Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » agricultura
Asolamente si rotatii

Asolamente si rotatii




Asolamente si rotatii

1. Introducere

Asolamentele si rotatia culturilor reprezinta mijloacele cele mai la indemana si mai putin costisitoare pentru a lupta impotriva buruienilor, bolilor si daunatorilor plantelor, pentru a realiza productii mari si pentru a proteja totodata solul si mediul inconjurator.

Din motive economice, agricultura moderna a statelor dezvoltate a dezvoltat cultura plantelor de camp pe suprafete foarte mari, date fiind si mijloacele moderne de lucru de care se dispune (tractoare si masini agricole de mare capacitate, chimizare, irigare, automatizare etc.).

Ca regula generala, cultivarea aceleiasi plante pe aceeasi parcela timp de mai multi ani sau chiar in monocultura, va conduce la cresterea potentialului de atac al agentilor patogeni, al daunatorilor, la cresterea cantitatii de seminte de buruieni si de material vegetativ capabil sa permita reproducerea buruienilor, dar si diminuarea resurselor solului in substante nutritive pentru plante, a humusului din sol, la schimbari de pH si, prin urmare, la diminuarea productiei plantelor cultivate. Ca urmare, succesiunea culturilor in timp si spatiu a culturilor reprezinta singura solutie pentru a evita aceste dezechilibre le ce se pot produce la nivelul agroecosistemelor.




Exista numeroase sisteme de rotatie a culturilor, unele foarte simple, iar altele chiar complexe, proiectate astfel incat sa raspunda cerintelor diverse, corespunzator diferitelor agroecosisteme. Pentru a se realiza o buna rotatie este nevoie intotdeauna de o structura de culturi de cel putin 3, 4 sau 5. Cu cat numarul de culturi din structura va fi mai mare, cu atat sistemul de rotatie va deveni mai complex, iar efectele acestuia mai benefice, atat asupra productiei agricole, cat si asupra calitatii solului si mediului inconjurator in general.

2. Definitii

De-a lungul timpului, pe continentul european si, ulterior pe cel american si in alte zone care s-au dezvoltat cu mai mare rapiditate, problemele cauzate de defrisarea excesiva, de degradarea solurilor, dar si dorinta oamenilor de a se stabili intr-un anumit loc a determinat luarea in consideratie a necesitatii unor masuri specifice pentru protectia solurilor cultivate. Astfel s-a introdus sistemul de agricultura in care unele suprafete erau lasate temporar necultivate. In vorbirea populara se intalnesete termenul de parloaga”. Si astazi este atribuit acest termen unor suprafete de teren, care raman necultivate, nu pentru ca se practica inca aceasta forma de protejare si ameliorare a fertilitatii solurilor, ci din diferite ratiuni economice sau chiar sociale.

Odata cu dezvoltarea industriei, cu cresterea demografica si, implicit, cerintele mari pentru materii prime, hrana si furaje a devenit necesara cresterea productiei agricole. S-a renuntat la sistemul de agricultura cu parloaga si s-a trecut la agricultura extensiva in care se cultivau toate suprafetele de teren agricol pentru a se obtine productiile necesare pietei. Introducerea in cultura a plantelor leguminoase, in special a celor furajere, precum trifoiul, pentru a asigura hrana animalelor, a descoperit agricultorilor valoarea agronomica a leguminoaselor. Solurile unde erau cultivate plante prasitoare dupa leguminoase erau mult mai productive. De aceea s-a introdus sistemul de agricultura altern, care a insemnat un pas inainte catre agricultura moderna.

Diversificarea structurii culturilor a condus la necesitatea alcatuirii rotatiei, care la inceput a fost de scurta durata, rotatie trienala, iar ulterior, pe masura ce s-au constatat efectele benefice ale acesteia, precum si evolutia culturilor in functie de planta premergatoare, s-a ajuns la durate mult mai lungi.

Monocultura este o practica opusa rotatiei culturilor. Ea inseamna cultivarea unei singure plante mai multi ani pe acelasi teren si anume cel putin atatia ani cat dureaza rotatiile in zona respectiva (ex. : 4-6 ani). Monocultura are numeroase si mari dezavantaje in comparatie cu rotatia culturilor. Efectul cel mai nefavorabil este oboseala solului, care, de altfel, este un efect global al altor factori, precum consumul de substante nutritive, consumul de apa, influenta asupra insusirilor fizice ale solului, eroziunea solului, bilantul materiei organice din sol, imburuienarea, cresterea numarului de boli si daunatori, etc.

In agricultura moderna, in care s-au dezvoltat ferme cu suprafete mari, a fost necesara organizarea, redimensionarea si regularizarea solelor. Definirea modului de organizare a solelor si a culturilor agricole cultivate pe aceste sole a fost facuta de numerosi specialisti agronomi de-a lungul timpului.

Rotatia culturilor reprezinta modul in care plantele de cultura se succed de-a lungul timpului pe aceeasi parcela sau sola, iar asolamentul reprezinta modul de organizare a suprafetei agricole a unei ferme sau exploatatii agricole in tot atatea sole sau parcele cite plante se vor regasi in structura culturilor ce urmeaza a fi adoptata. Asolamentul include notiunea de teren, de spatiu. Asadar, asolamentul va cuprinde 2, 3, 4 sau mai multe parcele. Rotatia culturilor este o notiune complementara asolamentului si, asa cum reiese din definirea acesteia, ea se refera la succesiunea culturilor in timp, de aceea vor fi rotatii de 2 ani, de 3 ani, de 4 sau mai multi ani. Numarul anilor arata cat timp trebuie sa treaca pentru ca o planta de cultura sa revina pe aceeasi sola sau numarul anilor in care, pe aceeasi sola, se vor succede toate plantele din asolament (o rotatie intreaga).

In literatura de specialitate agronomica apar o serie de alte notiuni dupa cum urmeaza : structura culturilor din asolament, care reprezinta ponderea fiecarei plante cultivate fata de suprafata arabila a exploatatiei ; planta premergatoare, care este planta ce precede unei noi culturi si planta postmergatoare, care se insamanteaza pe o anumita parcela spre a fi cultivata in urmatorul an agricol.

3. Importanta asolamentului

Timp de secole, din cele mai vechi timpuri istorice si pana in epoca moderna, practicile culturale, intre care si asolamentul si rotatia culturilor, au constituit principalele sau poate singurele tehnici disponibile pentru reducerea incidentei bolilor, buruienilor si insectelor daunatoare culturilor agricole.

Aplicarea rationala a celorlalte practici agricole, componente ale itinerariului tehnic al unei culturi, nu exclude respectarea asolamentului si rotatiei culturilor pentru a se realiza productii optime. Necesitatea asolamentului este evidenta la plantele anuale comparativ cu speciile perene, mai ales cele pomicole sau viticole. Ea decurge din cerintele pe care speciile anuale le au fata de conditiile de vegetatie pe durata unei perioade de vegetatie. Plantele anuale cultivate se caracterizeaza, in prezent, si printr-un numar foarte mare de soiuri si hibrizi obtinuti prin ameliorare si care se deosebesc intre ei prin cerinte diferite fata de conditiile pedo-climatice, pe de-o parte si fata de tehnologiile de cultura, pe de alta parte. Totodata, plantele anuale se cultiva pe soluri arabile, iar acestea sunt exploatate diferit, urmarindu-se obtinerea unor productii foarte variate.

4. Tipuri de asolamente

4.1. Conditii pentru organizarea asolamentelor

Asolamentele se organizeaza in functie de conditiile naturale, de cerintele economice ale exploatatiei agricole, de cerintele fata de clima si sol ale plantelor ce vor alcatui structura culturilor.

Din punct de vedere al conditiilor naturale, tipul de clima si sol au un rol foarte important in stabilirea tipului de asolament si in alegerea culturilor. De asemenea, o serie de alti factori naturali, precum tipul de relief, adancimea apei freatice, prezenta ecosistemelor naturale, a apelor de suprafata pot influenta organizarea asolamentelor. Totodata diferite tipuri de amenajari, mai ales cele hidrotehnice, captarile de apa din puturi forate sau din ape de suprafata in vederea producerii de apa potabila, au importanta deosebita, trebuie cunoscute si luate in considerare atunci cand se organizeaza asolamente. Din punct de vedere agronomic este important sa se ia in considerare prezenta sau posibilitatea amenajarilor pentru irigare, in special acolo unde exista riscuri de seceta si arsita, ca si cele pentru drenaj si desecare, acolo unde este vorba de zone cu soluri mai putin permeabile sau cu excedent temporar de umiditate (zone umede).

Plantele alese pentru structura culturilor trebuie sa apartina unor soiuri si hibrizi adaptati conditiilor pedo-climatice specifice zonei in care se organizeaza asolamentul dar trebuie, totodata, sa corespunda si cerintelor pietei.

In ceea ce priveste relieful, adancimea apei freatice si a celor de suprafata este important ca in organizarea asolamentelor si a alcatuirii structurii rotatiei culturilor sa se urmareasca prevenirea oricaror riscuri de poluare ca urmare a tipurilor de practici agricole aplicate. De asemenea, se va lua in considerare marimea pantelor pentru efectuarea lucrarilor solului, in special a araturii, pentru a se evita fenomenele de degradare a solului prin expunerea la fenomenele de eroziune, in deosebi cea hidrica.

4.2. Clasificarea asolamentelor

Asolamentele rationale ce pot fi organizate in productia vegetala se pot clasifica dupa tipul culturilor si importanta economica a acestora si dupa numarul de sole si ani. Aceste ultime doua criterii sunt relative. Asadar, clasificarea curenta a asolamentelor cuprinde :

w      asolamente agricole,

w      asolamente furajere,

w      asolamente speciale,

w      asolamente mixte.

Asolamentele agricole mai sunt cunoscute si sub denumirea de asolamnte de camp sau generale. Ele se folosesc in cultura mare sau a plantelor de camp. Aceste plante se cultiva in general pe suprafete mari si produc materie prima care poate servi atat in producerea de alimente pentru om, in producerea de nutreturi pentru animale, cat si pentru diferite industrii (agro-alimnetara, textila, chimica etc.).

Asolamentele agricole, la randul lor, pot fi cu sau fara ierburi perene, adica se poate include sau nu o sola (parcela, tarla) cu ierburi perene, care mai poarta denumirea si de sola saritoare sau sola amelioratoare. Aceasta sola nu este inclusa efectiv in asolament (sola saritoare) atatata timp cat productia ierburilor (ierburi perene, fie amestec de graminee perene si leguminoase perene, fie lucerna) este rentabila. Solele cu ierburi perene se introduc acolo unde productia fermei este diversificata, respectiv acolo unde exista si productie zootehnica.

Introducerea solei amelioratoare este necesara si datorita unor conditii pedologice specifice. Astfel, in cazul solurilor podzolice argilo-iluviale este necesar sa se introduca o planta amelioratoare care sa contribuie la imbunatatirea insusirilor fizice ale solului. De asemenea, pe terenurile cu pante afectate de eroziune este necesar sa se introduca o cultura perena (amelioratoare), in vederea reducerii fenomenului de eroziune. Probleme speciale se pun in organizarea asolamentului pe terenurile nisipoase si pe solurile degradate prin saraturare.

Asolamentele agricole se organizeaza in general in zone de campie, unde terenurile sunt deseori plane sau prezinta forme de relief pozitive sau negative, ale caror pante sunt in general sub 10%. In organizarea asolamentelor agricole se vor avea in vedere si posibilitatile de transport, mai ales in cazul productiilor mai usor perisabile.

In exploatatiile bine organizate se practica in general asolamente de 3-6 ani. In numeroase situatii insa, in special in exploatatiile foarte mici, rezultate conform legii fondului funciar (legea 18/1991), se practica deseori rotatii scurte, de 2 ani, in special grau-porumb, data fiind si ponderea acestor specii in structura culturilor. Acest tip de rotatie nu numai ca nu este eficient din punct de vedere economic dar el favorizeaza si transmiterea unor boli la plante.

Asolamentele furajere cuprind adesea culturi furajere si se aplica oriunde este nevoie de o baza furajera importanta pentru dezvoltarea zootehniei. Aceste asolamente se organizeaza, de asemenea, in zonele de ses, unde, pentru cresterea animalelor, nu exista alte surse de nutret decat cultura plantelor. Acest tip de asolamente poate cuprinde, sau nu sole cu ierburi perene.

Asolamente speciale. Aceste asolamente se organizeaza pentru anumite tipuri de culturi, care necesita o tehnologie specifica. Este vorba despre:

w      asolamentele legumicole, unde se pot infiinta culturi succesive;

w      asolamente cu ingrasaminte verzi, unde scopul este de a ameliora proprietatile fizice, chimice si biologice ale unor soluri degradate;

w      asolamente cu plante medicinale;

w      asolamnete de livada;

w      asolamente de pepieniera.

Aceste tipuri de asolamente se organizeaza in zonele care permit cultivarea unor specii importante din punct de vedere economic, altele decat cele de cultura mare, iar solurile se preteaza foarte bine pentru culturi precum cele mentionate mai sus.

Asolamente mixte. Acestea pot include culturi diverse, cu specii de plante de cultura mare, specii furajere sau horticole. Aceste tipuri de asolamente se pot organiza atat in agricultura durabila cat, mai ales, in agricultura biologica ale carei principii insista pe diversitatea productiei agricole si pe autosuficienta.

Exemple de scheme de asolamente agricole :

I.      Asolament de 3 ani



a.  Leguminoase + plante tehnice

b.  Cereale paioase

c.  Porumb

II.   Asolament de 4 ani

a.  Leguminoase

b.  Cereale paioase

c.  Plante tehnice

d.  Porumb

III. Asolament de 4 ani

a.  Leguminoase

b.  Cereale toamna

c.  Porumb

d.  Porumb + plante tehnice

IV. Asolament de 5 ani

a.  Leguminoase + plante furajere

b.  Cereale toamna

c.  Cereale toamna

d.  Porumb + plante tehnice

e.  Porumb + plante tehnice

V.    Asolament de 6 ani

a.  Leguminoase

b.  Cereale toamna

c.  Porumb, floarea, soarelui, sfecla

d.  Cereale toamna

e.  Porumb

f.   Porumb

Exemple de scheme de asolamente cu sola amelioratoare pentru soluri degradate.

I.   Asolament de 3 ani

a.      Grau + trifoi

b.      Trifoi

c.      Porumb

d.      Grau + orz

e.      Porumb

II.Asolament de 3 ani

a.      Grau + trifoi

b.      Trifoi

c.      Grau + orz

d.      Porumb

e.      Leguminoase anuale, plante tehnice (mazare, fasole, soia, borceag, in)

5. Rotatia culturilor

5.1. Conditii generale

Rotatia culturilor este o veriga tehnologica ce nu poate lipsi din itinerariul tehnic al nici unei culture. Din punct de vedere agronomic, odata cu recoltarea unei culturi trebuie reflectat asupra plentei ce va lua locul in rotatie pentru a se putea pregati astfel solul in conditiile cele mai bune, incat cultura urmatoare sa-si poata exprima intregul potential.

Rotatia culturilor prezinta numeroase avantaje :

w      contribuie la intreruperea ciclului vital al multor organisme daunatoare culturilor agricole ;

w      gratie sistemelor radiculare diferite ca forma, adancime de crestere, volum de sol ocupat, profilul cultural al solului este mai bine explorat, ceea ce se traduce printr-o ameliorare a proprietatilor fizice ale solului, mai ales a structurii (reduce tasarea si degradarea solurilor), precum si ameliorarea fertilitatii acestuia;

w      succesiunea plantelor apartinand diferitelor familii botanice, precum alternanta cereale paioase-rapita pentru boabe, sau grau-porumb, permite intreruperea ciclului de dezvoltare a unor buruieni prin aplicarea diferentiata a masurilor culturale ; 

w      folosirea leguminoaselor in rotatia culturilor permite cresterea continutului solului in azot provenind din activitatea simbiotica a acestor plante ;

w      cresterea cantitatii de materie organica in sol de la un an la altul.

Principiile care stau la baza rotatiei culturilor au in vedere obiectivele de productie ale agricultorului dar tin cont si de o serie de alti factori precum :

w      conditiile pedo-climatice ;

w      adaptabilitatea soiurilor si hibrizilor la zonele ecologice ;

w      practicile culturale ;

w      riscurile de transmitere a bolilor, a daunatorilor sau buruienilor ;



w      efectul plantei premergatoare asupra fertilitatii solului ;

w      bilantul humic si aportul de materie organica prin fertilizarea organica.

Este posibil ca in rotatie sa alterneze culturi apartinand unor familii diferite, precum cerealele, leguminoasele, oleaginoasele etc. Este, de asemenea, posibila alternarea, de la un an la altul, a speciilor ce se seamana toamna cu cele ce se seamana primavara.

O serie de alte trei principii contureaza modul de organizare a asolamentelor si al rotaiei culturilor :

in multe tipuri de asolament se acorda un loc important ingrasamintelor verzi care sunt capabile sa mobilizeze si sa solubilizeze rezerva minerala a solului si sa o puna la dispozitia culturilor ; trebuie ca solul sa nu ramana neacoperit de culturi decat in cazuri particulare ;

plantele exigente fata de elementele nutritive si care risca sa lase solul sarac si degradat, ca urmare a trecerilor utilajelor agricole, precum sfecla pentru zahar sau porumbul, vor fi, pe cat posibil, cultivate dupa un ingrasamant verde semanat toamna. De asemenea, vor putea fi cultivate plante cu exigente mari fata de sol si fertilitatea acestuia, dupa pajisti temporare sau culturi de lucerna ;

trebuie sa se mentina un echilibru judicios intre :

plantele care dau solului foarte mult carbon organic (cereale paioase – daca paiele vor fi incorporate in sol, specii cu masa radiculara foarte bogata…) ;

plantele care dau cantitati importante de materie organica ce se descompune foarte repede (cele care au o masa vegetativa terestra foarte bogata) ;

leguminoasele care au un aport important de azot ;

plantele prasitoare care permit o lupta foarte eficienta impotriva buruienilor (palamida, costrei, pir) si culturile care imburuieneaza mai mult solul (cerealele) ;

plantele furajere si pajistile temporare amelioratoare ale structurii solului ;

pajistile permanente, cand acestea pot fi conservate, chiar daca ele nu intra efectiv in sistemul de rotatie.

5.2. Rolul leguminoaselor in cadrul rotatiei

In cadrul familiei Leguminosae se regasesc numeroase specii anuale, foarte multe dintre acestea cultivate in Romania (mazarea, fasolea, soia, lupinul, bobul, lintea, nautul, lintea etc.), dar si perene (lucerna, diferite specii de trifoi, ghizdeiul, mazarichea etc.). Speciile perene pot fi cultivate singure (lucerna, trifoiul rosu, trifoiul alb) sau in amestec cu specii de graminee perene, alcatuind compozitia floristica a pajistilor temporare. Speciile perene de leguminoase pot fi adesea regasite in compozitia floristica a pajistilor permanente, mai ales din zonele de deal.

Speciile de leguminoase anuale cultivate in tara noastra intra adesea in sistemele de rotatie a culturilor, prezenta lor fiind foarte apreciata ca urmare a cantitatilor mari de azot pe care le lasa in sol. Acest azot provine din activitatea bacteriilor fixatoare apartinand genului Rhizobium, care traiesc in simbioza cu plantele de leguminoase si care se regasesc in nodozitatile formate pe radacinile plantelor. Leguminoasele, ca plante de cultura, prezinta interes economic pentru boabele bogate in substante proteice, constituind un aliment interesant pentru animalele domestice si pentru om, dar si pentru continutul important in substante grase.

In cadrul rotatiei, este necesar sa se tina cont de cultura leguminoaselor pentru alegerea culturii urmatoare (va fi ideala o cultura de cereale paioase de toamna, precum graul) si pentru calculul necesar fertilizarii cu azot a culturii post-mergatoare. Intrucat mazarea are o perioada scurta de vetgetatie si se recolteaza foarte timpuriu, mai ales in conditiile zonelor bogate in precipitatii si acolo unde nu urmeaza culturi cerealiere de toamna, dupa o cultura de leguminoase trebuie sa se infiinteze culturi succesive, eventual pentru ingrasaminte verzi. Acestea vor capta azotul si vor impiedica levigarea acestuia in perioadele ploioase.

Mazarea pentru boabe este o leguminoasa foarte apreciata ca premergatoare, fiind un excellent “cap de rotatie”, lasand in sol cantitati importante de azot. Ea elibereaza solul devreme permitand efectuarea in foarte bune conditii, a lucrarilor solului si lasa o buna structura. In plus, este o cultura care nu necesita utilaje specifice pentru lucrarea solului, semanat, intretinere si recoltare. In conditiile din tara noastra si fasolea este o leguminoasa care lasa terenul imbogatit in azot, curat de buruieni, fara resturi vegetale, iar lucrarile solului se fac in conduitii foarte bune astfel ca este o premergatoare buna pentru alte culturi agricole, indeosebi pentru graul de toamna.

Soia este o alta leguminoasa, buna premergatoare chiar si pentru cerealele paioase de toamna, desi are o recoltare mai tarzie, si care, datorita relatiei de simbioza cu bacteriile fixatoare de azot, lasa in sol cantitati mari de azot (80-120 kg/ha). Luand in considerare ca pentru a realiza 100 kg boabe, graul are nevoie, in medie, de 3 kg N s.a./ha, iata ca soia permite realizarea unei productii de grau cuprinsa intre 2600 si 4000 kg/ha fara a folosi ingrasaminte chimice. Acest lucru este deosebit de important pentru a fi luat in considerare de catre agricultorii ale caror resurse financiare sunt limitate si nu isi permit achizitionarea de ingrasaminte minerale foarte costisitoare. Pe de alta parte, ingrasamintele sintetice sunt, in general, foarte usor solubile in sol, o cantitate importanta pierzandu-se prin levigare intr-un timp scurt dupa aplicare.

5.3. Efectul rotatiei culturilor asupra solului

Rotatia culturilor poate avea efecte directe asupra proprietatilor fizice, chimice si biologice ale solului.

In ceea ce priveste efectul asupra proprietatilor fizice, o importanta deosebita o prezinta efectul asupra structurii solului, respectiv a stabilitatii structurale a acestuia. Structura solurilor poate fi influentata de tipul de rotatie si mai ales de plantele care se succed in cadrul rotatiei. Totodata depinde de tipul de sol daca structura acestuia va fi influentata mai mult sau mai putin. Lucerna, care este o planta leguminoasa perena penru producerea de nutret, are un impact foarte mare asupra gradului de structurare (% agregate hidrostabile) a solului in stratul superior, respectiv 26,3-26,4 %. Aceasta este urmata de monocultura de grau cu valori de 19,3-21,3 %, rotatiile de 4 ani, grau si porumb, cu valori aproximativ egale, cuprinse intre 18,6 si 19,4 %, respectiv, 18,4-19,1 si doar 17,4-18,5 % monocultura de porumb.

Cercetari efectuate in tara noastra pe solul brun-roscat slab podzolit din zona centrala a Olteniei au aratat ca gradul de structurare a solului a inregistrat, dupa 22 de ani de experimentare, cel mai mare procent de agregate hidrostabile in rotatia de 4 ani, dupa mazare (55,9 % pe un agrofond nefertilizat si de 54,3 % pe un agrofond fertilizat chimic). In rotatia de 2 ani, dupa porumb, gradul de hidrostabilitate a agregatelor a fost cel mai redus (48,3 % pe agrofond nefertilizat si 54,3 % pe agrofond fertilizat chimic). Structura cea mai proasta a solului dupa porumb s-a datorat lucrarilor repetate de mobilizare a solului in timpul perioadei de vegetatie, determinand o pulverizare a acestuia, respectiv stricarea structurii, fata de leguminoase sau paioase, care au insusirea de a reface si proteja agregatele de sol.

In functie de propritatile fizice ale solului dar si de forma de relief, organizarea asolamentelor poate actiona in favoarea pastrarii capacitatii productive a solurilor si conservarii acestora. Astfel, pe terenurile in panta, deseori expuse fenomenului de eroziune hidrica, asolamentul de cinci ani cu sola amelioratoare constituie una dintre verigile importante ale complexului de masuri antierozionale, care conduce la obtinerea unor sporuri de productie fara efort financiar si in acelasi timp contribuie la diminuarea scurgerilor de apa si sol pe versanti.

Numerosi cercetatori relateza rolul rotatiei culturilor in prevenirea eroziunii solului si in stabilitatea ecologica a peisajului agricol. Eroziunea hidrica este principalul factor de degradare a zonelor agricole, care afecteaza 56% din totalul arabilului la nivel mondial si care a dus deja la eliminarea din productia agricola a 430 milioane ha sau 30% din totalul arabil disponibil. Posibilitatea de a limita eroziunea solurilor prin intermediul rotatiei culturilor depinde de unele proprietati morfologice ale plantelor cultivate, precum si de modul in care acestea sunt semanate sau plantate. Desigur, acestu lucru este legat de intervalul dintre randurile de plante si de cel dintre plante pe rand, care conditioneaza densitatea plantelor si, prin urmare, rezistenta acestora la fenomenul de eroziune. Cu cat covorul vegetal este mai inchegat, cu atat rezistenta opusa eroziunii va fi mai mare.

Rotatia culturilor poate influenta totodata proprietatile chimice ale solului. Plantele cultivate au exigente diferite in privinta consumului de elemente nutritive astfel incat unele pot lasa solul sarac in elemente nutritive, iar altele pot lasa in sol cantitati considerabile de nutrienti ce pot fi luate in calcul pentru cultura urmatoare. Plantele leguminoase, asa cum s-a mentionat anterior, datorita simbiozei cu bacteriile din genul Rhizobium, lasa in sol cantitati importante de azot. De asemenea, pajistile temporare, dupa desfiintarea lor, ofera solului cantitati importante de materie organica usor mineralizabila si cantitati importante de nutrienti.

5.4. Efectul rotatiei asupra productiei culturilor

In agricultura modrna obiectivele economice nu ocupa un loc secundar, ci ele continua sa fie poate la fel de importante ca si in agricultura clasica doar ca pentru atingerea acestor obiective agricultorul nu trebuie sa le excluda pe cele sociale si pe cele ecologice. In aceste conditii, in cadrul sistemelor de productie durabila, rotatia culturilor are efecte directe, atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere ecologic. Productiile agricole pot fi influentate foarte mult de tipul de rotatie practicat. O rotatie neechilibrata va influenta intregul agroecosistem dar va avea, desigur, o influenta negativa si asupra productiei agricole.

O mare preocupare in cultura plantelor este legata de lungimea rotatiei sau durata acesteia, specifica pentru fiecare cultura astfel incat se se reduca pe cat posibil incidenta atacului anumitor agenti patogeni. Studii si cercetari de lunga durata au aratat ca lungimea rotatiei are o mare importanta in ceea ce priveste frecventa atacului anumitor boli asupra plantelor cultivate.

Complementaritatea rotatiei culturilor cu diferiti alti factori si influenta asupra productiei plantelor cultivate a fost pusa in evidenta prin cercetari aplicative la numeroase specii de cultura mare. La floarea soarelui (Helianthus annuus), planta cultivata in Romania pe cca. 997 mii ha, in anul 2004, cu o productie medie de aproximativ 1725 kg/ha (FAOSTAT, 2004), recolta este influentata indirect de rotatia culturilor. S-a constatat ca floarea soarelui cultivata dupa ea insasi sau dupa soia este puternic expusa atacului de putregai alb (Sclerotinia sclerotiorum), frecventa atacului acestei boli fiind foarte mare, iar virulenta agentului patogen este mai ridicata pe soia decat pe floarea soarelui, ceea ce accentueaza intensitatea atacului in cazul alternantei celor doua culturi.

Rezultate experimentale obtinute la cultura cartofului, pe un sol nisipo-lutos, in conditiile aplicarii unui sistem de lucrari de conservare a solului (lucrari minime ale solului si acoperirea acestuia cu mulch obtinut din tocarea resturilor vegetale) arata ca rotatia de 2 ani a cartofului, fata de cea de 3 ani, determina schimbari semnificative in ceea ce priveste marimea si distributia tuberculilor de cartof, cresterea proportiei de tuberculi sub-dimensionati si cresterea severitatii atacului de Rhizoctonia la tuberculii recoltati. In general, lungimea rotatiei a fost factorul dominant ce a influentat productia de cartof .

5.5. Culturi speciale in cadrul rotatiei

Cultura ingrasamintelor verzi este un mijloc ecologic de ingrasare si de protectie a solului, iar informatiile despre rolul, importanta, modul de gestiune a culturii, etc. sunt abundente in literatura de specialitate.

Ingrasamintele verzi sunt culturi speciale, care se incorporeaza in sol la atingerea unui maximum de substanta uscata acumulata in partile vegetative, deseori in faza de inflorire, pentru a ameliora solul. In plus, aceste culturi au rolul de a proteja suprafata acestuia, care, in intervalele dintre doua culturi, ramane neacoperita de covorul vegetal al culturilor si este expusa factorilor climatici, in special intemperiilor (ex. : ploi torentiale cu viteze care depasesc viteza de infiltratie a solului si care determina siroirea) si vintului (eroziune eoliana, mai ales in cazul solurilor mai putin structurate).

Culturile de ingrasamintele verzi prezinta numeroase avantaje :

w      contribuie la cresterea stabilitatii structurale a solului ; incorporarea materiei organice proaspete, bogata in glucide, permite favorizarea rapida a proliferarii microorganismelor din sol ceea ce determina cresterea rezistentei agreatelor de sol ; acestea vor rezista mai bine la impactul intemperiilor sub forma de ploaie, mai ales ploile torentiale ;

w      fac sa creasca sau, cel putin, stabilizeaza continutul in materie organica al solului : ingrasamintele verzi contribuie in sol cu circa 15 % materie uscata stabila (humus), adica la o productie de 2,5 tone materie uscata/ha rezulta 375 kg humus/ha ;

w      mentin umiditatea solului ;



w      reduc fenomenele de siroire sau scurgere la suprafata solului ;

w      protejeaza solurile fragile sau sensibile la tasare impotriva eroziunii, a scurgerii la suprafata si formarea crustei; pe durata perioadei de vegetatie a plantelor cultivate ca ingrasamant verde, covorul vegetal format de acestea protejeaza solul impotriva impactului direct al picaturilor de ploaie, iar radacinile contribuie la fixarea si retinerea agregatelor si particulelor de sol ;

w      limiteaza drenarea apei si levigarea azotului spre panzele acvifere subterane ; azotul neutilizat de catre cultura precedenta este partial recuperat si restituit solului in momentul incorporarii ingrasamintelor verzi ; cantitatea de azot absorbita si asimilata de catre plantele cultivate ca ingrasamant verde depinde de numerosi factori, precum specia cultivata ca ingrasamant verde, disponibilitatea solului in azot, fertilizarea cu azot eventual, stadiul ingrasamintelor verzi. Se poate estima ca aceste cantitati de azot absorbite se situeaza intre 30 si 50 kg/ha ;

In functie de perioadele in care aceste culturi pentru ingrasaminte verzi se infiinteaza poate fi intalnite urmatoarele situatii :

a.    ingrasaminte verzi de vara, care ocupa terenul o perioada scurta de timp pe timpul verii. Aceste culturi apar ca o nisa in cadrul rotatiei culturilor si contribuie la ameliorarea conditiilor de sol, mai ales in cazul celor sarace sau pentru a pregati solurile pe care urmeaza sa se instaleze culturi perene.

b.   ingrasaminte verzi de iarna sau culturi acoperiotoare, care sunt infiintate la sfarsitul verii sau in toamna pentru a proteja solurile sensibile, mai ales in regiunile cu precipitatii sub forma de ploaie pe timpul iernii. Adesea sunt alese pentru acest scop plante leguminoase dar si graminee (trifoi, mazariche, raigras sau grau). Deseori aceste culturi servesc drept “capcana” pentru nutrientii susceptibili de a fi levigati catre panzele acvifere subterane.

c.    „mulch” viu, sau culturi ascunse sub o cultura anuala sau perena. Aceste culturi au rolul de a suprima cresterea buruienilor, a reduce fenomenul de eroziunea solului si de a ameliora infiltrarea apei in sol. Un exemplu de mulch viu il poate reprezenta suprainsamintarea cu mazariche la ultima cultivatie a unei culturi de porumb. In culturile perene se foloseste cel mai adesea cultura unor astfel de specii in plantatiile pomicole si viticole sau in pepiniere.

Unele culturi furajere pot indeplini rolul de culturi protectoare pe durata ocuparii suprafetei cultivate. Pentru a determina un maximum de beneficii pentru sol, culturile furajere nu trebuie cosite sau pasunate inainte de a acumula maximum de biomasa.

In continuare vor fi prezentate citeva specii utilizate in producerea de ingrasaminte verzi, culturi de protectia solului sau culturi-capcana, multe dintre acestea fiind si plante furajere foarte valoroase:

Familia  Leguminosae

Lucerna

Medicago sativa

Planta furajera, ce formeaza o bogata masa vegetativa la suprafata solului , dezvolta o radacina pivotanta ce poate strabate solul pana la circa 2m. Fixeaza azotul atmosferic prin intermediul bacteriilor din genul Rhizobium cu care traieste in simbioza.

Bobul

Vicia faba

Planta furajera ce realizeaza o importanta cantitate de biomasa terestra. Fixeaza azotul atmosferic prin simbioza cu bacterii fixatoare de azot.

Lupinul

Lupinus sp.

Planta furajera si pentru ingrasamant verde in cultura principala sau ca a doua cultura, semanata direct in miriste, pe solurile cu textura usoara, sarace in materie organica, avand o slaba stabilitate structurala si reactie usor acida.

Trifoiul rosu

Trifolium pratense

Planta furajera dar si amelioratoare a fertilitatii solurilor prin fixarea unor cantitati insemnate de azot (circa 120-200 kg/ha/an); sistemul radicular contribuie la structurarea solului.

Trifoiul incarnat

Trifolium incarnatum

Planta anuala sau perena, care poate realiza circa 4,5-5,0 t/ha biomasa, in medie, inflorescentele de culoare rosie-bordo infrumuseteaza solele cultivate si pajistile, contribuind la plus-valoarea peisajului; foarte buna amelioratoare pentru soluri.

Trifoiul marunt

Medicago lupulina

Planta ce poate produce o cantitate importanta de biomasa; ca ingrasamant verde se incorporeaza in sol la imbobocire; este preferabila pentru culturi ascunse.

Mazarichea

Vicia sp.

Are forme de primavara si de toamna; are crestere rapida si produce cantitati mari de biomasa; este amelioratoare a fertilitatii solului ca urmare a fixarii azotului, ca si alte leguminoase.

Familia Crucifere

Mustarul

Sinapis alba

Planta cu crestere rapida si cantitati mari de masa verde; se incorporeaza in sol la imbobocire; nu se va cultiva dupa alte specii din aceeasi familie botanica.

Familia Hydrophyllaceae

Facelia

Phacelia tanacetifolia

Planta bogata in proteine, produce o cantitate mare de biomasa intr-un timp foarte scurt; este si o foarte buna planta melifera; este adesea folosita ca ingrasamant verde; se poate incorpora in sol sau se poate toca si composta; florile au miros placut; contribuie la infrumusetarea peisajului.

Familia Polygonaceae

Hrisca

Fagopyrum esculentum

Pseudocereala, adesea recomandata ca ingrasamant verde; acopera terenul foarte repede si inabusa cresterea buruienilor; amelioreaza solurile si subsolurile degradate.

Familia Gramineae

Secara

Secale cereale

Cereala paioasa care produce o foarte mare cantitate de biomasa. Excelenta recuperatoare a azotului in exces din soluri; ca ingrasamant verde contribuie la cresterea materiei organice din sol si la amelioarrea structurii acestuia, previne eroziunea, iar prin cresterea rapida contribuie la diminuarea buruienilor.

Raigrasul aristat

Lolium multiflorum

Se poate cultiva atat in cultura pura cat si in amestec cu trifoiul rosu sau cu trifoiul alb, cand rolul de planta amelioratoare a solului se apmlifica. Are crestere rapida si produce o antitate mare de masa vegetativa.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Putregaiul uscat al tuberculilor - Fusarium spp
AGRICULTURA BIODINAMICA IN ROMANIA
Selectia metode de selectie si utilizarea lor in ameliorare
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CULTURA PORUMBULUI
Masuri pt eradicarea infectiilor la saminta
Masini pentru scos casa seminala si taiat fructe in felii
Probleme actuale in domeniul culturilor de C in Romania: sortimentul de culturi, mat semincer, mecanizarea tehnologiilor, administrarea ingras, combat
Chestionar pentru fermieri despre piata pamantului si a arendei





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu