Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » agricultura
Drumurile agricole

Drumurile agricole




Drumurile agricole

Drumurile agricole sunt cai rutiere construite sau amenajate in scopul asigurarii accesului la terenurile si obiectivele agricole, efectuarii transporturilor de materiale, precum si a lucrarilor, uneltelor si utilajelor necesare procesului de productie.

Drumurile agricole au caracter permanent sau provizoriu si nu fac parte din categoria drumurilor publice.

Drumurile agricole se clasifica dupa urmatoarele criterii: functie, importanta, sistemul rutier, durata de exploatare.

Dupa functie, drumurile agricole se impart in:

a) Drumuri de exploatare sunt drumurile ce fac legatura dintre centrul de productie agricola sau a masivelor de terenuri agricole cu drumurile publice (comunale, judetene, nationale) respectiv cu localitatile rurale si urbane din vecinatatea acestora. Drumurile de exploatare agricola se clasifica avand la baza criteriile Legii 43/1975, si se deosebesc urmatoarele categorii:




drumuri de categoria I – se amenajeaza pentru deservirea masivelor de teren agricol cu suprafata de peste 10 000 ha sau pentru un trafic anual de peste 50 000 tone;

drumuri de categoria II – se amenajeaza pentru deservirea masivelor de teren agricol cu suprafata de peste 1 000 ha sau pentru un trafic anual de peste 5 000 tone;

drumuri de categoria III – se amenajeaza pentru deservirea masivelor de teren agricol cu suprafata sub 1 000 ha sau pentru un trafic anual sub 5 000 tone.

b) Drumuri agricole tehnologice, sunt drumurile care deservesc procesul de productie agricola (infiintare si recoltare culturi, intretinere terenuri etc.):

drumuri agricole tehnologice in cadrul terenurilor de cultura (potrivit organizarii terenului pentru fiecare categorie de folosinta);

drumuri agricole tehnologice in cadrul centrelor de productie sau a fermelor, cu rol de conectare a sectoarelor de productie;

drumuri agricole tehnologice de exploatare si intretinere a lucrarilor hidrotehnice in cadrul masivelor agricole supuse imbunatatirii funciare.

Dupa importanta, drumurile agricole se impart in:

a) Drumuri principale – realizeaza legatura intre centrele de productie agricola, vetre de sat si camp (terenul unor ferme, proprietatile funciare ale persoanelor fizice, masive viticole sau pomicole etc.). Acestea au platforma de rulaj profilata, de forma convexa pentru scurgerea apelor pluviale, se delimiteaza prin brazde iar capetele acestora sunt marcate prin borne. Latimea partii carosabile este de 5-6 m ceea ce permite realizarea traficului in ambele sensuri.

b) Drumurile secundare – realizeaza legatura intre sole si parcelele de lucru cu drumurile principale (asigura accesul utilajelor de transport si a celor de prelucrare a terenului si intretinere a culturilor direct pe terenurile agricole).

Acestea nu au platforma carosabila profilata iar latimea lor este de 4 m. Se consolideaza pe minim 20 m lungime de la intersectie.

Dupa sistemul rutier utilizat in amenajare, drumurile agricole se impart in:

a) Drumuri modernizate – cu imbracaminti asfaltice de tip greu si mijlociu sau cu pavaj de piatra concasata. De regula, astfel de drumuri corespund celor agricole principale ce realizeaza legatura dintre drumurile publice si centrul de productie a unei ferme zootehnice, viticole sau pomicole si suporta un trafic intens si greu corespunzator drumurilor agricole de categoria I.

b) Drumuri pietruite sau asfaltice cu imbracaminte de tip usor. Aceste drumuri realizeaza legatura intre localitati si masivele agricole, corespunzator drumurilor de categoria II si a celor agricole principale.

c) Drumuri de pamant si cu pamant stabilizat Aceste drumuri deservesc accesul utilajelor de transport si a celor de prelucrare a terenului, de intretinere a culturilor direct pe terenurile agricole, corespunzand astfel drumurilor de categoria III si a celor agricole secundare.

Dupa durata de existenta, drumurile agricole se impart in:

a) Drumuri permanente Aceste drumuri nu fac parte din suprafata productiva, au imbracaminti asfaltice de tip greu si mijlociu, cu pavaj de piatra concasata si fac parte din categoria drumurilor I si II.

b) Drumuri temporare Acestea fac parte din suprafata productiva, se folosesc numai in perioada de infiintare a culturilor, de recoltare sau de executie a lucrarilor de imbunatatiri funciare.

Alte categorii de cai de transport agricole

In cadrul plantatiilor de vie exista si un al treilea element de transport si circulatie:

a) Poteca delimiteaza parcelele si asigura legatura cu drumurile secundare.

b) Ariile de intoarcere – au menirea de a crea conditii de mecanizare in cadrul solelor si a plantatiilor.

Acestea se amenajeaza la capatul solelor servind la intoarcerea agregatelor, care in functie de tipul mijloacelor de lucru folosite si au o latime variabila (3 - 4 m in cazul mijloacelor cu tractiune animala si 4 - 8 m in cazul mijloacelor mecanizate, conditionat de tipul tractorului folosit si declivitatea terenului). Ariile de intoarcere sunt amplasate obligatoriu langa limitele solelor impuse de drumuri, reteaua hidrografica sau debusee, pe linia de cea mai mare panta si se intretin intotdeauna inierbate.

In scopul asigurarii accesului pe solele amenajate in sistem terasat, ariile de intoarcere vor avea amenajate rampe de acces cu o declivitate de maxim 10 %, acestea fiind amplasate alternativ de o parte si alta a terasei.

Amenajarea drumurilor agricole

La amenajarea drumurilor agricole se au in vedere urmatoarele considerente:

reducerea la maxim a suprafetelor agricole ocupate de drumuri si folosirea cu prioritate a drumurilor existente (tabel 25);

Tabel 25. Gradul de ocupare a terenurilor agricole cu drumuri de exploatare agricola.

Categorie teren

Panta terenului (%)

Gradul de ocupare (%)

Total drumuri

Categoria de drum

I

II

III

Terenuri neirigate

> 15

Terenuri irigate si desecari

Terenuri amenjate eroziunea solului

> 15

Plantatii pomicole

> 15

Plantatii viticole

>15



traseul stabilit sa deserveasca o suprafata cat mai mare si sa asigure accesul la toate parcelele si dotarile de pe traseu;

sa delimiteze asolamentele si solele de dimensiuni optime pentru mecanizare;

traseul sa cuprinda curbe cat mai putine si cu raze mari de curbura;

reintroducerea in categoria terenurilor agricole sau arabile a suprafetelor rezultate prin desfiintarea drumurilor inutile si a celor temporare;

intensitatea si volumul transporturilor (ingrasaminte, produse pentru amendarea solului, produse agricole);

posibilitatea extinderii mecanizarii lucrarilor agricole si a transportului;

fluctuatia transportului in decursul anului si volumul maxim preconizat in perioada de varf a ciclului de productie agricola;

dimensiunea masivelor agricole, solelor si a parcelelor ca vor solicita un anumit volum de transport si tip de mecanizare;

prezenta, folosirea si intretinerea lucrarilor de irigatie si desecari;

prevenirea si combaterea eroziunii solului si a alunecarilor de teren.

2. Trasarea drumurilor agricole

Trasarea drumurilor in cadrul masivelor agricole se realizeaza pe baza proiectelor de amenajare a teritoriului agricol avand in vedere urmatoarele principii:

dimensionarea drumurilor conform volumului fluxurilor de materiale si produse;

asigurarea accesului la reteaua de drumuri publice;

sa fie executate in circuit inchis sau cu platforme de intoarcere;

asigurarea efectuarii rapide a transportului intre centrele de productie, vetre de asezari si camp;

efectuarea de cheltuieli minime pentru transportul productiei agricole respectiv pentru executia si intretinerea drumurilor;

realizarea unor trasee scurte de drumuri si legaturi directe in vederea reducerii la minim a suprafetelor agricole sustrase din circuitul agricol;

evitarea obstacolelor naturale (cursuri de apa, cornise, taluzuri, suprafete cu alunecari de teren, terenuri inundabile, suprafete cu eroziune activa areala si de adancime, aliniamente de izvoare etc.) si a celor artificiale (drumuri publice, cai ferate, lucrari de arta etc.) in vederea evitarii perturbatiilor de trafic pe drumurile agricole si a celui rutier pe drumurile publice ce rezulta in acest caz;

evitarea transformarii traseului drumului in elemente de eroziune in adancime, prin dispersarea si diminuarea scurgerilor, colectarea si conducerea dirijata a acestora;

amplasarea drumurilor agricole pe terenuri cu declivitate de peste 5 % se va realiza in corelatie cu lucrarile de combatere a eroziunii solului urmarind directia curbelor de nivel, evitandu-se transportul pamantului pe distante mari si taierile de adancime mai mari de   1 - 2 m iar legatura intre acestea se va realiza prin drumuri in diagonala pe versant sau drumuri in serpentina cu declivitate cuprinsa intre 8 - 12 %. Declivitatile se vor stabili diferentiat in functie de viteza de proiectare, conform prevederilor Legei 43/1975;

distantele dintre drumurile agricole principale pentru terenuri cu diferite declivitati variaza in functie de panta versantului, asigurandu-se astfel accesul optim la asolamente si sole (tabel 26).

Tabel 26. Distantele intre drumurile agricole principale pe versanti cu diferite declivitati.

Panta (%)

Distanta intre drumuri (m)

Pe directia curbelor de nivel

Perpendicular pe versant (in serpentine)

> 30

in cadrul sistemelor hidroameliorative drumurile de exploatare agricola principale se amplaseaza de-a lungul canalelor (de alimentare, distributie) sau la capetele solelor, iar cele secundare se traseaza pe la una din capetele situate in amonte sau aval a sectorului de udare in functie de tehnologia de productie ce se aplica pe fiecare categorie de folosinta;

intre marginea partii carosabile a drumurilor agricole, diversele dotari de deservire si obiective se pastreaza urmatoarele distante: minim 10 m pana la rezervoarele de carburanti amplasate direct pe sol; 3 - 5 m pana la diverse constructii; 5 - 20 m pana la amplasamente si depozite cu produse agricole inflamabile (paie, fanuri, stuf etc.);

in cadrul amplasamentelor de depozitare temporara sau permanenta a produselor agricole, drumurile trebuie sa asigure accesul tuturor mijloacelor de transport pe parcursul intregului an, pe cel putin doua laturi;

in amenajarea intersectiei a doua drumuri de exploatare agricola, pentru buna circulatie a vehiculelor, utilajelor si vehiculelor agricole, se recomanda a se folosi urmatoarele raze de curbura (tabel 27);

Tabel 27. Raza de curbura a racordarilor.

Unghiul de racordare a axelor drumurilor (grade)

Raza de racordare (m)

Tractoare cu o remorca

Tractoare cu doua remorci


lungimea podetelor din zona racordarilor trebuie sa corespunda aceator raze;

pentru drumurile agricole deschise circulatiei publice, gabaritele se vor stabili conform STAS 2924/73;

intre marginea cea mai apropiata a partii carosabile si dotarile fixe inconjuratoare se vor respecta urmatoarele distante minime (tabel 28);

Tabel 28. Distanta minima pana la dotarile fixe situate de-a lungul drumurilor agricole.

Nr. crt.

Dotari fixe adiacente

Distanta minima pana la partea carosabila (m)

Garduri

Stalpi de tensiune si comunicatie

Axa cailor ferate normale

Axa cailor ferate inguste

in cazul drumurilor agricole amenajate de-a lungul unor canale de irigatie in rambleu sau semirambleu, pentru a evita distrugerea terasamentului drumului datorita infiltratiilor de apa, se recomanda inaltarea acestuia, iar in cazuri exceptionale impermeabilizarea canalelor sau consolidarea partii carosabile si mai putin marirea distantei dintre drum si canal, pentru a se evita fragmentarea excesiva a terenul agricol.

3. Elemente de geometrie a drumurilor agricole

3.1. Profilul transversal al drumului

Elementele profilului transversal in proiectie orizontala al drumului agricol se compune din urmatoarele elemente: platforma drumului cu partea carosabila si acostamente, taluze, santuri, bancheta, lucrari de arta (platforme de incrucisare si intoarcere, podete, vaduri, drenuri, ziduri de sprijin).

Pe sectoarele de drum unde de-a lungul acestora se desfasoara canale sau diguri din sistemele hidroameliorative, in profilul transversal al drumului se vor reprezenta si aceste lucrari.

Platforma drumului - se compune din partea carosabila si acostamente. In amenajarea platformei drumului se impune implementarea a o serie de amenajamente privitoare la evacuarea apei de pe platforme si nevoile de circulatie, cum ar fi:

profil transversal al platformei cu bombament inclinat intr-un singur sens (3 - 5 %), pe toata latimea platformei, in conditiile amplasarii drumului in areale cu exces de umiditate, textura grea si foarte grea a solului si un drenaj intern slab, care impune evacuarea rapida a apei de pe platforma si scurse pe aceasta din exterior in canalul colector situat in partea din amonte a platformei;

profil transversal orizontal al platformei, folosit in cazul drumurilor agricole amenajate pe terenuri situate pe agroterase cu pante longitudinale de 2 - 4 % si soluri bine drenate, ce asigura evacuarea apei in sens longitudinal pe platforma drumului spre emisarii naturali fara a mai fi necesar amenajarea de canale marginale colectoare;

profil transversal al platformei cu bombament inclinat in doua sensuri fata de axul drumului (2 - 3 %), folosit pentru evacuarea apei in cazul drumurilor consolidate spre canalele colectoare amenajate pe ambele flancuri ale platformei in cazul unor soluri usoare sau slab drenate si fara canale colectoare in cazul solurilor bine drenate.

Partea carosabila - se amenajeaza corespunzator pentru deplasarea vehiculelor, masinilor agricole si a animalelor.

Pentru inlesnirea circulatiei rutiere, indiferent de conditiile atmosferice, partea carosabila poate fi consolidata.

Latimea partii carosabile se determina pe baza latimii vehiculelor, utilajelor si masinilor agricole, a volumului de transport din perioada de varf al campaniei agricole, vitezei de proiectare, categoriei drumului, razei curbelor (tabel 29).

Tabel 29. Latimea drumurilor agricole in functie de categoria de exploatare.

Categoria drumului de exploatatie agricola

Latimea partii carosabile (m)

Latimea acostamentului (m)

Latimea totala (m)

I

II

III

Aceasta poate fi formata din una sau doua benzi de circulatie (tabel 30).

Tabel 30. Latimea partii carosabile a drumurilor agricole in functie de numarul de benzi si raza curbelor.

Raza curbei (m)

Nr. benzi

Latimea partii carosabile, inclusiv supralargirea (m)

doua benzi

o singura banda



Pentru trecerea utilajelor si masinilor agricole cu gabarit mare partea carosabila nu se va redimensiona, deoarece pentru rularea lor se vor folosi acostamentele.

Acostamentul - reprezinta o fasie laterala din platforma drumului cuprinsa intre marginea partii carosabile si marginea platformei, avand o latime cuprinsa intre 0,375 - 0,750 m. In cadrul acostamentului se amenajeaza banda de incadrare, amplasata langa partea carosabila si prevazuta cu o usoara consolidare (conform STAS 4032/1 – 1974).

Taluzele - reprezinta suprafata inclinata care margineste lateral un rambleu sau debleu (conform STAS 4032/1 – 1974). Inclinarea taluzelor se stabileste in functie de caracteristicele terenului. Daca debleul taie mai multe strate cu structuri diferite, taluzul va avea configuratia unei linii frante, cu pante diferentiate in functie de natura stratelor. In cazul amenajarii drumurilor agricole pe versanti cu declivitate mare se recomanda evitarea realizarii unor taluze cu inaltimi de peste 2 m, acestea consolidandu-se prin inierbare, brazduire, executarea de gardulete in romb. In cazul amenajarii unor taluze de peste 2 m inaltime acestea vor fi consolidate cu berne ce au latimi de 30 - 40 cm.

Santurile marginale - sunt amenajari laterale platformei drumului in vederea evacuarii apei de pe platforma sau zona inconjuratoare. Acestea se amenajeaza obligatoriu in zonele cu debleu sau pe terenurile mai greu permiabile unde cantitatea anuala de precipitatii depaseste 500 mm. Sectiunea santurilor se dimensioneaza in functie de cantitatea de precipitatii receptionata si la vitezele impuse de panta drumului, natura terenului si tipul de consolidare. Acestea au forma trapezoidala sau mai rar triunghiulara. Pentru forma trapezoidala, latimea la fund este de 0,3-0,5 m in functie de debitul pe care il evacueaza.

Taluzurile santurilor trapezoidale variaza in functie de textura terenului, avand taluzurile interioare de 1/1,5 si cele exterioare de1/1 - 1/1,5. In cazul santurilor triunghiulare se recomanda ca taluzul interior sa aiba valoarea de 1/3, iar cel exterior de 1/1 - 1/1,5. Acestea se consolideaza prin insamantari cu iarba sau prin aplicarea unui pavaj cu dale din beton, beton simplu sau prin zidarie din piatra.

Descarcarea santurilor se va realiza in emisari naturali sau artificiali (cursuri hidrografice, canale etc), la distante de 200 - 300 m in cazul santurilor de forma trapezoidala si 100 - 200 m in cazul celor triunghiulare. In cazul drumurilor din sistemele hidroameliorative santurile se vor descarca in reteaua de canale de evacuare.

Panta santului va urmari panta drumului, iar in cazul unor pante mari se recomanda consolidarea lor pentru prevenirea eroziunii. In cazul sectoarelor de drum in palier, pentru drenarea eficienta a apei, santurile vor avea o panta minima de 0,3 % iar in cazul perierii santului o panta minima de 0,1 % (conform STAS 2916-73).

Bancheta. Acestea se amplaseaza pe taluzurile in debleu mai mari de 2 - 3 m. Latimea lor este de 20 - 50 cm.

Platforme de incrucisare. Drumurile agricole cu o singura banda de circulatie se echipeaza cu platforme de incrucisare unde se vor refugia vehiculele, utilajele si masinile agricole pentru a permite trecerea vehiculelor incarcate care circula din sens opus.

Platformele de incrucisare se amplaseaza lateral drumului, pe sensul de coborare sau la intersectii de drumuri, sub limita distantei de vizibilitate, cu distante intre ele pana la 400 m in cazul drumurilor agricole din camp si pana la 200 m in cazul drumurilor din centrele de productie. Aceste platforme se vor marca vizibil prin parapeti, stalpi de dirijare, borne aparatoare si vor fi protejate prin coronament de dig.

Platforme de intoarcere. Acestea se amenajeaza in cazul drumurilor agricole care sunt amenajate in circuit inchis si au laturile de 12/12 m.

Podete. Se amenajeaza in punctele de traversare a cursurilor hidrografice, canalelor, debuseelor si ravenelor de catre reteaua de drumuri agricole. Sectiunea de transport a apei este dimensionata in fuctie de debitele maxime receptionate. Tipul podetelor se alege in functie de sectiunea emisarilor si latimea platformei drumului, tipul si rangul acestuia. Podetele tubulare cu diametre de 400, 600 si 800 mm se amenajeaza in cazul unor cursuri hidrografice foarte mici sau ravene si rectangulare (dalate) cu dimensiunea de 0,50/1,00 m, dimensiune multiplicata in raport de debetele cursurilor hidrografice pe care sunt amplasate. Latimea podetelor in cazul drumurilor cu o banda se va stabili astfel incat latimea partii carosabile intre borduri sa fie de minim 4,50 m, iar pentru drumurile cu doua benzi de circulatie, de minim 6,7 m.

Vadurile. Se amenajeaza in punctele de traversare a debuseelor naturale sau ravenelor cu sectiune albiata si adancimi mici (0,50 - 1 m), care din cauza deschiderii mari (6 - 10 m) nu sunt economice pentru amenajarea podetelor de beton. Acestea se executa dintr-un pereu din zidarie uscata din piatra, bine incastrata in profilul transversal al vaii. Pereul se executa pe deschiderea vaii, pe o latime egala cu profilul transversal al drumului (inclusiv taluzele).

Drenurile. Se executa in ariile cu exces de umiditate, in lungul platformei pe o parte sau pe ambele parti. In protectia platformei drumului din ariile umede sunt recomandate drenurile amenajate din piatra concasata in acostamente.

Zidurile de sprijin. Se amenajeaza pe sectoarele de drum care traverseaza arii de instabilitate a terenului, afectate in special de alunecari de teren. Astfel, terenul din amontele platformei se consolideaza prin intermediul unui zid de sprijin. Acestea sunt dimensionate in raport de fortele de impingere exercitate de catre terenul din amonte, iar natura materialului de constructie se alege in functie de gradul de rezistenta impus prin calcule. Se foloseste de regula zidaria din piatra bruta cu mortar de ciment sau betoane monolitice prevazute cu drenuri pentru coborarea nivelului freatic.

3.2. Profilul longitudinal al drumului

Profilul in lung sau profilul longitudinal reprezinta proiectia desfasurata pe un plan vertical a unei intersectii dintre suprafata generata de verticalele axei drumului cu suprafata terenului natural, numita linia neagra (linia terenului), respectiv cu suprafata platformei drumului numita linia rosie (linia proiectului).

Linia terenului este o linie ondulata, neregulata, cu franturi dese si inclinari pronuntate, fiind deci necorespunzatoare pentru circulatie.

Linia rosie este o linie poligonala, bine definita geometric, formata din portiuni orizontale denumite paliere si din portiuni inclinate in limite admise, denumite declivitati (conform Legii 43/1975).

Stabilirea configuratiei liniei rosii in cazul unui drum agricol se realizeaza pe baza studiului traseului in plan. Linia rosie va urmari de regula in rambleu suprafata terenului pentru a facilita scurgerea apei pluviale. Inaltimea recomandabila a rambleului este de 0,30-0,60 m in functie de categoria drumului si nivelul hidrostatic al apei freatice. In cazul drumurilor amplasate de-a lungul canalelor din cadrul sistemelor hidroameliorative, cota platformei drumului se va stabili la minim 0,5 m deasupra nivelului maxim de calcul sau hidrostatic, al apelor din canale.

4. Categorii de imbracaminti rutiere

Imbracamintele rutiere folosite in amenajarea drumurilor agricole se diferentiaza in functie de rangul drumului, durata de exploatare, intensitatea traficului, volumul marfurilor transportate. Materialele folosite in amenajarea imbracamintilor rutiere se vor compune din cele existente pe plan local (piatra concasata, pietrisuri, nisipuri etc.), in vederea scaderii la minim al pretului. Recomandabile in amenajarea drumurilor agricole sunt urmatoarele imbracaminti rutiere:

tip I - imbracaminte rutiera din pamant imbunatatit prin consolidare mecanica (adaos de nisip si material pietros in vederea imbunatatirii granulometriei), sau pamant imbunatatit prin amestec cu produse chimice;

tip II - imbracaminte rutiera din pietrisuri simple, alcatuit dintr-un singur strat (portant si de uzura);

tip III - imbracaminte rutiera dubla, din pietrisuri (prin petruire), unul formand fundatia iar celalalt imbracamintea de uzura. Acesta se va stabiliza prin tratarea cu diversi lianti si proteja cu tratamente superficiale;

tip IV - imbracaminte rutiera dubla, unul din pietrisuri formand fundatia iar celalalt formand imbracamintea de uzura compus din piatra concasata de tip macadam sau din pavaj de piatra bruta ori bolovani asezati pe un strat portant;

tip V - imbracaminte rutiera dubla, cu fundatie din pamant sau materiale pietroase, slab stabilizate si imbracamintea de uzura compus din mixturi asfaltice usoare, zgura de furnal, deseuri de termocentrala, aplicate direct sau pe un strat de binder;

tip VI - imbracaminte rutiera dubla, cu fundatie de macadam si imbracamintea de uzura compusa din mixturi asfaltice usoare, macadam asfaltic;

tip VII - imbracaminte rutiera dubla, cu fundatie de macadam si imbracamintea de uzura compusa din beton asfaltic, beton din ciment sau pavaje de piatra cioplita.

Alegerea tipului de imbracaminte rutiera se realizeaza in functie de volumul si tonajul transportului, suprafata de teren agricola deservita, viteza de proiectare a drumului, tipul de materiale de constructie existente in zona, puterea financiara a unitatii agricole etc., avand in vedere principiul imbunatatirii succesive. Dimensionarea imbracamintilor rutiere se realizeaza pe baza calcului de deformatie al straturilor componente, sub influenta tonajului in perioada de maxima activitate agricola.

5. Intretinerea drumurilor agricole

In vederea prelungirii duratei de exploatare a drumurilor agricole permanente, pastrarii in conditii optime a elementelor geometrice si imbracamintii rutiere, acestea se impun a fi intretinute periodic. In acest sens se vor efectua urmatoarele lucrari de intretinere:

intreruperea circulatiei pe perioada de timp cat platforma drumului este inmuiata de precipitatii in vederea evitarii denivelarii si deteriorarii acesteia;

in cazul producerii denivelarilor si deteriorarilor se vor efectua lucrari de reprofilare si compactare a platformei drumului;

in cadrul planurilor de amenajare a teritoriului agricol, se va stabili pentru fiecare unitate agricola sau ferma traseul de drum care se va folosi pentru transport pe perioadele lungi ploioase de timp, evitandu-se astfel deteriorarea intregii retele de drum;

este obligatorie curatarea santurilor si podetelor inainte de inceperea perioadelor ploioase si revizuirea acestora dupa ploi;

degajarea de zapada in timpul iernii sau in caz de calamitati naturale, pe drumurile de acces la centrele de productie.

6. Sisteme rutiere specifice categoriilor de folosinte agricole

In functie de folosinta data terenului care se amenajeaza, reteaua de circulatie are specificul sau de amplasare si amenajare capabila sa asigure o functionalitate optima si eficienta a parametrilor economici proiectati.

6.1. Sisteme rutiere pe terenurile arabile

In cazul amenajarii versantilor pe terenurile arabile, reteaua de drumuri deserveste unitati teritoriale de dimensiuni mari, de regula tarlale, densitatea si gradul de ocupare a terenului fiind minime (1,5 - 2,0 %).

De asemena, tinand seama de repartizarea pentru arabil a terenurilor cu pante mici (pana la 12 - 14 %) complet mecanizabile, asupra carora fenomenul de eroziune actioneaza cu mica intensitate, complexul de masuri si lucrari de amenajare determina aplicarea unei agrotehnici antierozionale, rationale, avand la baza ideea de paralelism la curbele de nivel. Din aceste motive drumurile urmaresc de regula paralelismul laturilor lungi ale tarlalelor si lucrarile de interceptie a scurgerilor lichide si solide pe versanti (fasii inierbate – tampon, agroterase, valuri de nivel).

Aceste drumuri se amplaseaza, de regula, pe platforme naturale ale terenului si anume:

terase naturale, amenajate in acest scop pentru racordarea la traseul general al drumurilor si al elementelor de dimensionare proiectate pentru functionarea acestuia, folosind avantajul economic de terasamente, precum si stabilitatea constructiva a terasei (rambleului);

culmile de separatie a apelor care favorizeaza o circulatie facila si legaturi directe intre sole, in cadrul retelei de drumuri, necesitand investitii minime numai pentru nivelarea platformei carosabile;

la baza versantilor, pe terasa superioara a vaii, beneficiind de panta mica a traseului, de existenta terasei naturale si de o legatura mai directa cu drumurile principale.

Pentru accesul utilajelor in interiorul solelor, respectiv la lucrarile de amenajare interioara, pe laturile mici ale solelor sunt prevazute drumuri perpendiculare pe curbele de nivel (pana la o valoare a pantei de 3 - 6 % in functie de natura terenului) sau abatute de directia curbelor de nivel, in serpentine (simple sau compuse in functie de parcela). Panta serpentinelor nu va depasi 6 - 7 %, determinand raze de curbura cu valori de 20 - 25 m, avand in vedere, in special, specificul utilajelor de lucru cu gabarit mare, precum si mijloacelor de transport folosite (autocamioane, tractoare cu doua remorci).

Lucrarile de amenajare a acestei categorii de drumuri, privesc realizare a elementelor constructive dimensionate in functie de panta si natura terenului pe care s-au amplasat, precum si prevederea lucrarilor anexe retelei de drumuri.

Latimea carosabila a drumurilor are valori de 3,50 m pentru suprafete deservite de sub 1 000 ha sau de 5 m pentru suprafete deservite de peste 1 000 ha.

6.2. Sisteme rutiere in plantatiile pomicole si viticole

Plantatiile pomicole si viticole sunt amplasate de regula pe terenuri cu pante de peste 10 % (plantatii pomicole intensive sau superintensive) complet mecanizabile sau pe terenuri mai accidentate cu pante de 10 - 20 %, dar amenajate prin lucrari de micsorarea pantei versantului, pentru mecanizarea lucrarilor.

In primul caz, amplasarea drumurilor urmareste, de regula, paralelismul randurilor de pomi (drumurile secundare), iar concentrarea circulatiei de pe aceste randuri se face pe laturile mici ale parcelelor, perpendicular sau in serpentina (drumuri principale). De regula, pe terenurile cu panta pana la 8 - 10 % drumurile principale care concentreaza traficul tarlalei, coincid cu zonele de intoarcere ale utilajelor care se prevad la capetele unei grupe de parcele.

Densitatea drumurilor si gradul de ocupare a terenului in cazul acestor plantatii este de 2 - 4 %, procentul fiind mai mare in cazul plantatiilor viticole dat fiind sporirea densitatii (3 - 5 %).

In cazul plantatiilor viti-pomicole amplasate pe pante de peste 10 %, reteaua drumurilor are in vedere (in functie de elementele de organizare) si delimitarea parcelelor si tarlalelor indeosebi a celor cu rol de regularizare a scurgerilor pe versanti, prin functiunea canalului marginal colector. De asemenea intervine si functia de organizare a proceselor de productie (tehnologii, mecanizare, transportul productiei). Toate aceste elemente conduc la stabilirea amplasamentului retelei de drumuri din aceste plantatii.

Amplasarea retelei de drumuri secundare pe terenurile cu pante pana la 10 %, nu urmareste, de regula, curbele de nivel, traseele pastrand un paralelism pe toata lungimea tarlalelor. Drumurile principale pot fi amplasate perpendicular pe curbele de nivel, iar in cazul drumurilor cu trafic intens aceste trasee se consolideaza pe tronsoanele care leaga plantatiile de sediul de productie.

Distantele intre drumurile secundare paralele la randurile plantatiilor pomicole se aleg de la 250-400 m, dupa latimea versantului. Drumurile principale coincid cu zonele de intoarcere, distanta intre ele reprezentand lungimile optime de lucru ale utilajelor pentru tratamente si celelalte lucrari de intretinere ale solului, in functie de lungimea versantului, aceste distante avand valori de 400 - 500 m.

In cazul plantatiilr viticole, amplasamentul drumurilor secundare se alege la distante de 150 - 200 m, avand in vedere efortul mare reiesit din transporturile manuale pe traseele potecilor de acces la drum, operatiuni impuse de distantele mici intre randuri care nu permit mecanizarea transporturilor productiei, in special.

Drumurile principale se amplaseaza la cca. 300 - 400 m distanta, si pot coincide cu zonele de intoarcere.

Amplasarea retelei de drumuri pe terenurile cu pante peste 10 %, atat pentru drumurile secundare cat si pentru cele principale, se face avand in vedere cu prioritate functia de regularizarea scurgerilor, drumul fiind prevazut in mod obligat cu canal marginal in amontele platformei.

Traseele drumurilor secundare necesita amplasamente dupa curbele de nivel, cu realizarea unei pante maxime de 10 % pe tronsoane, in functie de orografia terenului.

Distantele dintre aceste drumuri sunt de 150 - 200 m, in cazul plantatiilor pomicole, si de 100 - 150 m in plantatiile viticole, in functie de cresterea valorii pantei terenului.

Aceste distante au in vedere, atat capacitatea de transport a canalelor marginale care dupa caz se completeaza cu o retea in interiorul parcelelor, cat si micsorarea efortului de transport manual al productiei pe potecile care fac legatura cu drumurile secundare.

Traseele drumurilor principale se aleg in functie de posibilitatile de concentrare a circulatiei din drumurile secundare, de posibilitatile oferite sau impuse de accidentarea terenului sau de latimea versantului, eventual de existenta unor emisari naturali permanenti (debusee sau ravene). Se are in vedere, de asemenea, corelarea traseelor si stabilirea sensului de circulatie cel mai eficient spre centrul de productie respectiv.

Din aceste motive drumurile principale se amplaseaza in serpentina, in conditiile aratate pentru terenurile arabile, la distante de 300-500 m pentru plantatii pomicole si la 200 - 400 m pentru plantatii viticole.

Dimensionarea platformei drumurilor in plantatiile viti-pomicole se face avand in vedere aceleasi principii aratate pentru drumurile de pe terenurile arabile, si anume latimea partii carosabile de 3 m pentru drumurile secundare si de 5 m pentru cele principale.

Platformele drumurilor amplasate pe terenuri cu pante de peste 5 % se vor terasa si prevedea cu santuri sau canale colectoare, podete, vaduri etc.

In cazul unui trafic mare si volume de tranzit care depasesc cca. 2 000 tone productie anuala, se impune consolidarea traseelor de drumuri care asigura legatura cu centrul de prelucrare si expediere a productiei catre consumatori.

In aceste situatii latimea platformei se alege de 3 m (din care carosabila consolidata 2,75 m) pentru trafic de pana la 5 000 tone productie anuala sau de 5 m (din care carosabila consolidata 4 m) pentru un trafic anual de peste 5 000 tone productie.

Consolidarea partii carosabile se face diferentiat, conform calculelor si parametrilor de transport prevazuti in normative tehnice, si care determina sistemele rutiere respective si anuale: balastarea prin cilindrare, pietruire simpla cu macadam ordinar, pietruire cu piatra bruta, macadam cu covor asfaltic (se impune calcularea in variante a tipului de consolidare si alegerea variantei celei mai eficiente care sa justifice efortul financiar respectiv).

6.3. Sisteme rutiere pe pajisti amenajate

Reteaua de circulatie care se prevede in cadrul pajistilor amenajate are in vedere aplicarea pasunatului rational si sistemic al pajistilor, functiile mijloacelor de circulatie in acest caz axandu-se in principal, pe elemente de organizare a pasunatului care implica sensul de circulatie al animalelor si accesul acestora la parcelele de pasunat.

In secundar, se adauga nevoile de circulatie ale utilajelor si mijloacelor de transport ale productiei de fan, a productiei din sectorul zootehnic si a ingrasamintelor.

Se mentine de asemenea functia retelei de drumuri ca element de regularizare a scurgerilor, in cazul amplasarii acesteia pe versantii cu pante de peste 5 %.

In aceste conditii amplasarea si dimensionarea sistemului rutier in cadrul pajistilor determina o densitate redusa (1 - 2 %) ca urmare a traficului mai redus de tip sezonier sau practicat periodic, neobligand accesul in teren in mod permanent, din care motiv suprafata acestor hatasuri-drumuri nu se scoate din circuitul productiv al pajistilor.

Sistemul de parcelare al pajistilor organizate implica trasee de circulatie (hatasuri) pe un traseu general, comun mai multor unitati de exploatare, formate din parcele de pasunat, traseu care de regula se alege pe un amplasament unic in cadrul pajistilor, cat mai direct si deci mai scurt. Se folosesc traseele paralele la formele dominante de relief (vai sau cumpene de ape), cu asigurarea legaturii cu sediul taberelor de vara sau a adaposturilor permanente (saivane, grajduri) in cazul existentei acestora in vecinatatea pajistilor.

Latimea platformei acestor hatasuri se alege de 8 m, pe pantele de peste 10 % ale terenului, acestea terasandu-se. Se prevad, in aceasta situatie, lucrarile de amenajare respective si anume canalele marginale, podete sau vaduri pereate.

Pe terenul cu pante sub 10 % traseele hatasurilor se mentin ca atare, inierbate, iar in situatia unor trasee mai accidentate, acestea se niveleaza pe latimea platformei de circulatie, dupa care se inierbeaza.

Pe ambele parti ale acestor hatasuri se prevede (in variante de lucrari) delimitarea traseelor de circulatie spre a evita intrarea animalelor in parcelele care nu se pasuneaza, conform programului de pasunat aplicat.

In cazul amenajarilor care se executa in masive de 600 - 1 000 ha, nevoia de exploatare rationala a pajistilor, precum si necesitatile de trasnport ale productiei care se realizeaza in sectorul respectiv, impun consolidarea unor trasee importante de drumuri (hatasuri care comporta un trafic si volum de produse deosebit), aceste trasee facand in mod obligatoriu legatura intre pajistea amenajata si centrul de prelucrare si expediere a produselor finite, de regula ferma zootehnica, in cazul cand nu exista un mijloc de circulatie publica consolidat.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Organizarea si amenajarea agricola a teritoriului
BURUIENI DIN CULTURI- METODE DE COMBATERE
Calitatea recoltei la culturile de camp si factorii de influenta (ex. grau, pb, soia, fls, sfecla de z, cartof)
Bolile florii soarelui
Stabilirea dozelor de ingrasamant minerale
INSECTOFUNGICIDE OMOLOGATE
Boli ale gramineelor perene furajere
BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu