Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura
Stabilirea dozelor de ingrasamant minerale

Stabilirea dozelor de ingrasamant minerale


Stabilirea dozelor de ingrasamant minerale

Cele mai cunoscute metode folosite in prezent pt stabilirea dozelor de ingras. nu utilizeaza posibilitatile de investigare pe care stiinta le pune la dispozitie, unele au caracter empiric, si duc la stabilirea de doze intre limitele nejustificate stiintific, ca de ex. recomandari generale de doze : intre 60-90 kg/ha sau 100-150 kg/ha, acestea ducand la cheltuieli in plus cu 30-50 kg/ha ingrasaminte.

In prezent, procedeele cele mai utilizate pt stabilirea dozelor de ingrasaminte sunt :

- dupa rezultatele experientelor in cond de camp, cu doze diferite si in raporturi variabile, interpretate statistic prin analiza variantei ;

- suprafetele de raspuns si cond de regresie, ce rezulta din interpretarea unor experiente de camp ;

- metoda bilantului elementelor nutritive ;



- recolta exprimata in valori relative (%) si unele insusiri agrochimice ;

- curba de fertilizare si de consum a el nutritive ;

- utilizarea indicilor agrochimici, potentialul genetic, nota de bonitare, clasa de favorabilitate ;

- nonograme ce exprima in mod sintetic corelatia dintre recolta, gradul de aprovizionare cu el. nutritive (pe baza de analize chimice) si necesarul de ingrasaminte.

Stabilirea dozelor de ingras. dupa metoda recolta exprimata % si unele insusiri agrochimice :

Se pleaca de la reprezentarea matematica a dependentei recoltei de insusirile chimice, cand se modifica un singur factor (ingras.), folosind ecuatia Mitsherlie.

Dependenta realizarii recoltei, se exprima sub forma gradului relativ de satisfacere (% Ys) sau de deficit (% Yd) fata de productia maxima (NPK), exprimata in % (valori relative) folosind una din relatiile :

- cand se exprima in functie de gradul relativ de satisfacere a recoltei (%) intr-un element fata de varianta optima :

% Ys = (Y / Ymax) x 100 ;

- in cazul in care se exprima fata de deficitul relativ de recolta ceea ce e egal cu sporul relativ (%) ce il poate da ingras. respective (NPK) :

% Yd = (Ymax - Y / Ymax) x 100 ;

Y = recolta actuala fara ingrasaminte sau cu NPK

Ymax = recolta maxima

Stabilirea dozei de ingrasaminte la pl de camp dupa metoda utilizarii indicilor agrochimici, potentialul genetic, nota de bonitare, clasa de favorabilitate

: se tine seama de particularitatile speciei, de indicii agrochimici, de factorii de mediu :

Doza kg/ha = (Pg x Bs x F) x (Csp x Cu) x H x T x S

Pg - potentialul genetic al soiului / varietatii hibride (kg/ha)

Bs - coeficientul de bonitare al solului

F - indice de favorabilitate ecologica pt pl respectiva

Csp - consum specific in kg (NPK) pe tona de produs principal si secundar

Cu - coeficient de utilizare de catre pl al ingras. respectiv (%)

T - coeficient tehnologic, in raport cu dotarea unitatii

H - adancimea stratului de sol, in care se raspandeste ingras. sau se afla majoritatea rad. active

S - indice de seceta

Stabilirea dozelor de ingras. dupa metoda metoda bilantului elementelor nutritive

Calculul dozei de ingrasaminte cu azot

DN = (Rp. csn cin CP) + 7,5. RV - NG .DG + Npp + ncp sau

DN= (Rs.Cs)-Ng Npp Ncp

DN este doza de ingrasaminte chimice cu azot (N kg/ha);

RP - productia planificata (t/ha);

CSN - consumul specific de azot in kg/ha pentru formarea unei tone de produs

principal si a cantitatii corespunzatoare de produs secundar (tabelul 1);

CIN -coeficient de corectie in functie de asigurarea nativa a solului cu azot

Cp - coeficient de corectie in functie de aplicarea ingrasamintelor cu fosfor si a gunoiului de grajd

7,5 - kg de azot pentru fiecare tona de resturi vegetale;

RV - cantitatea de resturi vegetale celulozice introduse in sol (t/ha);

NG - cantitatea de azot (kg N) adusa in sol cu gunoiul de grajd, disponibila

plantelor

DG - doza de gunoi de gajd aplicata (t/ha);

NPp - cantitatea de azot ( N kg/ha) de adaugat sau de scazut in functie de planta premergatoare;

NCP - cantitatea de azot (kg/ha) de adaugat sau de scazut cind, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile, cultura premergatoare a fost compromisa total (seceta: N(T = - 35, ploi abundente: NCP = 15).

Calculul dozei de ingrasaminte cu fosfor

Dp=(Rs.Cs) -Pg .Dg sau

DP = Rp .csp .C+ pr . cspr) - dpr - PG . DG in care

DP este doza de ingrasamime chimice cu fosfor (P kg/ha);

RP - productia planificata (t/ha);

CSP - consumul specific de fosfor in kg/ha pentru formarea unei tone de produs principal si a cantitatii corespunzatoare de produs secundar

C - coeficient de corectie a dozei de fosfor functie de continutul de fosfor mobil din sol (PAL) si factorul de reactie FR

PR - productia realizata de planta premergatoare (T/ha);

CSPR - consumul specific de fosfor (kg P2O5) corespunzator productiei plantei

premergatoare

dpR - doza de fosfor aplicata la planta premergatoare (P2O5 -kg/ha)

PG - cantitatea de fosfor (kg -P2O5) adusa in sol de gunoiul de grajd, disponibila plantelor;

DG - doza de gunoi de gftjd aplicata (t/ha);

dozei de ingrasaminte cu potasiu

Dk= (Rk.Cs) - Kg.Dg Sau

DK = (Rp .CSK) - 6 K + KG.DG incarc:

DP este doza de ingrasaminte chimice cu azot (K kg/ha);

rp - productia planificata (t/ha);

CSK - consumul specific de potasiu in kg/ha pentru formarea unei tone de produs principal si a cantitatii corespunzatoare de produs secundar (tabelul 1);

6 - coeficient stabilit functie de indicele de asimilabilitate al polasiului din sol si coeficientul de transformare in kg/ha al rezervei de potasiu mobil din stratul arat al solului;

K - continutul solului in potasiu usor solubil (mg K2O/100 g sol);

KG - cantitatea de potasiu (kg K2O) adusa in sol cu gunoiul de grajd, disponibila plantelor

DG - doza de gunoi de grajd aplicata (t/ha).





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.