Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » agricultura
Cultivarea cartofului - cadrul natural in care s-au efectuat cercetarile

Cultivarea cartofului - cadrul natural in care s-au efectuat cercetarile




CULTIVAREA CARTOFULUI - CADRUL NATURAL IN CARE S-AU EFECTUAT CERCETARILE


1. Asezarea geografica a Cisnadioarei


Localitatea Cisnadioara este situata pe coordonatele 24,09 longitudine estica si 45,43 longitudine nordica, la 3 km de orasul Cisnadie si la 15 km fata de municipiul Sibiu. Este asezata la poalele dealului Magura (1305 m), intr-o zona inconjurata de paduri si livezi, la contactul morfologic si structural al podisului Transilvaniei cu mutii Cindrel. Pe latura sudica a depresiunii Sibiului, la contactul cu muntele se desfasoara un relief colinar, dezvoltat pe roci neconsolidate, impus in peisaj printr-un ansamblu de culmi (gruiuri) prelungi, din care, in apropierea contactului cu muntele se ridica proeminente de peste 550 m: Dealul Cucului (589 m), Dealul Cisnadiei (557 m) etc. Gruiurile piemontane se prelungesc, terminandu-se in partea joasa a depresiunii cu o serie de vechi cornuri piemontane, terase si lunci, favorabile asezarilor omenesti.






2. Relieful


La marginea nordica a muntilor Cindrelului si Lotrului raurile au sapat un adevarat culoar depresionar, din partile lui componente facand parte si depresiunea Sibiului.

Este situata in dreapta Oltului, in locul in care acesta parpseste depresiunea Fagarasului si intra spre sud, catre munte. Ea este o depresiune de contact, dezvoltata mai mult in dauna podisului de la nord si are un pronuntat caracter asimetric, iar drenajul sau se face prin Olt, catre munte.

Larga intindere a suprafetelor de acumulare fluviatila (cu aspect de mici piemonturi sau terase) a facut ca un numar foarte mare de localitati sa se fixeze de-a lungul Cibinului (Sibiu – situat pe treptele create de acesta, Talmaciu, Vestem, Mohu, Cristian) sau la iesirea din munte a afluentilor sai (Talmacel, Sadu, Cisnadioara, Rasinari, Poplaca, Gura Raului).

Depresiunea Sibiului functioneaza ca o unitate geografica de convergenta, in care se intersecteaza drumuri pornite din toate directiile. Intre Olt si Sebes, planul inclinat care uneste marginea muntilor cu partea cea mai joasa a depresiunii nu reuseste sa estompeze diferenta de nivel dintre inaltimile periferice de 800-900 m si vatra depresiunii. In aceste conditii, intreaga arie depresionara apare dominata dinspre sud de un abrupt, patruns de mai multe vai inguste. La baza acestui pisc, acolo unde se poate porni catre munte, s-au concentrat o serie de sate care formeaza asa-numita Margine (Marginime) a Sibiului.


Clima


Datorita reliefului si pozitiei sale geografice, Cisnadioara, se caracterizeaza printr-o temperatura medie anuala de 8°C, media lunii iulie fiind de 19,4°C, iar cea a lunii ianuarie de - 4,2°C, specifice unui climat temperat-continental. In depresiune se inregistreaza si frecvente inversiuni termice puse in evidenta de observatiile de la statiile meteorologice Sibiu si Paltinis.

Muntii Cindrelului si Lotrului sunt inconjurati de izoterma anuala de 6°C, iar pentru culoarul depresionar de sub munte sunt proprii temperaturile medii anuale mai mari de 8°C.

Modul de distribuire al temperaturilor poarta amprenta influentei reliefului in modul cel mai evident, dar aceasta influenta se manifesta diferit de la un sezon la altul sau chiar de la o luna la alta. In timpul iernii sunt caracteristice inversiunile de temperatura, cand aerul rece de pe munte coboara, de pe inaltimi, localizandu-se in valea Cisnadioarei. Atunci sunt zile geroase si friguroase cu scaderi bruste de temperatura.

Temperaturile minime absoluta inregistrate la Sibiu sunt de -34,4°C  la 2

Datorita reliefului si pozitiei sale geografice, orasului Cisnadie, se caracterizeaza printr-o temperatura medie anuala de 9°C, media lunii iulie fiind de 19,4°C, iar cea a lunii ianuarie de - 4,2°C, specifice unui climat temperat-continental. In depresiune se inregistreaza si frecvente inversiuni termice puse in evidenta de observatiile de la statiile meteorologice Sibiu si Paltinis.

Muntii Cindrelului si Lotrului sunt inconjurati de izoterma anuala de 6°C, iar pentru culoarul depresionar de sub munte sunt proprii temperaturile medii anuale mai mari de 8°C.

Modul de distribuire al temperaturilor poarta amprenta influentei reliefului in modul cel mai evident, dar aceasta influenta se manifesta diferit de la un sezon la altul sau chiar de la o luna la alta. In timpul iernii sunt caracteristice inversiunile de temperatura, cand aerul rece de pe munte coboara, de pe inaltimi, localizandu-se in valea Cisnadioarei. Atunci sunt zile geroase si friguroase cu scaderi bruste de temperatura.

Temperaturile minime absoluta inregistrate la Sibiu sunt de -34,4°C  la 2 ianuarie 1888 si -31°C in 1929. Faptul nu poate fi explicat decat prin localizarile de aer rece in depresiunea Sibiului.

Temperatura maxima absoluta inregistrata la Sibiu a fost de +39,5°C in septembrie 1946.

Temperaturile maxime sunt in general mai coborate cu aproximativ 2°C fata de alte tinuturi cu relief asemanator.

In regiunea depresionara durata medie a intervalului cu inghet este de 190-200 zile, primul inghet se produce in decada a doua a lunii octombrie, iar ultimul are loc in ultima decada a lunii aprilie.

Iarna incepe in a treia decada a lunii noiembrie, cand desi nu e zapada de cele mai multe ori pamantul e inghetat. Zapada cade incepand cu a doua jumatate a lunii decembrie si dureaza pana in martie, uneori si in aprilie ninge, dar stratul de zapada se topeste repede.

In iulie si august se inregistreaza cele mai ridicate valori de temperatura care ajung in unii ani la 28°C - 34°C. Toamna ca si primavara se fac din nou simtite variatiile de temperatura. Diminetile pana la rasaritul soarelui sunt reci, la fel si in amurg dupa apusul soarelui. Ziua intre orele 12-14 temperaturile sunt mai ridicate, (Tabelul 5).


Caracteristicile regimului termic

Tabelul 5

Anul/luna

IV

V

VI

VII

VIII

IX

IV - IX

Temperatura medie a aerului °C

2005

9,5

17,1

19,3

17,5

20,1

14,3

16,3

2006

9,6

18,2

20,1

21,2

19,8

13,9

17,1

2007



10

18,6

19,9

22,1

19,9

14,6

17,5

Media

9,7

17,9

19,7

20,2

19,9

14,2

16,9

Precipitatiile

Cantitatea medie anuala de precipitatii este intre 600-700 mm. Apoximativ 70% din cantitatea totala de precipitatii cade in sezonul cald, cea mai ploioasa fiind luna iunie cu 107,6 mm. Cele mai putine precipitatii cad in luna februarie (26,8 mm) de 4 ori mai putine decat in luna iunie. Primele ninsori apar in a doua jumatate a lunii octombrie, iar ultimele la inceputul lunii aprilie. Durata medie a intervalului posibil de ninsoare este de 115 - 120 de zile. Din acest interval sunt in medie numai 28 - 30 de zile de ninsoare, iar stratul de zapada persista in medie de 55-50 de zile, durata maxima depasind cu putin 100 de zile.



Caracteristicile regimului pluviometric

Tabelul 6

Anul/luna

IV

V

VI

VII

VIII

IX

IV - IX

Precipitatii atmosferice (mm)

2005

53

85

168

180

65

59

610

2006

50

33

103

24

39

62

311

2007

54

60

107

102

43

61

427

Media

52,3

59,3

126

102

49

60,6

449,2


Vantul

Regimul anual al vanturilor nu prezinta particularitati mai insemnate, ele fiind in stricta dependenta de conditiile de relief.

Vanturile dominante sunt cele de vest si sud-vest care au si intensitatea cea mai ridicata.

Un vant specific acestor locuri este cunoscut sub numele de „Vantul Mare ”, numit Főehn. In depresiunea Sibiului bate la sftrsitul iernii dispre sud-vest un vant cald, neregult (Főehn), care determina topirea zapezi.


1. Efectul factoriilor climatici asupra culturi de cartof si a calitatii productiei

Degenerarea climatica este considerata o consecinta a tulburarilor bilantului din plante sau a unui complex de factori din mediul ambiant. Conditiile nefavorabile ar determina “imbolnavirea” fiziologica a plantelor si crearea predispozitiei acestora pentru diferite maladii.

In conditii climatice neprielnice din perioada de vegetatie (precipitatii reduse, dar mai ales temperaturi ridicate) au loc anumite fenomene fiziologice si biochimice care conduc la stagnarea cresterii tuberculilor, intreruperea repaosului germinal, incoltirea, formarea tuberculilor secundari; fenomene care conduc la deprecierea calitatii biologice, iar in conditii de temperatura ridicata si umiditate redusa timp indelungat, in perioada de vegetatie sau in timpul pastrarii, tuberculii nu mai incoltesc (fenomenul de senilitate) sau formeaza colti filosi (Figura 24).


Figura 24. Fenomenul de filozitate


Degenerarea se datoreaza actiunii daunatoare a temperaturilor ridicate si se manifesta la noi in tara, in regiunile de campie. Aceasta forma de degenerare apare la tuberculii, care sub influenta temperaturilor excesiv de ridicate din timpul vegetatiei isi pierd partial sau total insusirile seminale. Tuberculii produsi in aceasta zona au coltii slab dezvoltati, filosi, care dau nastere la plante cu potential slab de productie (Tabelul 7).




Efectul factorilor climatici asupra culturii de cartof si a calitatii productiei

Tabelul 7 A

Nr

crt

Felul vatamarii

Parti ale plantei afectate

frunza

tulpina

coaja

pulpa

colti

stoloni

radacina

1

Efectul temperaturii scazute








2

Efectul temperaturii ridicate








3

Efectul secetei








4

Efectul grindinei








5

Efect vant puternic








6

Efectul fulgerilor








7

Efectul baltirii apei








8

Lipsa oxigen








9

Inverzirea tuberculilor








10

Degradarea tuberculilor











Tabelul 7 B

Nr

crt

Felul vatamarii

Calitate afectata

Capacitate de productie

Calitatea comer-ciala



Calitatea culinara

Continu-tul de amidon

Calitatea materialului de plantat


1

Efectul

temperaturii

scazute






2

Efectul temperaturii

ridicate






3

Efectul secetei






4

Efectul grindinei






5

Efect vant puternic






6

Efectul fulgerilor






7

Efectul baltirii apei






8

Lipsa oxigen






9

Inverzirea tuberculilor






10

Degradarea tuberculior







Legenda:

(-) nu afecteaza;  

(+) afecteaza ;

(-/+) poate afecta sau nu;



4. Solurile


In productia agricola si forestiera solul este factorul principal al mediului stationar, care face posibila aprovizionarea plantelor de cultura si a plantelor lemnoase cu elemente indispensabile nutritiei si cresterii: apa si substantele nutritive. Solul datoreaza aceasta capacitate functionala insusirii lui esentiale numita fertilitate.

Diversitatea conditiilor fizico-geografice, impuse in primul rand de fragmentarea si etajarea reliefului, au drept consecinta o varietate accentuata a paturii de sol. Pe teritoriul Cisnadioarei se intalnesc solurile brune montane de padure, tipice sau podzolite. Ele sunt folosite pentru pasune, faneata si cultura cartofului.

Solurile brune montane de padure

Solurile brune de padure au un profil slab diferentiat, colorat brun sau brun-galbui cu nuante de obicei mai inchise in orizontul superior, din cauza prezentei humusului.

Structura orizontului superior (A) este glomerulara colturata spre adancime; elementele structurale se maresc treptat si in orizontul (B), structura devine nuciforma, sau chiar nuciform-prismatica; se trece apoi la structura rocii mame. In orizonturile (A) si (B) pH-ul este egal cu 5,6-6, deci alb – acid.

Fenomenul de geneza al solurilor brun-galbuie este identic cu cel al solurilor brune, cu deosebirea ca sunt mai sarace in humus.

Solurile brune de padure se caracterizeaza printr-o fertilitate destul de ridicata si in conditiile unei umeziri suficiente dau recolte pe deplin satisfacatoare la diferite culturi cerealiere, tehnice, legumicole, furajere, pomicole.


5. Reteaua hidrografica


Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Cibin si afluentii lui, Cisnadioara fiind strabatuta de paraul cu acelasi nume, Cisnadioara.

Cibinul porneste sub numele de Raul Mare de pe fata nordica a Cindrelului, prin doua ramuri, cu obarsia in cele doua caldari glaciare cu lacuri: Iezerul Mare si Iezerul Mic. Acesta are o lungime de 58 km pana la varsarea in Olt si o serie de afluenti; cei mai importanti sunt Paraul Negru (sau al Salistei), care la randul sau are o sumedenie de afluenti (paraiele Drojdia, Tilisca, Sibiel, Orlat), Sebesul, paraiele Cisnadiei si Tocilelor, Sadu si Hartibaciul. Acesta din urma are o lungime de aproape 90 km, curgand printr-o vale larga care aproape ca taie in diagonala podisul cu acelasi nume si isi aduna afluentii de pe ambele parti, mai numerosi fiind cei ce isi au obarsia in dealurile dinspre Tarnava Mare. Cei mai multi dintre acesti afluenti sunt mici prin dimensiuni si volum si poarta numele satului din bazinul lor de origine.






Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

BOLILE OVAZULUI
Stabilirea dozelor de ingrasamant minerale
Bolile inului
Situatia pietelor agricole si functionarea piatei pentru carnea de pasare
PROIECT LA TEHNICA EXPERIMENTALA - Interpretarea datelor prin analiza variantei la experiente asezate dupa metoda blocurilor si dupa metoda parcelelor
Caracterizarea fizico-geografica a solurilor din Romania
Masini si instalatii pentru decorticarea semintelor oleaginoase
Utilaje pentru macinarea materiei prime in industria uleiurilor vegetale





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu