Managementul produselor pentru protectia plantelor

Utilizarea eficienta a metodelor de protectia plantelor implica selectarea metodei optime si reducerea la minimum a utilizarii produselor pentru protectia plantelor, respectiv a pesticidelor.

In fig. 1 sunt ilustrate principalele cerinte de baza in selectarea pesticidelor optime de aplicat in conformitate cu principiile bunei practici agricole si a mentinerii terenului in bune conditii pentru agricultura si mediu.

Utilizarea produselor in protectia plantelor este reglementata in Romania prin lege.  Punerea pe piata a produselor se face numai dupa omologarea lor de catre Comisia Interministeriala de Omologare a Produselor de Uz Fitosanitar (infiintata prin OG 4/1995). Potrivit Regulamentul de functionare al Comisiei Interministeriale de Omologare a Produselor de uz Fitosanitar, regulament aprobat prin OM MAA 8343/1995, OM MS 718/95 si OM MPAMI 444/95, pentru realizarea unui produs fitosanitar nou este nevoie de parcurgerea urmatoarelor etape:

- obtinerea 'Avizului de pilotare'

- obtinerea 'Avizului de fabricatie'

- obtinerea 'Avizului de mediu'

- obtinerea 'Avizului sanitar'

- obtinerea datelor necesare pentru 'Raportul biologic asupra eficacitatii'

- obtinerea 'Buletinului de analiza fizico-chimica'.

Pentru o substanta activa noua, neinregistrata in Romania, este obligatorie efectuarea a cel putin 2 ani de teste de eficacitate biologica!

Procedura de omologare a produselor de uz fitosanitar (pesticide, biopreparate) este in spiritul documentelor europene corespunzatoare (Directiva Consiliului 91/414 EEC si Directiva Comisiei 93/71 EEC). Aceasta procedura va fi inlocuita din 2007 in conformitate cu prevederile Ordinului comun MAPDR 1017/2005, MS 1144/2005 si MMGA 1171 cu o procedura uniforma de evaluare si omologare a produselor de protectia plantelor, procedura care tranpune in totalitate, conform HG 1559/2004, prevederile directivelor europene in domeniu.

Obtinerea avizelor mentionate mai sus certifica eficacitatea produsului si cuantifica riscurile pentru mediu si pentru sanatatea omului, stabilind in acelasi timp si conditiile de utilizare necesare pentru un management corespunzator al riscurilor de mediu si de sanatate. Dupa punerea pe piata cadrul legislativ clasifica produsele utilizate in protectia plantelor in doua categorii: produsele din grupa de toxicitate III si IV (slab toxice) sunt comerializate si utilizate in mod liber, iar produsele din grupa I si II de toxicitate (inalt toxice si foarte toxice) sunt utilizate numai de catre personal specializat, autorizat de Autoritatile competente (inclusiv de catre Serviciul Arme, Munitii si Substante toxice din cadrul IGP). Utilizarea pesticidelor se face conform unor tehnologii recomandate, neexistand pana in prezent un cod autohoton al bunelor practici de distributie si utilizare a pesticidelor, dar fiind utilizat codul care este elaborat la nivel international (de catre FAO).

Depozitarea pesticidelor se face in locuri special amenajate, prevazute cu dispozitive:

(i) PSI (prevenire si stingerea incendiilor);

(ii) PM/TSM (Protectia Muncii/Tehnica Securitatii Muncii)

(iii) de masurare avizate metrologic (cantare, mensuri).

Prevederile legale impun ca depozitele de pesticide sa fie corespunzator delimitate si marcate, cu asigurarea unei protectii fizice corespunzatoare.

Substantele din grupa I-a si a II-a de toxicitate se depoziteaza in incaperi separate si conditii speciale, cu paza specializata si registru de evidenta conform legii. Depozitele de pesticide se autorizeaza in conformitate cu Legea Mediului (Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului, lege republicata in Monitorul Oficial nr. 70 din 17 februarie 2000) si cu prevederile Legii nr. 200/1998 privind sanatatea publica. Autorizarea depozitelor de pesticide se face numai dupa realizarea unor studii de impact asupra mediului, cu evidentierea riscurilor asupra componetelor de mediu si a managementului acestor riscuri, si dupa completarea bilanturilor de mediu. In organizarea depozitelor de pesticide trebuiesc respectate regulile de igiena si sanatate publica, ca si prevederile specifice de protectia muncii. Depozitul de pesticide trebuie sa fie prevazut cu flux de personal separat fizic de fluxul de pesticide, cu facilitati corespunzatoare (dusuri si spalatoare cu apa calda, WC-uri cu evacuare in canalizare separata, vestiar incalzit pentru schimbarea hainelor, zona separata fizic pentru consumul alimentelor). Manipularea pesticidelor se va face exclusiv cu haine de protectie si cu echipamentul de protectie specificat prin normele de tehnica securitatii muncii (ca de ex. masca in cazul produselor de gazare).

Pesticidele depozitate in conditii necorespunzatoare sunt periculoase pentru mediu in general, si direct pentru sanatatea oamenilor. Depozitele de pesticide se organizeaza exclusiv de catre utilizatorii de dimensiuni medii sau mari (exploatatii agricole de peste 120 ha la ses si 90 ha in zonele de deal-munte, prestatorii de servicii de protectia plantelor). Numai acestor utilizatori de pesticide li se permite existenta unor stocuri mai mari pe o durata mai lunga. Micii utilizatori nu au dreptul sa-si constituie rezerve semificative de pesticide, care sa depaseasca consumul estimat pe perioada ciclului de vegetatie. Chiar si in cazul micilor utilizatori pesticidele trebuie stocate in conditii corespunzatoare (ferite de caldura, lumina si umiditate excesive), separat de alte materiale (si mai ales de furaje sau de alimente). Produsele lichide se depoziteaza in incaperi cu temperaturi de min. 1°C si max. 25°C.

Nu este permisa incalzirea cu surse deschise (sobe, resouri electrice) a depozitelor de pesticide. Instalatiile de curent electric din depozitele de pesticide trebuie sa indeplineasca normativele anti-Ex (explosion proof) pentru medii cu solventi organici si pulberi si sa permita spalarea cu jet de apa sub presiune.

In toate cazurile pesticidele vor fi pastrate exclusiv in ambalajele lor originale, pe rafturi sau pe paleti. Ambalajele mai grele de 20 kg vor fi manipulate exclusiv cu dispozitive mecanice de manipulare (carucioare hidraulice, motostivuitoare etc.).

Toti utilizatorii de pesticide care detin stocuri, indiferent de dimensiunile lor, trebuie sa tina si sa completeze un registru de evidenta. In registru de evidenta al pesticidelor vor fi incluse toate operatiile implicate de utilizarea pesticidelor, inclusiv informatii despre data achizitionarii, data fabricatiei produsului, furnizorul de pesticide si pretul de achizitonare. In cazul depozitelor de pesticide descarcarea de gestiune a stocurilor de pesticide din grupa I-a si a II-a de toxicitate se va face numai pe baza de proces verbal contrasemnat de operatorii autorizati.

Stocurile de pesticide expirate se inregistreaza la Ministerul Apelor si Mediului Inconjurator si la Ministerul Agriculturii, Alimentatie si Padurilor si se distrug, pe cheltuiala celui care le detine, prin incinerare in instalatii speciale, autorizate de Ministerul Apelor si Mediului. Descarcarea de gestiune se face pe baza procesului-verbal de primire a pesticidelor expirate la unitatea care detine incineratorul autorizat si a facturii de prestare de servicii de incinerare. Stocurile de produse fitosanitare din categoria "produse organice persistente" (POP's - persistent organoproducts, cu exemplu caracteristic DDT), care continua sa existe desi sunt interzise de peste 20 ani, sunt publicate de Ministerul Apelor si Mediului intr-o Carte Alba cu difuzare publica. Eliminarea acestor stocuri de deseuri periculoase este necesar sa se realizeze prin implicarea tuturor celor implicati si/sau afectati, inclusiv a comunitatilor locale.

Tratamentele chimice de combatere se aplica curativ sau preventiv, fie in vegetatie, fie prin tratament la samanta, fie prin tratarea solului. Tratamentele in vegetatie sunt obligatoriu tratamente umede (sub forma de stropiri, pulverizari sau aerosoli /ceata toxica, pulberile pentru prafuit fiind profund daunataore conservarii / mentinerii terenurilor.

Stropirile se realizeaza cu ajutorul aparatelor de spate sau carosabile. Pulverizarile se fac cu utilaje cu actionare pneumatica. Aerosolii se obtin cu utilaje speciale (generatoare de ceata). Diferentierea intre tratamentele umede este data de dimensiunile picaturilor, care descresc de la stropiri al aerosoli.

Tratamentele gazoase de fac in spatii inchise, pentru dezinfectarea semintelor sau tratarea spatiilor de depozitare. Momelile toxice se folosesc pentru combaterea insectelor de sol (coropisnite), mamiferelor daunatoare (soareci si sobolani), limacsilor, corvidelor etc. Tratamentul la samanta se face fie pe cale umeda, fie pe cale uscata (dupa tipul de produs) folosind masini speciale de tratat seminte. Cele mai periculoase produse pentru mediu si pentru sanatatea omului sunt pulberile de prafuit. In Romania nu mai exista practic produse astfel formulate, cu exceptia notabila a sulfului, care este insa un produs cu consonante ecologica, fiind natural, biodegradabil si cu toxicitate redusa pentru organismele netinta. In cazul sulfului exista si o importanta componenta economica rezultata din aplicarea reglementarilor de mediu. Desulfurizarea carburantilor (pentru reducrea emisiilor poluante) a determinat acumularea la rafinarii a unor cantitati foarte ridicate de sulf -iar utilizarea in agricultura a acestui excedent favorizeaza sechestrarea durabila a sulfului in compusi naturali, cu biodegradabilitate lenta.

In general toate pesticidele sunt substante biologic active care prezinta efecte secundare asupra mediului si a sanatatii omului. Atunci cand exista posibilitatea de alegere se va opta intotdeauna pentru produsul care are cel mai mic impact asupra mediului si prezinta riscul cel mai redus pentru sanatatea omului.

Forma cea mai convenabila de aplicare a pesticidelor din punctul de vedere al mediului este tratamentul la samanta. Desi este o forma de tratament preventiv, aceasta forma de tratament trebuie sa fie preferential utilizata in zonele cu ape de suprafata. Actiunile de protectia plantelor de interes public (ca de ex. combaterea unui daunator de carantina de tipul lacustei marocane) se desfasoara de autoritatile competente (Inspectoratele Judetene de Protectia Plantelor si de Carantina Fitosanitara)

Decizia utilizarii pesticidelor sau a mijloacelor alternative de protectia plantelor

apartine in exclusivitate celui care realizeaza respectiva exploatatie agricola (proprietar sau arendas). Aceasta decizie trebuie luata in functie de situatia concreta din respectiva exploatatie agricola. Fermierii fara pregatire agronomica de specialitate trebuie sa ia decizia de aplicare a pesticidelor numai dupa consultarea unui specialist. Aplicarea pesticidelor trebuie sa se faca numai la avertizare. Avertizarea tratamentelor se face atunci cand un daunator are tendinta de a se dezvolta peste pragul economic de daunare (PED). Pragul economic de daunare reprezinta nivelul populatiei de daunatori care produce o paguba superioara costurilor totale (ecologice si economice) ale tratametului cu mijloace de protectia plantelor (pesticide, biopreparate). In general avertizarea tratamentelor se face de catre Inspectoratele judetene de protectia plantelor, avand o valoare poderata la nivel de judet. Cele mai precise si mai avantajoase sunt insa sistemele informatizate de prognoza si avertizare utilizate local.

Avand in vedere rolul central al sistemelor informatizate de prognoza si avertizare in cadrul bunelor practici agricole in materie de utilizare a pesticidelor in continuare se va insista asupra acestui subiect. Aceste sisteme expert s-au realizat datorita dezvoltarii microprocesoarelor si a unor senzori fiabili, ca si datorita progreselor in radiotelecomunicatii. S-au realizat astfel sisteme de prognoza si avertizare complexe, flexibile, a caror functionare permite o utilizare rationala a metodelor si mijloacelor de protectia plantelor, cu diminuarea corespunzatoare a impactului produs de organismele daunatoare. Sistemele informatizate de prognoza si avertizare sunt de fapt sisteme expert, care functioneaza pe baza unor modele matematice ale proceselor biologice specifice. Obiectivul final al programelor de prognoza si avertizare, respectiv utilizarea eficienta si durabila a resurselor agromonice, este subsumat obiectivelor economice si ecologice ale agriculturii durabile si agriculturii de precizie. Utilizarea sistemelor expert de prognoza si avertizare duce nu numai la efecte ecologice (reducerea poluarii mediului si a alimentului) ci are si consecinte economice directe. Optimizarea tratamentelor duce la importante economii de pesticide, combustibil, forta de munca, care permit amortizarea rapida a investitiei intr-un sistem de prognoza si avertizare. In tarile UE investitiiile in sisteme de prognoza si avertizare sunt considerate investitii de mediu si beneficiaza de facilitati fiscale. Este de mentionat aici faptul ca tara noastra se afla in acest domeniu in topul realizarii si implementarii unor astfel de sisteme. In Romania exista cateva tipuri de sisteme automate de avertizare, care combina cele mai recente realizari din domeniile electronicii, informaticii si, nu in ultimul rand, al protectiei plantelor. Aceste sisteme sunt compuse din:

- statia centrala de memorare, prelucrare si vizualizare a datelor;

- una sau mai multe statii de masurare si transmitere a datelor.

Statiile de masurare si transmitere a datelor (care au posibilitatea de a masura si de a transmite prin radio o serie de date agrometeorologice cum sunt: temperatura si umiditatea relativa a aerului, existenta picaturilor de apa pe frunze, nivelul precipitatiilor etc) sunt complet autonome, desfasurandu-si activitatea sub controlul unui (micro)calculator. Energia necesara functionarii este asigurata de un acumulator incarcat de o baterie de celule solare. La statia centrala sunt receptionate si memorate, in baza de date a sistemului, informatiile transmise prin radio de catre statiile de masurare din camp. Intervalul dintre doua masuratori este de 15 minute. Unul dintre rolurile receptorului este de a memora, intr-o prima faza, datele transmise de catre statiile de masurare din camp. Intreaga activitate a Sistemelor expert este controlata de programul Statiei Centrale. Aceste programe, care din faza de proiectare au fost conceput a avea o arhitectura deschisa, au un nucleu de baza, inclus in orice configuratie, si un numar variabil de "extensii", destinate pentru a extinde aplicarea sistemelor la diferite culturi. Se recomanda utilizarea acestor sisteme de prognoza si avertizare a tratamentelor cu pesticide, ca una din caile cele mai convenabile de reducere a efectelor negative ale pesticidelor. Personalul care se ocupa cu aplicarea pesticidelor trebuie sa fie instruit corespunzator. Pentru produsele din grupa I-a si a II-a de toxicitate personalul trebuie sa fie calificat si autorizat. Volumul de solutie sau suspensie de produs preparat o data trebuie sa fie in directa legatura cu suprafata de tratat. De cate ori este posibil se vor utiliza produse fitosanitare cu selectivitate ridicata pentru organismele netinta utile plantelor de cultura (polenizatori, parazitoizi si pradatori, bacterii faixatoare de azot etc.)

Tratamentele cu pesticide trebuiesc anuntate in prealabil (in scris) autoritatilor locale, cu precizarea:

- felului tratamentului;

- culturilor care urmeaza protejate;

- parcelelor pe care se vor aplica tratamente;

- perioadei de aplicare;

- tipului(rilor) de pesticid(e) utilizat(e);

In cazul particular al tratamentelor cu insecticide la culturi melifere trebuie notificati de catre primarie apicultorii din zona tratata, pentru a se evita pierderile produse stupilor. Aceasta prevedere se aplica si autoritatilor competente care efectueaza tratamente de interes public!

In zonele cu ape de suprafata bunele practici agricole impun limitarea folosirii mijlloacelor aero de tratament (elicoptere, motodeltaplane, avioane etc.), pentru ca aceste mijloace de tratament au o imprasitiere prea mare.

In zonele cu ape de suprafata se vor evita, pe cat posibil, tratamente cu insecticide toxice pentru pesti (ce de ex. insecticide din clasa piretroizilor de sinteza). Daca nu este posibila renuntarea la aceste pesticide se vor lua masurile corespunzatoare de management al riscurilor (delimitarea precisa a perimetrului de tratament cu respectarea unei distante de minimum 10 m pana la malul apei, echiparea utilajelor de pulverizare cu ecrane antidispersie, corelarea stricta intre capacitatea utilajelor de stropit si suprafata de tratat, aplicarea tratamentelor la o viteza a vantului sub 4m/s, interzicerea cu desavarsire a deversarilor de ape poluate cu pesticide provenite din spalarile utilajelor etc).

Aplicarea pesticidelor se va face in conditii metorologice prevazute de tehnologiile in vigoare. Nu se vor face tratamente la temperaturi foarte ridicate si in timpul amiezii, iar la produsele cu coeficient invers de temperatura se va respecta temperatura maxima indicata. Nu se vor face tratamente pe ploaie (sau inainte si dupa) si nu se vor aplica produse pesticide cand umiditatea amosferica este ridicata. Viteza maxima a vantului pe care se vor face tratamente va fi de 4 m/s. In caz de vant puternic tratamentele se vor efectua dimineata sau seara. Aplicarea tratamentelor cu pesticide se face cu respectarea regulilor specifice de protectia mediului si de securitatea muncii. Cele mai importante reguli sunt urmatoarele:

1. Aplicarea pesticidelor se face numai de personal instruit, care au cunostiinta de caractersiticile produselor si de prevederile regulilor de protectia muncii si de prevenire si stingere a incendiilor;

2. Personalul care aplica pesticidele trebuie sa fie intr-o stare buna de sanatate, atestata conform legii de medicul de medicina muncii;

3. In timpul tratamentelor cu pesticide se vor respecta regulile de igiena si snaatate publica;

4. Personalul care aplica pesticide trebuie sa verifice existenta agrementului tehnic si certificarii utilajelor; in cazul in care utilajul functioneaza necorespunzator personalul trebuie sa opreasca aplicarea tratamentului si sa ia masurile necesare pentru remedierea defectiunilor;

5. Este interzisa aplicarea pesticidelor la pomii infloriti. Pomii infloriti vor fi tratati numai in mod exceptional (ca de ex. tratamentele pentru combaterea focului bacterian), cu produse special omologate si dupa reguli specifice.

Nu este permisa utilizarea altor produse de uz fitosanitar in afara celor omologate de Comisia Interministeriala de Omologare a Produselor de Uz Fitosanitar. In Romania este insa destul de frecventa practica folosirii de pesticide comercializate ilegal. Aceste pesticide ilegale sunt:

(i) aduse prin micul trafic de frontiera din tarile limitrofe; (ii) provenite din stocurile de pesticide expirate (inclusiv din stocurile de DDT!); (iii) extrase din haldele de deseuri ale unor combinate chimice. Folosirea pesticidelor comercializate ilegal (mai ales a celor din categoria ii si iii) are consecinte extrem de grave, inclusiv asupra utilizatorilor de pesticide ilegale sau a comunitatilor din care acestia fac parte. Se reaminteste aici cazul recent al interzicerii la comercializare a laptelui din cateva judete din centru Transilvaniei datorita contaminarii cu pesticide ilegale (si mai ales cu hexaclorbenzen provenit din haldele de deseuri ale fostei Uzine Chimice Turda).

Folosirea pesticidelor achizitionate ilegal trebuie descurajata prin aplicarea ferma a pedepselor prevazute de lege si mai ales prin popularizarea riscurilor multiple la care se expun utilizatorii pesticidelor comercializate ilegal.

Utilajele folosite pentru activitatile de protectia plantelor au utilizari dedicate, nemaiputand fi folosite si pentru alte utilizari (de ex. pompele de stropit de spate nu pot fi folosite si ca pompe pentru zugravit).

Utilajele de protectia plantelor folosite in Romania prezinta un agrement tehnic conform cu cerintele Uniunii Europene. Folosirea acestor utilaje se face in dupa recomandarile constructorului de utilaje, cerintele producatorului de pesticide si precederile tehnologiilor de aplicare.

In vederea asigurarii unei functionari corespunzatoare utilajele de stropit vor fi in mod regulat testate si certificate. Fiecare din dispozitivele de distribuire (duze de stropit, aspersoare rotative etc) vor trebui sa descarce cantitati similare de solutie / suspensie, intr-o maniera constanta si reproductibila. Sistemul de prindere a respectivelor dispozitive de stropit trebuie sa permita reglarea stricta a distantei pana la plantele tratate. Piesele uzate trebuiesc imediat inlocuite cu piese noi.

Sistemele de stropit trebuie sa asigure o distributie strict localizata pe randul de plante si nu pe intreg campul. Trebuie evitata aparitia zonelor netratate si/sau a celor dublu tratate. Acest fapt se realizeaza prin marcarea suprafetei de tratat, iar utilajele de aplicat pesticide trebuie sa permita respectarea marcajelor.

Doza de pesticid aplicata per ha trebuie corelata strict cu norma de udare stabilita de Comisia Interministeriala pentru Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar. Normele de udare sunt stabilite in functie de tipul si de varsta culturii si sunt cuprinse de obicei intre 330 si 1100 l/ha. Pentru a usura respectarea dozei de pesticid de obicei recomandarile de utilizare prevad atat doza, cat si concentratia recomandata la norma de udare corespunzatoare.

Calitatea tratamentului depinde de tipul utilajului de aplicare a pesticidelor si de

pregatirea utilajului pentru lucru, dar si de calificarea operatorului si de preocuparea operatorului pentru prestarea unor tratament de calitate.

Codul BPA are prevederi specifice referitoare la spalarea si/sau decontaminarea utilajelor folosite. Utilajele de pulverizare trebuie sa fie prevazute cu instalatii proprii de spalare. Aceste instalatii trebuie sa permita spalarea atat a utilajului, cat si a ambalajelor de pesticide. Este recomandat ca utilajul de stropit sa aiba si un rezervor cu apa curata, de capacitate corespunzatoare.

Apele de la spalarea ambalajelor vor fi incluse in solutia de stropit, cu respectarea normei de udare. Utilajele vor fi spalate cu ejet de presiune, in zone special amenajate, prevazute cu base de inactivare a pesticidelor din apele de spalare. Basele de inactivare a apelor de spalare vor fi delimitate si marcate corespunzator (Pericol, zona otravita!). Amplasarea baselor de inactivare va fi facuta la distanta corespunzatoare de locuinte, fantani, adaposturi de animale, culturi agricole.