii pretului pe piata, in cazul importurilor masive de struti.

Odata cu extinderea cresterii strutilor in Statele Unite, de exemplu, Africa de Sud a raspuns concurentei in domeniu, actionand in special in privinta eficientizarii procesului de crestere si alimentatie a strutilor.[4]

Astazi, strutul este crescut pentru pielea de foarte buna calitate, penajul fin cat si pentru carnea fara grasimi. S-au facut diverse teste cu privire la valoarea nutritiva a carnii de strut, iar rezultatele care au scos in evidenta continutul redus in grasimi, colesterol, calorii, au influentat sud-africanii in comercializarea acesteia, in special pe piata europeana, deoarece acestia au inceput sa se orienteze spre un mod de viata mai sanatos.

Cresterea strutilor in Romania este o activitate relativ noua. La ora actuala exista doar 10-15 fermieri din judetele Maramures, Satu-Mare, Cluj, Bihor, Ilfov, Arges si Suceava. Piata din tara nu este insa organizata. Ritmul de crestere a strutilor este incomparabil cu al altor animale.

Ca o concluzie la aceste aprecieri, strutul sau “pasarea-camila” este un animal deosebit de versatil si daca cei care ii cresc reusesc performanta de a-si crea o baza de prasila si de reproductie foarte buna, au viitorul asigurat, pentru ca cererea de carne de strut pe piata mondiala este intr-o permanenta crestere.

I.2. Date generale despre strut

Strutul, in ciuda faptului ca poseda aripi, este o pasare inapta de zbor, fapt datorat lipsei musculaturii de pe osul pieptului (stern). Cu toate acestea, compenseaza prin capacitatea extraordinara de alergare, din cauza picioarelor puternice care sunt capabile sa-l propulseze cu o viteza de pana la 70 km/h in caz de pericol (este cel mai rapid animal, dupa ghepard) si prin vedere excelenta, canale auditive externe largi care ii permit sa auda foarte bine. Este cea mai mare pasare din zilele noastre. Un adult poate atinge pana la 2,75 m inaltime si pana la 150-180 kg, putand trai in libertate pana la 70-80 ani.

Strutul este un animal intrigant. Face parte din familia Ratitelor, alaturi de Emu, Rea, Cazuar (Noua Guinee) si Kiwi (Noua Zeelanda). Traieste intr-o mare varietate de clima, arida, semiarida si temperata, suportand conditii climaterice extreme. Este o pasare ierbivor, hranindu-se in special cu lucerna si cereale, dar, in captivitate, pentru o buna dezvoltare, are nevoie de un adaos de vitamine si minerale. Are un temperament docil, este usor de crescut in ferme specializate. Se poate creste in perechi, in trio (doua gaini si un cocos) sau in grupuri de pana la 10 pasari (cu 3-4 cocosi la 6-7 gaini).

Masculii adulti de strut au cea mai mare parte a penajului de culoare neagra, cu parti albe atat la coada cat si la varful aripilor, iar femelele sunt colorate in gri-maro, cu nuante de gri spre alb inspre coada si varful aripilor. Puii de o zi” au aproximativ 1 kg si 25 cm inaltime. Sunt colorati, maro-galben, portocaliu sau crem, cu pene tepoase, asemanandu-se foarte mult cu un „arici . Pana la un an, coloritul penelor se aseamana foarte mult cu cel al femelelor.[5]

Strutul este o pasare poligam. Strutii salbatici intretin un 'harem' ce consta dintr-o femela principala (favorita) si cateva femele secundare. Fermele specializate in cresterea strutilor, in perioada de imperechere, tin animalele perechi, cate trei (un mascul si doua femele) sau in carduri cu un numar mai mare de femele. Ouale strutului sunt cele mai mari in comparatie cu ale altor pasari, 1-2 kg in greutate, insa sunt cele mai mici daca le raportam la dimensiunile femelei.[6] Fiecare grup are o 'structura a puterii' care influenteaza o gama intreaga de aspecte comportamentale. Membrii subordonati ai grupului tind sa copieze comportamentul masculului dominant, astfel incat ne e neobisnuit sa ii vedem pe toti membrii grupului curatindu-si penele, tavalindu-se in praf sau hranindu-se in acelasi timp. Cuibul strutilor este o groapa, sapata de mascul in pamant. In libertate, femela depune 12-18 oua, dar daca sunt luate din cuib, ea continua sa depuna in continuare. Ziua, ouale sunt clocite de femela, iar noaptea de mascul. In medie, perioada de incubatie este de 42 de zile. Strutii nu pot fi categorisiti pe deplin ca animale ierbivore, pentru ca au un regim de hrana variat care include si viermi, gandaci, broaste, soparle si alte vietati mici. Pentru mistuirea hranei, pasarile-camila au nevoie sa manance pietris marunt care vor contribui la digerarea optima a hranei fibroase.

Totodata, pasarile nu sunt pretentioase la hrana, pot fi hranite cu fan, lucerna tocata si un amestec de cereale (porumb, grau, secara, orz, floarea soarelui, soia). De asemenea, varza tocata, dovleceii, frunzele de sfecla, morcovii constituie elemente ale hranei diversificate a strutilor. La varsta de taiere, adica la 10-14 luni, cand animalele ating 100 de kg si poseda o suprafata a spatelui de circa un metru patrat, se poate obtine o cantitate de 35 de kg de carne superioara (fiind foarte slaba, aproape fara colesterol), penele, o suprafata de piele de circa 1,5m, precum si grasimea, folosita in special in industria cosmetica.

Habitatul normal al strutului este savana si regiunile semidesertice, zone cu iarba nu foarte inalta, dar pot fi intalniti si in stepele de la marginea vestica a desertului Sahara, cat si in desertul Namib, unde temperaturile fluctueaza, de la +40° Celsius ziua, la sub 0° Celsius noaptea, ceea ce demonstreaza marea capacitate de adaptare a acestor pasari, la orice fel de climat. Strutul evita zonele cu iarba inalta si cele impadurite, datorita vulnerabilitatii lor in astfel de zone. Pot supravietui pe pasuni slabe, pe care vitele sau oile nu mai pot paste, ceea ce reprezinta, din nou, un mare avantaj in aceasta afacere.[8]

I.3. Anatomie

Anatomia strutului are anumite insusiri specifice, in principal datorita lungimii gatului. Narile strutului sunt localizate pe cioc, foarte in fata si nu la baza, cum se intalneste la alte pasari. Traheea este mare si localizata in partea de jos a gurii. Esofagul se afla deasupra deschiderii traheii si se continua in jos pe partea dreapta, alaturi de vena jugulara. Sistemul respirator al strutului, ca al oricarei alte pasari, consta din plamani si un sistem de saci cu aer care se gasesc in spatiile intercostale. Acesti saci au rolul de a regla temperatura corpului. Rata normala de respiratie este de 7-12 respiratii/minut. Pieptul este puternic si acopera cutia toracica protejand inima si ficatul. Caracteristic strutului si familiei din care face parte (ratite) este faptul ca nu au muschi pe stern, muschi ce le-ar permite sa zboare. Inima, ficatul si plamanii se afla in cavitatea toracica.

Fig. I.1. Scheletul /prezentare schematica

• 1 .Atlas 
• 2. Axis 
• 3. Ultima vertebra a gitului
• 4. Prima vertebra a gitului
• 5. Vertrebre sacrale
• 6. Os sacral
• 7. Osul ischiatic
• 8. Osul pubian
• 9. Humerus
• 10. Radius
• 11. Ulna
• 12. Osicioarele miinii
• 13. Oasele degetelor
• 14. Sternum
• 15. Coracoid
• 16. Scapula
• 17. Coastele 
• 18. Femur 
• 19. Menisc
• 20. Tibia
• 21. Articulatia intertarsiala
• 22. Tarsometatarsus
• 23. Degete

Sistemul digestiv are particularitati si diferente importante fata de cel al unei pasari de curte, al unui curcan sau al oricarei alte pasari mai mari. Nu au fiere, dar au un stomac glandular numit proventricculus. Acest stomac se goleste intr-un stomac muscular numit ventricculus. Deoarece intestinul este anormal de lung, timpul necesar traversarii poate ajunge la 36 de ore. O alta importanta trebuie acordata picioarelor sale, care sunt foarte lungi si pot prezenta pericol de fracturare, mai ales pe suprafete alunecoase sau inghetate. Structura sa musculara este astfel creata incat sa dea pasarii o foarte mare agilitate, precum si o viteza de deplasare foarte mare, ceea ce il face, dupa ghepard, cea mai rapida creatura in viata de pe pamant. Poate atinge si mentine timp de zeci de minute o viteza de 65 km/h uneori surclasand chiar si viteza ghepardului. Piciorul se termina cu doua degete dintre care unul singur prezinta o gheara. Principalul rol al acesteia este de aparare, loviturile executate de un strut adult putand fi fatale. De aceea este recomandata apropierea cu mare grija de aceste pasari, mai ales de masculi, in timpul perioadei de imperechere.

I.4. Specii de struti

In prezent, grupul ratitelor se imparte in cinci familii:

A.    Familia strutului (strutioniformes) Fig. I.2.

I. Specia: Struthio camelus

i. subspecia: S.c. camelus (strutul nordafrican)

ii. subspecia: S.c. massaicus (strutul massai) 

iii. subspecia: S.c. molibdofanes (strutul somales)

iv. subspecia: S.c.australis (strutul sudafrican) Fig. I.3.

B.    Familia Nandus (Rheiformes) (America de Sud)

C.    Familia casuarii (Casuariformes)

i. Casuari (Australia)i

ii. Emus (Australia)

D. Familia Kiwis /Apterigiformes/ (Australia)

E.     Familia Tinamiformes

Familia strutului

Fig. I.4.

Strutul sau Strutio Camelus cuprinde 4 subspecii: Strutio Camelus Australis si Strutio Camelus Molybdophanes, mai cunoscuti sub numele de Blue necks; Strutio Camelus Camelus si Strutio Camelus Masaicus cunoscuti sub numele de Red Necks. Cele mai uzate nume de identificare a subspeciilor sunt:

African black (black neck) este rezultatul a foarte multe incrucisari, care au inceput acum mai bine de 100 ani, in Africa de Sud, mai intai pentru a creste calitatea penelor (pentru piata franceza) si dupa cativa ani pentru productia de piele. Strutii din aceasta specie au gatul si picioare mai scurte, pielea fiind de culoare gri. Pe piele, foliculii sunt numerosi si foarte desi. Ciocul si picioarele femelelor au zone mai deschise. In medie, depun 65 oua pe sezon, fiecare ou cantarind 1.1 - 1.6 kg. In general este o pasare linistita si docila.

Blue Neck Namibia are gatul si picioarele lungi; corpul sau este ingust si are la spate o cocoasa vizibila (iesita in afara). Penajul este subtire si moale. Pielea are cativa foliculi, destul de rari in timpul perioadei de imperechere, partea frontala a metatarsului si picioarele masculului devin rosii. Nu au un caracter foarte bun si sunt foarte iritabili.

Blue Neck Zimbabwe este inalt, cu un corp masiv. Greutatea si masa corpului este mult mai mare decat a celorlalte specii; 120-140 kg pentru femele si 150-170 kg pentru masculi. In timpul sezonului de imperechere picioarele sunt colorate in rosu pana la baza coapsei, de asemeni capul si pielea de pe gat capata tente rosiatice. Foliculii de pe piele sunt mai rari. Femelele au pene lungi si drepte; cele de pe pieptul masculilor fiind putin curbate. Ciocul si picioarele femelelor au o culoare gri-negru uniforma. Femelele depun in jur de 60 de oua pe sezon, fiecare ou cantarind aproximativ 1.5-2.2 kg. Au un caracter usor de manipulat.

Red Neck are un corp masiv, este destul de agresiv si neproductiv. Pielea de pe intregul corp este colorata in roz, mai intensa in perioada de imperechere. Capul este lipsit de puf. Femela incepe sa depuna oua dupa ce ajunge la 3-5 ani; se adapteaza foarte greu pentru reproductie in mediul artificial si de aceea se intampla sa nu depuna nici un ou sau atunci cand o face, puii rezultati sunt foarte slabi.

• African Black este cea mai comuna specie din lume, a fost obtinuta de fermierii sud africani prin incrucisari selective obtinand o pasare docila cu o productie ridicata de oua, ajung devreme la maturitate sexuala, cu o productie de piele si pene de o calitate superioara. Tot ei au fost si primii exportatori in intreaga lume. Fiind crescuti de multa vreme, imperecheati si selectati pentru productia de pene si piele, au o marime mai mica si de aceea cantitatea de carne furnizata este mai mica.
• In ceea ce priveste Blue Neck Namibia, aceasta subspecie este chiar mai saraca in carne decat cea anterioara. Blue Neck Namibia a crescut aproape complet in zona desertica si de aceea strutii originali erau inalti si slabi pentru a face fata mai bine caldurii.
• In acele locuri in care cresterea strutilor a devenit o activitate serioasa, cele 2 subspecii anterioare sunt din ce in ce mai des substituite cu Blue neck Zimbabwe, care au dimensiuni mai mari ceea ce duce la o productivitate mai mare de carne; mai mult pentru ca, dupa originea lor se adapteaza mai usor climatului temperat continental de la noi. Insa Blue Neck Zimbabwe are o rata de crestere mult mai rapida fata de celelalte subspecii ajungand sa depaseasca 100 kg in greutate atunci cand are doar 7 luni.

II. INFIINTAREA FERMEI DE STRUTI

Pentru cresterea strutului este necesar un spatiu care trebuie ales de la inceput in functie de categoria de productie ce se doreste sa se faca(reproductie, crestere, ingrasare) si de numarul de pasari ce se doreste a fi crescut.

II.1. Alegerea locului de amplasare a fermei de struti

Locul amplasarii fermei de struti trebuie sa fie un loc linistit, de preferabil la marginea localitatii, sau in afara localitatii, sa nu fie in vecinatatea unor fabrici sau ateliere care sa reprezinte surse de zgomot sau de poluare , sa nu fie langa scoli sau sosele.Terenul trebuie sa fie drept, fara gropi, sa nu aiba depozitat pe el gunoaie, sa nu fie in panta, sa nu aiba moloz.De asemenea, locul trebuie protejat de vanturile predominante, deoarece in conditiile climatice ale tarii noastre in sezoanele reci, daca se mai asociaza si curenti de aer puternici pot influenta negativ sanatatea strutilor.Este preferabil ca ferma sa aiba posibilitatea racordarii la reteaua electrica atat pentru surse de lumina cat si pentru posibilitatea mecanizarii prelucrarii furajelor.De asemenea asigurarea apei este foarte importanta atat pentru adapare, cat si pentru igiena generala a fermei. . Locul trebuie sa fie accesibil pentru mijloacele auto.

Pe terenul fermei de struti nu se vor creste alte animale.Daca pe teren au fost crescute anterior alte animale, in special pasari, inainte se va face dezinfectia lui. Totodata, daca langa ferma de struti mai sunt crescute si alte animale sau pasari, acestea vor fi strict izolate de struti pentru a nu intra in contact cu acestia.

Terenul va fi obligatoriu imprejmuit de gard, care sa izoleze strutii de contactul cu exteriorul, si sa-i fereasca de privirile curiosilor care ii pot stresa, reproducatorii fiind foarte sensibili la stres.Terenul poate avea cativa arbori(este chiar recomandat ) pentru umbrire in timpul verii.De asemenea terenul trebuie sa fie inierbat, preferabil cultivat cu lucerna sau cu trifoi, aceste leguminoase asigurand o perenitate deosebita si reprezentand o buna sursa de furaj.Se va avea in vedere ca pentru o pasare adulta ar fi necesara asigurarea unei suprafete de 250 mp.Deci, pentru o familie de reproducatori formata dintr-un mascul si o femela, suprafata minima ar fi 750 mp. Desi ideal ar fi 1200 mp.Padocurile trebuie sa aiba o lungime minima de 50 m necesara alergarilor., latimea putand oscila intre 10 si 30 m.

II.2. Amenajarile necesare: imprejmuirea fermei si adaposturile

Gardurile sunt destinate izolarii fermei de exterior sau delimitarii padocurilor sau cailor de acces.Gardul de incinta va avea o inaltime de 1,8-2 m si poate fi construit din scandura, placi din beton sau azbociment.Este de preferat ca gardul sa fie dublat in interior de altul, la o distanta de 1-2,5 m.Gardurile de separare a padocurilor vor avea o inaltime de 1,5-1,8 m, suficienta ca strutii sa nu poata sari peste ele.Cel mai bine se pot executa din barne de lemn sau scanduri dispuse orizontal la o distanta de 50 cm de sol si intre ele, fixate de stalpi plantati in pamant la o distanta de 3-4 m unul de altul.De asemenea gardurile pot fi confectionate din plasa sau sarma.Cea mai noua realizare in domeniu este plasa de sarma plastifiata, deoarece are o elasticitate deosebita, evitand producerea de rani in cazul lovirii pasarilor de garduri si de asemenea are si o durabilitate mai mare in timp, fiind protejata de ruginire.

Adaposturile sunt necesare datorita conditiilor climatice din tara noastra.Daca acestea se construiesc la infiintarea fermei, acestea vor fi prevazute cu compartimentele necesare familiilor sau categoriilor de productie ce urmeaza sa creasca.Peretii se prefera a fi din zid, deoarece asigura o termoizolatie destul de buna.De asemenea se pot confectiona din scandura sau folie.Peretii nu vor avea crapaturi, iar in ei se vor lasa nise luminatoare(ferestre). Fiecare compartiment va fi prevazut cu usa, care poate avea o deschidere de 1,8-2m si o inaltime de 2,5-2,8 m, corespunzatoare inaltimii adapostului. In adaposturi se va aseza un strat de nisip pe jos, iar in anotimpul rece si un strat de paie. Este exclusa pardoseala din beton care mentine raceala si umiditatea.Este bine ca adaposturile sa fie prevazute cu bec de iluminare, iar acesta sa fie de tip “lampa bat” pentru prevenirea accidentelor prin scurtcircuitare.Este bine ca intrerupatoarele sa nu fie in apropierea strutilor, deoarece strutii sunt animale foarte curioase si ciupesc orice obiecte.

Adapostul pentru pui. Este recomandabil ca adapostul sa fie portabil, usor, realizat din scandura (gen cotet).Acesta se aseaza pe un teren acoperit cu iarba, fiind deplasat zilnic, astfel incat puii sa aiba in permanenta iarba proaspata. Dimensiunile potrivite pentru puii de pana la 3 luni sunt 3,5m lungime, 1,5m latime, 75 cm inaltime.Daca exista intensificari ale vantului se pot acoperi cu placaj peretii custilor mobile.Este bine sa fie dotate cu sursa de caldura pentru noptile reci si umede.

Adaposturi pentru tineret intre trei si zece luni. Strutii tineri pot fi tinuti in acelasi gen de custi mobile ca si puii, numai ca de dimensiuni mai mari.Adaposturile vor fi prevazute in interior cu adapatori si hranitori(iesle), pentru a permite adaparea si hranirea strutilor pe perioade nefavorabile, cand acestia sunt tinuti in adaposturi.De asemenea, vor fi prevazute cu lampi cu infrarosu eleveoze pentru a asigura caldura care trebuie sa fie peste 5 C.

Depozitul de furaje. Intrucat hrana strutilor este preponderent formata din fibroase si acestea sunt voluminoase trebuie construit un depozit de furaje.Furajele trebuie sa fie ferite de umiditate care depreciaza calitatea acestora.Administrarea furajelor se va face dupa o prelucrare a lor in bucataria furajera.Aici se toaca fibroasele care in momentul administrarii trebuie sa aiba pana la 5 cm. lungime.De asemenea tot in bucataria furajera se macina grauntele, se omogenizeaza concentratele, se taie in bucati suculentele.Depozitul si bucataria furajera trebuie racordate la curent electric.

Padocurile. Strutul are nevoie de un spatiu destul de mare pentru miscarea in aer liber.Astfel, la delimitarea padocurilor se vor aloca, in functie de suprafata disponibila, de la 250 pana la 1200 mp. Pe cap de pasare adulta. Padocurile vor avea cel putin lungimea de la 40 la 60 m, latimile putand varia intre 10 si 30m.Suprafata padocurilor trebuie sa fie dreapta, lipsita de denivelari sau de alte obiecte de care puii se pot impiedica sau accidenta.Terenul padocurilor va fi inierbat cu leguminoase care au valoare nutritiva ridicata:lucerna, trifoi, ghizdei. Fiecare padoc va avea pe o suprafata de 8-10 mp o cantitate de 3-5 mc nisip si pietris. De asemenea pot avea pe suprafata lor unul sau mai multi pomi.Padocurile se vor inspecta periodic pentru curatarea lor de eventualele corpuri straine.

Incubatorul (clocitoria). Alegerea tipului de incubator se va face in functie de numarul de pasari(femele adulte). De asemenea, acesta trebuie sa aiba dotarile necesare incubatiei optime, adica mecanism automat de intoarcere a oualor, regulator de temperatura si umiditate electronice, ventilator electric.Este preferabil instalarea unui generator de curent, pentru a evita penele de curent.Dulapurile de depozitare a oualor va fi prevazut cu rafturi speciale asemenea cofragelor de oua sau cu rafturi simple.De asemenea se pot confectiona suporturi din tuburi PVC cu deschidere de 10 cm, inalte de 10cm. Incubatorul va fi amplasat intr-o incapere uscata, dotata cu instalatie electrica.In dulapul de depozitare a oualor temperatura va fi de 15-20 C si o umiditate de 65-75%. Eclozionatorul este locul unde ies din coaja puii si care trebuie sa fie dotat cu o sursa de caldura. Aferent incubatorului nu va lipsi din dotare ovoscopul care serveste la examinarea oualor in timpul incubatului, permitandu-ne sa urmarim evolutia embrionului in ou.

II.3. Popularea fermei

Exista mai multe optiuni, in functie de disponibilitatea financiara.  

1. Achizitionarea de oua de strut cea mai ieftina alternativa, fiind vorba de achizitionarea oualor in vederea incubarii, dar prezinta si cel mai mare risc, mortalitatea fiind relativ mare in acest stadiu, si perioada pana la obtinerea unor profituri, destul de lunga.[13](Zahiu Letitia, 2005). In acest caz, trebuie sa existe un incubator profesional, iar manipularea si transportul se vor face cu grija, iar dupa transport vor fi depozitate la 24°C. La aceasta varianta trebuiesc luati in calcul mai multi factori – chiar daca este varianta cea mai ieftina, este bine ca aceste oua sa fie achizitionate de la unitati specializate si ideal este ca aceste unitati sa asigure si incubarea lor. Indicat este ca aceste unitati, ferme de struti, sa nu fie foarte departe de locul unde se intentioneaza cresterea strutilor, astfel riscul mortalitatii pe drum scade simtitor. Un lucru foarte important de care trebuie tinut cont este ca in primele 6 luni de viata puii de strut sunt sensibili, (primele 60 de zile fiind critice) de aceea este ideal ca puii sa eclozeze primavara, sa nu se intre cu ei in iarna foarte mici. De aceea si pretul oualor si puilor scade pe masura ce se apropie anotimpul rece.

2. Achizitionarea puilor de struti. Aceasta varianta da posibilitatea de a achizitiona pui in vederea cresterii lor pentru sacrificare sau pentru a forma familii de struti reproducatori. Aceasta varianta ofera castiguri intr-o perioada relativ scurta (daca puii sunt crescuti pentru sacrificare), dar nu asigura continuitatea afacerii, ca atunci cand exista reproducatori. In cazul care se opteaza pentru cresterea puilor si formarea de familii reproducatoare, trebuie sa se tina cont de faptul ca strutul ajunge la maturitatea sexuala la varste cuprinse intre doi ani - doi ani si jumatate, ceea ce inseamna ca in aceasta perioada nu obtinem nici un beneficiu de pe urma lor. Daca luam in calcul riscul infertilitatii oualor (care nu vor fi achizitionate fara o prealabila preclocire si iluminare care se verifica personal) si de potentiala mortalitate, aceasta varianta se poate dovedi uneori mai putin costisitoare decat achizitionarea de oua si cert este ca se scurteaza perioada pana la obtinerea profitului. Puii de struti pot fi achizitionati la diferite varste incepand cu puii de o zi. Alegerea varstei se face in functie de disponibilitatea financiara si de motivul pentru care sunt achizitionati. Daca motivul este cresterea lor in vederea sacrificarii atunci tinand cont de faptul ca varsta maxima a sacrificarii este de 12-14 luni, este bine ca puii achizitionati sa aibe pana la 60 de zile dar nu este obligatoriu..Daca se doreste cresterea lor pentru formarea de familii reproducatoare pot fi achizitionati la orice varsta dupa o prealabila verificare a sexului.

3. Achizitionarea de pre-reproducatori. Aceasta varianta asigura productii imediate (sezonul urmator), dar nu se poate sti ce productie vor avea familiile si trebuie tinut cont de faptul ca in primii doi ani productiile vor fi mai mici, ele crescand o data cu trecerea primilor ani. Deja investitia creste considerabil, profitul apare relativ repede si afacerea poate fi dezvoltata in scurt timp. Aici mai mult decat la variantele anterioare, trebuie sa se faca foarte atent selectia unitatilor de la care sunt cumparate familiile de struti, in functie de materialul genetic. In acest sens trebuie ca viitorii cumparatori sa ceara detalii vis-a-vis de parintii familiilor ce vor fi achizitionate si de productivitatea lor.In primul an, productia va fi mai redusa iar ouale mai mici nerecomandandu-se incubarea lor. In anii urmatori productia va creste panaa la capacitatea lor maxima, capacitate care poate fi influentata de factori externi ca de exemplu mediul inconjurator, alimentatia, curatenia, colectarea oualor si cel mai important – prezenta curentilor de aer care pot influenta in mod negativ productia.

4. Achizitionarea de reproducatori. Aceasta varianta este cea mai costisitoare, dar cea mai profitabila, si cu timpul de rambursare cel mai scurt, datorita faptului ca se cunoaste productivitatea acestor familii din anii anteriori, si se poate calcula, cu o anumita aproximatie, venitul asigurat de fiecare familie de struti in parte.Cumpararea unor astfel de familii, cu mai multi ani de reproductie in spate, este varianta cea mai buna si mai profitabila daca se doreste infiintarea unei ferme de reproductie, insa costul ridicat al unor astfel de familii face ca aria cumparatorilor sa se restranga simtitor. Pretul familiilor reproducatoare se situeaza in acest moment intre 3000 si 8000 de euro in functie de valoarea lor genetica. Astfel productia femelelor de struti variaza de la 30-40 de oua (60-80 de oua pe familie – un mascul si 2 femele) la 90-100 de oua (180-200 oua/familie) pe sezon, aceasta din urma fiind o productie de exceptie care justifica pe deplin pretul daca tinem cont ca o astfel de familie poate aduce un venit de 18.000-20.000 de euro pe sezon. Familiile devin de elita daca au o productie incepand de la 120-140 de oua pe sezon..

Pasarile vor fi individualizate cu microcipuri cu privire la origine, varsta, apartenenta la linia genetica. Transportul strutilor se va face in cutii individuale, fiind confectionate din lemn. Recomandabil este ca un crescator sa-si populeze ferma cu pasari mai mari de 6 luni, deoarece pana la varsta de 6 luni, mortalitatea este de 20-30%.

II.4. Hranirea strutilor

Strutul consuma hrana doar 2% din greutatea lor pe zi, iar tipurile de furaje consumate sunt foarte variate: fibroase verzi sau uscate, graunte de cereale, legume, zarzavaturi, fructe. De asemenea s-a constatat ca strutii consuma cu placere o serie de plante care cresc la noi in flora spontana.[14]. Ex.: urzici, leurda. Aceste plante se vor recolta in faze tinere. Furajele fibroase cele mai apreciate de struti sunt: lucerna, trifoi, ghizdei-ele avand nivel proteic ridicat.Foarte apreciate de catre strut sunt si ceapa, fructele, in special mere, pere, piersici, caise, banane, struguri, pepeni.Cand se vor administra in hrana strutilor fructe, acestea nu vor contine semintele tari.In hrana strutilor mai intra si cereale:orz, ovaz, grau, porumb, care trebuie sa fie de cea mai buna calitate. Pentru completarea proteica a ratiilor furajere, se adauga fainuri proteice animale: faina de carne, faina de peste, sau fainuri proteice vegetale:srot de soia sau floarea soarelui, acestea avand continutul proteic cel mai ridicat(40-70%)In afara de apa proaspata, strutilor trebuie sa li se puna la dispozitie nisip si pietria fara de care acestia nu pot digera hrana.

Tipuri de furajare:

Furajarea starter - pentru pui la inceput. In cursul primei si celei de a doua zile de la iesirea din ou puilor de struti nu li se vor administra decat antibiotice si vitamine, avandu-se grija sa aiba permanent lumina. Pana la o saptamana puii nu vor primi hrana, ei consumand din rezervele pe care le au din ou. Dupa aceea li se ofera puilor concentrat starter, precum si verdeata maruntita si crud. Dupa aceea puii incep sa ia repede in greutate, ajungand la varsta de o luna sa aibe un spor de 200 g/zi.De la varsta de 8-10 zile li se vor asigura puilor pietricele de dimensiune 0.2-0.5 cm.Puii vor avea mereu la dispozitie apa proaspata in care se pot introduce vitamine. Se recomanda urmatoarele retete pentru furajul starter:

a)     porumb 58%, srot de soia 29%, faina de carne 11,5%, faina de oase 6,5%, premix mineralo-vitaminic 1%

b)     orz 41%, ovaz 25%, srot de soia 16%, faina de carne 12%, faina de oase 5%, premix mineralo-vitaminic 1%

Se recomanda cantarirea periodica. La sfarsitul perioadei starter puii trebuie sa aiba intre 4,5-5 kg.

Tabel II.1.

Furajarea puilor in crestere. Forma de prezentare a furajelor este la fel ca la starter, dar in granule mai mari. Cantitatile cresc de la 300g/zi la 500 g/zi, iar cantitatea de nutret fibros de la 800 g la 1,5 kg/zi.La varsta de 4 luni, pasarile trebuie sa aibe cel putin greutatea de 30 kg.Hrana se poate suplimenta cu diverse suculente:legume, fructe, bostanoase, pepeni.

Furajarea de finisare (de incheiere a cresterii). Se aplica tineretului de peste 42 de saptamani destinat valorificarii prin abataj. Scopul acestui tip este de a avea sporuri in greutate cat mai mari , grasimea nedeteriorand calitatea carnii. Grasimea se poate valorifica in industria cosmetica si farmaceutica. Perioada aceasta este de aproximativ 4-6 luni pana cand pasarile au atins greutatea necesara sacrificarii cel putin 120 kg, mergand pana la 150.

Furajarea strutilor reproducatori. Se intinde pe tot timpul sezonului de ouat, din luna aprilie pana in august..Intrucat productia de oua necesita un efort productiv foarte mare din partea femelelor(un ou cantarind 1,4-2,2 kg), hrana lor trebuie sa fie bogata in toate elementele constitutive ale oualor(proteini, grasimi, minerale, vitamine) plus cele necesare supravietuirii pasarii.Din punct de vedere cantitativ se recomanda 2,3-2,5 Kg nutret concentrat /cap pasare reproducatoare/zi.Nutretul concentrat se da sub forma de tainuri, divizat in 2 ratii zilnice.

Din punct de vedere calitativ nutretul concentrat trebuie sa contina elementele evidentiate in tabelul II.1.

Suplimentar in hrana reproducatorilor se mai pot administra suculente: fructe,legume,bostanoase,etc.De asemenea se poate administra faina de scoici ca sursa de calciu, avandu-se in vedere ca aceasta contine 38% Calciu si 0,1 % Fosfor.

II.5. Reproducerea strutilor

1. Pentru selectia reproducatorilor, principalul criteriu de selectie este cel genetic. Trebuie sa se cunoasca foarte bine ascendenta reproducatorilor, nefiind permisa imperecherea intre struti cu grad de rudenie mai mic de 4 (veri de gradul 3).

Un alt criteriu de selectie il reprezinta ritmul de dezvoltare al puilor in perioada de crestere. Nu se vor admite la repoductie exemplarele care la incheierea cresterii nu au realizat greutatea corespunzatoare (min 130 kg). Dupa ce au fost selectionati ei se lotizeaza pe nuclee reproductive formate din cate un mascul si o 1-3 femele .Nucleele de reproducatori trebuie sa fie izolate si sa nu permita invecinarea masculilor intre ei.

2. Pregatirea pentru sezonul de ouat- odata cu inceperea pregatirilor pt ouat se vor evita orice factori stresanti ce ar putea sa-i deranjeze pe reproducatori. Nu se vor admite pe perioada de reproductie vizitele cu scop turistic. Se va evita prezenta altor specii de animale. Stresul reproducatorilor poate duce la scaderea fertilitatii oualor,reducerea frecventei ouatului, precum si la spargerea unor oua in momentul ouatului.

Inaintea inceperii sezonului de ouat se recomanda efectuarea de analize medicale in vederea depistarii unor boli infectioase cu transmitere prin ou. Tot atunci se vor face si vaccinarile care se impun. Este preferabil ca inainterea inceperii ouatului cuibul sa fie protejat de un acoperis. Odata cuibul construit de catre mascul nu se va interveni asupra lui.

Maturitatea sexuala a reproducatorilor este un alt factor care influenteaza productia de ou. Masculii ajung la maturitate deplina la varsta de 3 ani. La varsta de 2 ani, femelele pot produce intre 5 si 15 oua in primul sezon, 25-35 de oua in al 2-lea sezon , iar dupa varsta de 5 ani pot ajunge la 70 de oua pe sezon. Perioada productiva la femele poate ajunge pana la 45 de ani. (Gruia R, 2005)

Conditiile meteo –climatice sunt un alt factor ce influenteaza productia de oua. La inceputul sezonului de ouat ,fiecarei femele i se va deschide o rubrica in “registrul productiei de oua “ unde va fi consemnat fiecare ou cu data depunerii lui.

3. Depozitarea oualor. In sezonul de ouat, femelele au un ritm de un ou la 2 zile, uneori cu pauze mai lungi de 3-7 zile. Crescatorul trebuie sa ridice oul cat mai repede dupa ouat pentru a evita pe cat posibil poluarea. Mainile operatorului trebuie sa fie curate si dezinfectate, iar prinderea oului trebuie sa se faca cu un material textil curat. Daca exista oua poluate se recomanda dezinfectia dar doar cu o solutie care sa aiba aproximativ aceeasi temperatura cu cea a oului, eventual cu 5-10 mai ridicata. Dupa recoltare, ouale se depoziteaza in dulapul sau camera de depozitare asezate pe cofrajele speciale, la temperatura de 15 C si umiditate 60%.Perioada de depozitare a oualor este de minimum 3-4 zile si maximum 2 saptamani, optim fiind 4 zile. In aceasta perioada ouale se intorc de 2-3 ori pe zi, iar manevrarea lor se va face cu delicatete, evitandu-se lovirea lor, zdruncinatiile si trepidatiile.[16]. Apoi, ele se individualizeaza prin lipirea unei etichete pe care sunt consemnate datele de provenienta a oualor:data depunerii, familia de la care provine, greutatea oului.

4. Incubatia. Desi nu se poate afirma cu certitudine care sunt conditiile care asigura o buna incubatie , exista o serie de masuri care trebuie indeplinite in aceasta privinta:

• temperatura este de 36,3 C, putand varia cu 0,2 C, dar nu mai mult.Este preferabil ca aceasta temperatura sa fie constanta
• umiditatea are valori de 31%-32%, valori care se mentin cu ajutorul instalatiei de pulverizare a aerului
• ventilarea este foarte importanta deoarece ouale au nevoie de oxigen, iar dioxidul de carbon trebuie indepartat din incapere.Pentru aceasta este nevoie de un ventilator corespunzator.

In perioada de incubatie, ouale trebuie intoarse de cel putin 6 ori pe zi. Aceasta se face automat in incubatoarele prevazute cu intorcator automat.Cu ajutorul ovoscopului se poate urmari evolutia embrionului in timpul incubatiei.Astfel, intre 7-10 zile incep sa apara primele semne vizibile de evolutie a embrionului ce se dezvolta in oua.Cele nefertile pot fi scoase de la incubat, avand destinatia consum.Ovoscoparea se face peiodic sau saptamanal.La 14 zile, se poate observa portiunea din mijloc a oului devine opaca.La 28 zile, portiunea cu poacitate creste, iar la 39 de zile, tot oul devine opac. Atunci, ouale se scot din incubator si se transfera in eclozionator.Acesta are aceeasi temperatura ca si cea a incubatorului.In timpul incubatiei este posibil ca unii embrioni sa moara in ou. Cand se constata asemenea cazuri, aceste oua se scot din incubator.Dezvoltarea normala a oului se face cu capul spre camera de aer, astfel incat dupa ziua 39 sparge cu ciocul membrana corioalantoidiana si ocupa camera de aer.Din acest moment, puiul incepe se loveasca cu ciocul coaja oului, pentru a o sparge.In acel moment se recomanda gaurirea cojii pentru ca puiul sa poata iesi afara.Daca ouale 41-42de zile si nu apar semne de miscare a puiului in ou, se va gauri oul in dreptul camerei de aersi se va examina aspectul si pozitia puiului in ou., el putand avea o pozitie defectuasa.Puii eclozionati avand aspect edematos in special la picioare nu se pot deplasa cateva zile si au puful matasos.

II.6. Ingrijirea puilor de strut

Puii de o zi sunt trecuti intr-un tarc separate la 3-4 ore de la iesirea din ou, dar nu mai mult de 3-4 pui intr-un tarc.Inainte de a fi introdusi in tarcul comun, puilor li se va aplica benzi de identificare pe picioare.In afara de antibiotice si vitamine nu li se va da nimic de mancare in primele 7-8 zile.In acest fel, puii vor metaboliza resturile de galbenus.Puii care au exces lichid “puii uzi”, pot fi tinuti mai mult fara mancare si apa.Ca model de tarc pentru pui se recomanda o lada din tabla de inox, care poate fi curatata perfect si dezinfectata , cu suprafata de 1 metru patrat si inalta pana la 0,5 m.Temperatura ideala pentru aceasta perioada trebuie sa fie 23-25 C si se mai poate pune o sursa suplimentara de caldura.Dupa o saptamana, puii sunt scosi din lazi si sunt introdusi in cutii portabile, putand fi tinuti in aer liber pe timpul zilei, ferindu-I de vant, ploaie, soare, curent.Noaptea, custile sunt introduse in adapost. (Zahiu Letitia,2005) Pe timpul noptii, puilor li se va da doar apa.Puii sunt hraniti cu nutret starter pe care l-am prezentat la capitolul hranire, iar dupa 10 zile li se va sigura si pietricele pentru o mai buna digestie. Spatiul pe care sunt scosi puii trebuie sa fie inierbat, puii avand posibilitatea sa pasca, iar iarba trebuie sa fie taiata scurt, gen gazon.Puii vor fi atent urmariti, deoarece sunt foarte sensibili in aceasta perioada.Cresterea puilor se face pe categorii de varsta si greutate, neadmitandu-se cresterea in acelasi loc a puilor cu diferenta de varsta mai mare de 1-2 luni.Pe masura ce puii cresc li se va mari si spatial de miscare. Determinarea sexului se face prin examinare. Aceasta se face cu manusi chirurgicale si unsa cu ulei sau cu un ungvent.prin probarea cloacei se observa la mascul penisul care are o culoare rosie, iar la femele clitorisul de culoare roz.Determinarea cu precizie a sexului strutilor se face prin metode de laborator si care se preteaza pentru pasarile cu mare valoare genetica.La aproximativ 12 luni la masculi incep sa apara pene negre, iar picioarele si ciocul incep sa capete o culoare roza.La 2 ani, penajul este inlocuit, iar la 3 ani ciocul si picioarele masculilor sunt rosii.La femele, la varsta de 2 ani penelealbe de pe burta sunt inlocuite cu penele cenusii-maronii care la 3 ani dispar.Dupa varsta de 4 ani nu mai apar alte semne.

III. PATOLOGIE SI PRODUSE

Eventualele boli ce pot aparea la strut trebuie depistate din timp pentru o mai simpla tratare a acestora.

III.1. Boli si tratamente

1. Ocluziile sunt afectiunile cu cea mai indicata rata de aparitie la strut, indifferent de varsta.Exista doua tipuri de ocluzii:acute sau abia instalate.Ocluziile acute apar doar in cazurile in care strutul inghite o cantitate mare de material nedigerabil, intr-un timp foarte scurt, indifferent ca este vorba despre nisip sau pietris.In acest caz, pericolul mortii animalului este foarte mare, fiindca functiile proventriculului sunt practic blocate.Tratamentul de urgenta este reprezentat de administrarea orala a unui lubrifiant, cum ar fi uleiul mineral, care ajuta la deblocarea ocluziei si la degajarea proventriculului.

2. Ingestia de corpuri straine. Strutul este prin definitie un animal foarte curios, aceasta caracteristica manifestandu-se prin ingestia obiectelor care ii atrag atentia.Pt a evita acest lucru, adapostul trebuie verificat zilnic pentru a se asigura ca nu se afla la dispozitia lor nici un obiect care sa le creeze probleme.In cazul in care a ingerat un obiect nedigerabil, este necesara interventia chirurgicala.

3. Bolile respiratorii afecteaza in special strutii tineri sau la inceputul maturitatii.De asemenea s-au observat cazuri in care boala se instaleaza datorita supunerii strutului la stresuri semnificative, cum ar fi stresul generat de mutare, schimbarea hranei, .Cand se observa semne ale aparitiei unei boli respiratorii, trebuie sa se treaca cat mai repede la doagnosticarea afectiunii respective, pentru a se putea preveni astfel cazurile grave .Tratamentul infectiilor respiratorii include antibioticele cu spectru larg, administrarea suplimentara de vitamine si hrana si ingrijiri speciale.Pneumonia de aspiratie apare ocazional, ca urmare a aspiratiei in plamani sau in trahee a unor fluide.In acest caz, trebuie consultat un medic veterinary.

4. Boli infectioase. In continuare, urmeaza o lista a bolilor si agentilor patogeni despre care s-a demonstrat cu certitudine ca afecteaza strutul.Deoarece crestrea intensive a strutului se afla abia la inceput aceasta lista va fi cu mult imbunatatita.

v    Nematoza.Produsa de un parazit pulmonar, mecanismul patogenic fiind necunoscut.

v    Struthiofiliaria megalocephala.Patogenie nedemonstrata, dar posibila.

v    Lipostrongylus douglassi.Parazit intestinal,sensibil la tratamentul antihelmintic cu fenbendazol.

v    Cestoza.Produsa de un parazit numit houttuynia struthionis, panglica strutului, sensibil la fenbendazol.

v    Trematoza.Produsa de philophthalmus gralli, parazit cu localizare la nivelul globilor oculari, producand iritatie si secretie abundenta oculara.

v    Infectiile cu protozoare:hexamitiaza, care da infectii intestinale, depistate la strutii tineri.

v    Infectiile cu arthropode.Produse de struthiolipeurus nandu, provoaca pierderea penajului. S-au comunicat rezultate bune in tratamentul cu Ivermictin.

5. Boli virale. In primul rand trebuie mentionata boala Newcastle, aparuta la ferme de struti din Africa de Sud si Israel.Grad foarte ridicat de mortalitate.Virusul a fost izolat din creierul animalelor moarte.

Pe locul 2 ca virulenta urmeaza encefalopatia spongiforma, apoi virusul febrei hemoragice Crimeea Congo, care a afectat o ferma de struti din Africa de Sud in 1996.

6. Boli bacteriene. Sunt cunoscute imbolnavirile cu staphylococcus hyicus, care produc conjuctivita, colobaciloza, responsabila pentru moartea puilor de strut, tuberculoza, infectiile cu pasteurela multocida, care da infectii pulmonare.

III.2. Produse din strut

Carnea de strut este foarte valoroasa din punct de vedere nutritiv si apreciata ca si gust, avand aspect de carne rosie cu fibre mari, asemanatoare cu cea de vita, si avand nivele scazute de grasimi si colesterol, ceea ce o face sa fie recomandata si in regimurile alimentare. De asemenea, carnea de strut este foarte bogata in proteine si fier. Carnea este deja disponibila in magazinele din tarile occidentale, unde oamenii acorda o atentie mai mare dietei lor si unui regim de viata mai sanatos. Studiile recente din SUA, au aratat ca in medie 57.57% din carnea ce imbraca carcasa osoasa a animalului poate fi folosita. De aceea, de exemplu, pentru un strut cu o greutate de 150 kg, 130 kg o reprezinta carnea. Carnea de strut se comercializeaza ca muschi, carnaciori, pastrama si salam de vara, iar in restaurante a devenit din ce in ce mai solicitata. Carnea proaspata este destul de rara in restaurantele din Africa de Sud, dar in mod evident a devenit din ce in ce mai solicitata in cele din Europa (datorita bolii vacii nebune), nemaifiind o raritate in supermarketuri si restaurante.

Poate ca nu este atat de surprinzator faptul ca o astfel de carne se serveste de foarte multa vreme in caminele, spitalele si clinicile elvetiene. Faptul ca nu a fost inclusa in preparatele prezente in cartile de bucate poate constitui un motiv in plus pentru pasionatii de bucatarie, insa pentru moment se pare ca nimeni nu a depasit faza de file sau muschi de strut. Ea poate fi, insa, un ingredient util pentru hamburgeri sau rulouri cu carne si legume sau ravioli. Ca metode de preparare - in afara de traditionalul gratar se poate incerca carnea uscata (tip pastrama), sau preparatele inabusite. Carnea de strut a inceput sa fie servita si in avioane, British Airways incluzand-o in meniurile pasagerilor de la 'First Class' care circula pe rutele transatlantice. Belgia si Elvetia sunt doua dintre tarile ce se intrec pentru locul intai in lume la consumul de carne de strut pe cap de locuitor. Acest fenomen este strans legat de fobia

Tabel III.1.

Tabel comparativ - Continutul nutritiv / 100g carne Specia Proteine % Grasimi grame Calorii Kcal Fier mg Colesterol mg Strut Pui Curcan Vaca Porc

cauzata de boala vacii nebune, de colesterol si grasimile nesaturate. Nu este numai o problema de curiozitate gastronomica, ci mai degraba un semn al intentiei de a ne schimba modalitatile de alimentatie. Carnea de strut contine doar 58 mg de colesterol la 100 g carne, comparativ cu 69 mg in carnea de curca, care se stia ca este cea mai saraca in colesterol si 85 mg in carnea

Tabel III.2. Compozitia in lipide, proteine si calorii pe 100 g carne la diverse specii si categorii de animale de carne
de pui, 87-90 mg la carnea de vita, 92mg in cea de oaie, 99 mg in cea de porc. Iata deci considerentele pentru care carnea de strut este valoroasa si in consecinta cautata.

Pentru a analiza gustul acestei carni, pe scurt, putem spune ca este undeva intre gustul celei de vaca si a celei de pui. Are aceeasi culoare rosu inchis ca cea de vaca, adeseori avand nuanta cireselor rosii. Are un gust particular, propriu, mai putin pronuntat ca cea de vaca, dar mai pronuntat ca cea de pui; este usor de digerat datorita faptului ca nu necesita o preparare indelungata, si nici nu necesita garnituri sau sosuri pentru a-i imbogati gustul. Are un continut sarac in grasimi si colesterol (1-2%). Este bogata in minerale, in special fier si fosfor, si saraca in sodiu. 100 g carne avand o valoare energetica de 105kcal.

Penele sunt unele din cele mai cautate produse datorita durabilitatii lor de-a lungul timpului, dar si datorita faptului ca sunt foarte matasoase. Penele de strut pot fi stranse odata pe an si sunt utilizate pentru o varietate intreaga de produse, inclusiv in ceea ce priveste cunoscutele pamatufuri pentru praf. Penele sunt utilizate in industrie din ce in ce mai mult, in principal pentru proprietatile antistatice, dar si pentru faptul ca au un continut foarte mic de grasime in ele.. Pamatufurile atrag si mentin praful asa cum nici un alt instrument asemanator nu o face.[21]

Cu o piata mai mica, dar in continua crestere sunt utilizate la costume si la carnavale, pentru ornamente in industria de distractii. Penele mici si puful de pe gat sunt utilizate pentru a produce perii sofisticate pentru instrumentele electronice si de mare precizie, dar si in industria de calculatoare si cea de masini (pentru curatarea acestora inaintea vopsirii). Penele sunt curatate, masurate, spalate si vopsite in aproape orice culoare, pentru ca apoi sa fie utilizate in confectionarea diverselor obiecte din industria vestimentara. Cele mai frumoase si de calitate pene sunt cele de pe aripile si coada masculilor. Principalele clase de pene sunt:

• Cele albe (de pe aripile msculilor)
• Cele negre (de pe aripile masculilor)
• Fantezii (de la capatul aripilor)
• Feminas (de pe aripile femelelor)
• Puf (de sub aripi)
• Cele de la coada (de la cozile masculilor si femelelor).

De asemenea, din puful si penajul strutului pot fi realizate obiecte decorative extrem de atragatoare pentru casa, birou, petreceri sau pot fi folosite pentru realizarea unor accesorii pentru toaletele doamnelor. Penele de strut potfi colorate intr-o gama foarte variata de culori. De-a lungul timpului, penele si puful de strut au fost folosite ca accesorii vestimentare, din antichitate, cand intrau in alcatuirea panasului coifurilor de lupta ale razboinicilor si pana in timpurile moderne.Astazi puful de strut se foloseste in domenii strict moderne cum ar fi industria electronica, datorita proprietatii lor electrostatice excelente. Penele se recolteaza prin taiere, o data pe an, din varfurile aripilor masculilor, de pe cozi si piept, sau se pot smulge, fie de la pasarile adulte, fie de la puii de strut cu varstele cuprinse intre 8 si 14 luni.

Oua. Sunt foarte cautate pentru incubare, decor si incondeiere. Ouale infertile se pot folosi si pentru consum, un ou are 14-18 cm lungime, 12-15cm diametru si in medie 1.1-1.6kg; cu alte cuvinte 1 ou de strut este echivalentul a aproximativ 24 oua gaina, omleta pregatita dintr-un singur ou fiind suficienta pentru hrana a 12 persoane.

Pielea are o mare cautare in industria de marochinarie, ea concurand pielea de sarpe si de crocodil. Pielea de strut are un aspect si o calitate deosebita, durabilitate mare in timp, ceea ce o face sa fie utilizata pentru confectionarea de pantofi, manusi, posete, portmonee etc.

Pielea de strut este un produs foarte popular pentru confectionarea de cizme, haine si tapiterii. Un strut adult poate produce 1.5mp piele, iar din aceasta se pot confectiona pana la 4 perechi de cizme. Pielea este foarte moale, dar rezistenta si usor de tabacit, doar pielea de elefant este mai rezistenta decat cea a strutului. Ea a fost intotdeauna considerata foarte pretioasa, confectionandu-se lucruri luxoase de tipul: pantofilor si posetelor. Pielea este recunoscuta in toata lumea pentru calitatea si durabilitatea ei piata pentru aceasta incepand sa se extinda. La mijlocul anilor 90 producatorii din SUA utilizau anual aproximativ 150000 de piei aduse din Africa de Sud, deoarece oferta nu satisfacea cererea. Pielea unui strut de 12 luni poate avea o suprafata de 1,2-1,5 mp si are o valoare neprelucrata de 50-70 usd.

De asemenea, grasimea de la strut se valorifica in industria cosmetica si farmaceutica.

Avantajele cresterii strutilor. Iata cateva din avantajele cresterii strutilor:

• Pentru cresterea lor se pot utiliza zone abandonate sau care nu sunt folosite in agricultura [22]
• Nu trebuie hraniti abundent, hrana principala fiind constituita din produse naturale (ex: lucerna verde si graunte)
• Productie nelimitata - Un trio (1 mascul si 2 femele) pot fi productivi timp de peste 30 de ani!
• Nu polueaza atmosfera sau zona in care traiesc
• Investitii limitate in echipamente, constructii, timp si personal
• O piata a carnii foarte receptiva si in continua crestere ca urmare a apritiei bolii vacii nebune si altor epidemii in cadrul fermelor de vaci, piata satisfacuta doar intr-o proportie foarte mica
• Calitatea si valoarea foarte ridicata a pielii
• Productia anuala (nr oua, pui) mult mai profitabila decat la oricare alt animal

Tabel III.3.

STRUT VACA Reproductivitate/an 30-45 buc. 1 buc. Nr. zile incubatie/gestatie Varsta de sacrificare /zile Productia de carne 1200-2600Kg 250-550Kg Pene 1-1.5 Kg Piele * 1.5 mp 3 mp Hrana /zi 2-3 Kg 20-25 Kg

Sursa:www.struti.ro

De asemenea, pielea de strut este mai scumpa decat pielea de crocodil.O pereche de sandale din piele de strut poate ajunge la pretul de 4000-5000 de euro.

O alta parte a strutului care se foloseste este creierul acestuia care contine o substanta folosita in medicina pentru tratarea bolii Alzheimer.

Concluzii

Ferma de struti este o afacere foarte profitabila deoarece de la strut nimic nu se arunca, totul se valorifica. Intr-adevar investitia initiala, mai ales daca se opteaza pentru achizitionarea de reproducatori este foarte mare(in jur de 150 000 €), dar profiturile nu intarzie sa apara.Carnea de strut se gaseste in hipermarketuri si la noi in tara de 2 ani. Pretul unui kg de carne este intre 800 000-1000 000 lei vechi. Dar majoritatea se indreapta la export unde cererea de produse din strut este mult mai mare. Datorita acestui pret ridicat al carnii, in Romania carnea nu prea a fost cumparata.

Ca o incheiere as dori sa mentionez faptul ca multe microferme de struti au esuat deoarece nu intruneau conditiile impuse de Uniunea Europeana, in special existenta unui abator agreat de aceasta. Motivul pentru care acest abator nu a prea existat a fost acela ca acest abator este foarte scump. De asemenea, acum citiva ani cand a inceput febra fermelor de strut, multe dintre ele au esuat deoarece nu au existat firme care sa asigure intermedierea intre ferma din Romania si celelalte tari. Avand de infruntat aceste impedimente, unele ferme au esuat. Astazi insa, Romania incearca sa se alinieze normelor europene, dovada fiind ferma pe care noi am vizitat-o, care indeplinea toate conditiile Uniunii Europene.

Ferma de struti ramane o afacere profitabila, atata timp cat respecta conditiile si normele impuse de Uniunea Europeana.

Bibliografie

1. Gheorhe Mut, Strutul, crestere si ingrijire, Editura Waldpress, Timisoara, 2004

2. Ioan Hutu, Managementul fermei familiale, Editura Ferma, 2002

3. Mathew A.Cauley, Strutul, Editura Alex-Alex 2001

4. Mihut Ioan, Hrana mileniului trei, Editura Waldpress, Timisoara, 2005

5. Romulus Gruia Managementul economic al fermelor, Editura Ceres, 2005

6. Zahiu Letitia, Agricultura Uniunii Europene sub impactul politicii agricole comune, 

Editura Ceres, 2005

https://www.cartiagricole.ro/articol/CRESTEREASTRUTILOR.html

https://www.struti.8k.com/custom.html

https://www.lodinvest.ro/documentatie_struti.html

10. https://www.totoknet.de/Informatii/informatii.html

https://www.valea-cu-struti.ro/istoric.htm

https://www.narcis.de/puiu/first.htm

13. https://www.news365.ro/Afaceri-de-succes-care-au-esuat_IDN101165.html