Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » agricultura
Boli ale gramineelor perene furajere

Boli ale gramineelor perene furajere



Boli ale gramineelor perene furajere

Viroze

Mozaicul obsigei (Bromus) - Brome mosaic virus.

Boala a fost semnalata in 1942 pe Bromus, dar acum este cunoscuta la orz, ovaz, grau, porumb, Poa pratensis, Lolium multiflorum, Hordeum murinum, Agropyron repens precum si alte graminee. In Romania a fost gasita viroza in 1974 la Caracal pe B. inermis,   apoi A. Jilaveanu si M. Ittu o descriu si de pe Avena sativa, Lolium multiflorum, Festuca arundinacea si Agropyron repens.

Simptome. Pe frunzele de Bromus virusul produce pete sau dungi de culoare verde-deschis sau galbuie care dau plantelor un aspect marmorat




Plantele de Lolium multiflorum virotice prezinta pe frunze dungi de culoare verde-inchis, in alternanta cu dungi verzi-deschis. Frunzele incep sa se brunifice de la varf spre baza. Specia Hordeum murinum este foarte sensibila, frunzele virozate care prezinta pete verzi deschis se necrozeaza in 10-14 zile devenind albe iar in 20 zile planta virotica se usuca in intregime.

Agentul patogen - Brome mosaic virus face parte din grupa Bromovirus si se caracterizeaza prin aceea ca poate infecta si pe monocotiledonate si pe dicotiledonate.

Particulele virusului sunt izometrice, cu contur poliedric, de 20 nm in diametru cu o zona centrala goala de 8 nm in diametru. Ele contin 3 molecule de ARN si un ARN m pentru proteina ce inveleste particula. Virusul este inactivat de temperaturi de 79-80oC, are dilutia limita de 10-4-10-5 si rezista in frunzele uscate 1 an.

Epidemiologie. Intrucat virusul are un cerc foarte larg de plante gazda, persistenta de la un an la altul este asigurata de plantele perene infectate, de unde apoi poate fi transmis la gramineele anuale sau la plantele sanatoase. Vectori sunt nematozii din genul Xiphinema sau insectele Chaetocnema aridula, Phyllotreta vittula, Oulema melanopus, O. sexpunctata sau afidele. In cursul vegetatiei transmiterea se face prin suc, in timpul cosirilor sau dupa unii autori prin uredosporii ciupercii Puccinia graminis f.sp. tritici.

Prevenire si combatere. Amplasarea culturii de Bromus inermis sau alte graminee perene trebuie facuta tinand cont de cercul de plante gazda si de vectorii virusului. In culturile semincere se va asigura o corecta combatere a daunatorilor.

Mozaicul raigrasului - Ryegrass mosaic virus.

Boala semnalata in 1975 in America este cunoscuta in Anglia, Germania, Polonia ca producand pagube de 30-50 % din productie.

Simptome. Frunzele plantelor virotice prezinta striuri verzi-deschis sau galbui care in scurt timp devin necrotice, brune. Infratirea plantelor virotice este foarte slaba ceea ce le face foarte vizibile mai ales in culturile mai rare. Plantele de Dactylis glomerata L. virotice au un mozaic verde-deschis pana la galben iar plantele de Lolium virozate sunt puternic atacate de mucegaiul de zapada (Micronectriella nivalis).

Agentul patogen - Ryegrass mosaic virus, face parte din grupa virusurilor filamentoase, are dimensiuni de 17,5-18,5 x 675-704 nm, dilutie limita de 10-3 si temperatura de inactivare 60oC.

Epidemiologie. Transmiterea virusului in cursul vegetatiei este asigurata de acarianul Phytocoptes hystrix care dupa ce achizitioneaza virusul in 2 ore de hranire, ramane infectios 24 de ore. De la un an la altul virusul rezista in plantele perene. El are un cerc de plante gazda destul de larg: Dactylis glomerata, Avena sativa, Festuca pratensis, Lolium multiflorum si L. perenne.

Prevenire si combatere. Culturile semincere de Lolium trebuie amplasate la cel putin 1 km de fanete sau alte culturi cu plante din cercul de plante gazda a virusului. In timpul anului, se va asigura combaterea vectorului prin tratamente cu insecticide. Soiurile de Lolium nou create se verifica sub aspectul rezistentei lor la acest virus care poate scurta durata vietii plantelor si productia lor.

Bacterioze

. Bacterioza galbena mucilaginoasa a golomatului - Corynebacterium michiganense pv. rathayi.

Bacterioza a fost descrisa in 1899 in Austria si este acum semnalata in Danemarca, Anglia, Suedia, America iar din 1967 si in Romania.

Simptome. Plantele atacate au talia redusa cu 30-50 %, muguri florali scurti si frunze rasucite. Pe tulpini si tecile frunzelor apar pete de 5-16 cm lungime, galbene, ce pe vreme umeda se acopera cu exudat mucilaginos bacterian. Plantele bolnave desi inspica, inflorescenta este galbena si acoperita cu exudat bacterian vascos.

Agentul patogen - Corynebacterium michiganense pv. rathayi - Actinomycetes. Bacteria are forma bacilara, se gaseste izolata sau in perechi. Ea este foarte rezistenta la lumina si uscaciune, putand rezista 1 an pe paie uscate.



Epidemiologie. Bacteria se transmite de la un an la altul prin resturile de plante infectate care raman pe sol si prin seminte. In cursul vegetatiei bacteria este vehiculata de apa de ploaie si de vant putand infecta si pe Secale cereale si Cynodon dactylon.

Prevenire si combatere. Culturile semincere se vor infiinta cu samanta sanatoasa si respectand izolarea spatiala fata de fanete sau lanurile de secara. In solele ce au fost puternic atacate, cel putin 3 ani nu se revine cu golomat.

Micoze

Mana gramineelor - Sclerospora graminicola.

Boala este raspandita in Europa, America de Nord, Japonia si Africa. In Moldova, C. Oescu si I. Radulescu au semnalat-o inca din 1933.

Simptome. Plantele atacate prezinta frunze galbene, apoi albicioase, groase, rasucite si sfaramicioase.

Agentul patogen - Sclerospora graminicola (Sacc.) Schröter, fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subincr. Mastigomycotina.

Sifonoplastul ciupercii paraziteaza spatiile dintre nervuri si prin stomate apar sifonoplasti solitari, drepti, simpodial ramificati, ce sustin zoosporangi ovoidali, sferici sau eliptici, de 16-21 x 12-18 mm. Intre nervurile frunzelor uscate se observa siruri de oospori sferici, galbeni de 25-35 mm in diametru.

Epidemiologie. In cursul vegetatiei, ciuperca este raspandita prin zoosporangii vehiculati de vant si de apa de ploaie. Ei vor germina si vor produce zoospori ce infecteaza frunzele prin stomate. Oosporii ce rezista in sol in sfaramaturile de frunze parazitate, in primavara anului urmator vor da nastere la zoosporangi cu zoospori ce vor produce infectiile primare.

Text Box:  
Fig. 102   Furca de tors a gramineelor - Epichloë typhina: a – planta atacat; b – sectiune prin stroma; c – asca cu ascospori; d – conidiofori cu conidii  
( E. Radulescu si col., 1972).
Prevenire si combatere. Culturile puternic atacate, vor fi cosite prematur iar resturile de plante se vor scoate din tarla. In culturile semincere, loturile de ameliorare sau campurile de experimentare, stropirile cu fungicide antiperonosporice dau rezultate bune, mai ales daca se foloseste un fungicid sistemic.

5. Furca de tors a gramineelor - Epichloë typhina.

Boala este semnalata pe diferite specii de graminee din pajisti si fanete, insa pagubele mari se inregistreaza in culturile semincere din zonele umede, unde productia de seminte poate fi diminuata cu 10-80 %. Agentul patogen a fost citat in lucrarile de specialitate pe 25 specii de graminee ce apartin genurilor: Poa, Phleum, Agrostis, Bromus, Agropyron, Lolium, Holcus si Festuca.

Simptome. In timpul inaltarii paiului, teaca frunzei superioare se acopera cu un manson de miceliu alb, apoi galben-bruniu. Mansonul micelian poate avea lungimea de 1-5 cm (in functie de specia de graminee) si o grosime de 0,1-0,2 cm. Plantele parazitate au talia redusa la 30-40 % din inaltimea normala si nu inspica. Atacul apare in vetre mai mult sau mai putin circulare.

Agentul patogen - Epichloë typhina (Pers.) Tul., fam. Clavicipetaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subincr. Ascomycotina, f.c. Sphacelia typhina (Pers.) Sacc.

Mansonul stomatic alcatuit din taluri masive, prezinta pe suprafata sa conidiofori scurti, simpli, hialini, ce sustin conidii unicelulare, mici, ovoide, hialine de 4-5 x 3 mm. La maturitate aceste conidii devin aurii, apoi brune. In strome, apar periferic periteciile ovale de 0,4-0,6 mm inaltime, ce se deschid printr-un osteol papilat. Ascele cilindrice au 130-200 x 7-10 mm si contin ascospori filamentosi, hialini, multicelulari, lungi aproape cat asca, de 130-160 x 1,5 mm (fig. 102).



Raspandirea agentului patogen si extinderea vetrei de atac in vegetatie se face prin conidii iar persistenta ciupercii peste iarna este asigurata de periteciile ce raman pe resturile vegetale.

Prevenire si combatere. Se recomanda cosirea vetrelor de atac, atat timp cat mansoanele miceliene sunt albe sau, cosirea si arderea plantelor daca aceasta se face spre maturitatea plantelor parazitate.

6. Rugina ovasciorului - Puccinia arrhenatheri.

Ovasciorul ca si alte graminee furajere este parazitat in fiecare an de specii ale genului Puccinia intre care si P. arrhenatheri.

Simptome. Pe frunzele de ovascior apar puncte de decolorare, neuniform raspandite pe limbul frunzelor. Ceva mai tarziu apar pustule brune si apoi unele negre, eliptice din care sunt pusi in libertate sporii ciupercii.

Agentul patogen - Puccinia arrhenatheri (Kleb.) Erikss., fam. Pucciniaceae, ord. Uredinales, cl. Teliomycetes, subincr. Basidiomycotina.

Ciuperca este macrociclica si heteroica, planta gazda intermediara fiind arbustii de Berberis. In primavara se observa pe Berberis 'maturi de vrajitoare' cu lastari subtiri in care ciuperca a iernat. Primele frunze care apar sunt mici, groase, rasucite de la margini spre partea superioara, unde apar numeroase picnidii, usor alungite de 100-140 x 80-110 mm. Parafizele de la osteol au 45-60 x 2,5-3 mm. Picnosporii sferici, de 1,5-2 mm in diametru, sunt eliminati intr-o picatura de lichid galben. Dupa maturarea picnidiilor, apar pe fata inferioara a frunzelor ecidii de 250-350 mm latime si 450-520 mm inaltime, galbene-portocalii ce contin ecidiospori galbeni, netezi, de 20-25 x 20-22,5 mm. Primele lagare cu uredospori apar in cursul lunii mai iar teliosporii apar la sfarsitul lunii iulie.

Epidemiologie. Agentul patogen rezista peste iarna sub forma de teliospori si sub forma de miceliu haploid in ramurile din 'maturile de vrajitoare' de pe Berberis. In cursul vegetatiei raspandirea pe Berberis este facuta de picnospori iar trecerea pe ovascior este asigurata de ecidiospori. Atat timp cat frunzele sunt verzi, infectiile vor fi facute de ecidiosporii ce se matureaza esalonat si de uredospori.

Prevenire si combatere. Se recomanda distrugerea arbustilor de Berberis si cosiri premature ale fanetelor pentru a nu se forma teliosporii ce pot rezista peste iarna si in primavara, vor forma basidiospori ce pot infecta frunzele tinere de Berberis.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Masina pentru detasat cotorul din capatana de varza
Bolile lucernei
Uscarea timpurie a cartofului - Verticillium spp
Filtrare ulei brut
Instalatii si utilaje pentru industrializarea laptelui si a produselor lactate
Stolburul solanaceelor - Stolbur disease – Mycoplasma
Oameni care au scris despre apicultura
Bolile inului




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu