Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura
Bolile la mazare

Bolile la mazare




Bolile la mazare

Viroze

1. Mozaicul nervurian al mazarii - Pea enation mosaic virus.

Boala a fost semnalata initial in America pe Vicia faba, insa acum este generalizata pe mai multe specii de plante cultivate in Europa, producand reduceri ale productiei de samanta de pana la 83 %. In Romania boala a fost semnalata pe mazarea furajera in 1974, la soiul Artona, cu o frecventa de 10 %.

Simptome. Pe frunzele tinere infectate se observa o clorozare si o ingrosare a nervurilor iar pe frunzele mature apar dungi de culoare verde-deschis sau pete neregulate ca forma, de nuante verzi-deschis, situate intre nervuri si uneori excrescente vizibile pe partea inferioara a frunzelor, langa nervuri. Plantele infectate au talia redusa, o ramificatie mai bogata, frunze mai mici, incretite si uneori ofilite (fig. 41).



Din cercul de plante gazda a agentului patogen fac parte:

bobul, la care plantele virotice au talia mica si frunze cu pete clorotice situate in lungul nervurilor, ofilite si cu pastai mici, cu un numar redus de boabe;

- lintea, la care plantele au varfurile comprimate, talie redusa, nu formeaza pastai si au frunze cu marginile rasucite spre partea superioara;

- nautul: plantele sufera de nanism si cloroze;

lupin, mazare si latir, a caror plante sunt mici, cu frunze incretite, clorotice si fara pastai. Virusul a mai fost semnalat la soia, lucerna si trifoi.

Agentul patogen - Pea enation mosaic virus Holmes (sin. Marmor pisi Holmes). Virusul este foarte asemanator cu cel ce produce mozaicul galben al fasolei dar se poate diferentia de acesta prin testarile pe soiurile standard. In natura agentul patogen este raspandit de Acyrthosiphon pisum (adulti si nimfe) iar transmiterea prin samanta a fost confirmata doar la Vicia faba si Vicia sativa.

Virusul are particule izodiametrice de 20-30 nm, este inactivat la 65oC si rezista in frunzele uscate 1-5 ani (L. Bos, 1969).

Prevenire si combatere. Prevenirea atacului la culturile de mazare se poate realiza prin izolari spatiale fata de celelalte specii de plante din cercul de gazde ale agentului patogen. Se recomanda tratamente cu insecticide in vederea distrugerii vectorilor si cultivarea de soiuri rezistente dar, dintre soiurile omologate la noi doar Auralia (din Germania) are un grad de rezistenta mai mare, in timp ce soiurile romanesti (Vedea, Marina) sunt mijlociu de rezistente. Soiurile de mazare degradina omologate in 2003 se comporta diferit: Diana si Perla de mai sunt rezistente iar Jubileu este tolerant la mozaic.

Bacterioze

. Arsura bacteriana a mazarii - Pseudomonas syringae pv. pisi

Boala a fost semnalata in 1915 in SUA, apoi in mai multe state europene iar in 1957 E. Docea si Olga Vulpe au depistat-o in culturile de mazare din jurul capitalei.

Simptome. Primele simptome ale bolii apar pe frunzele bazale unde se constata prezenta unor pete mici, de 1-6 mm in diametru, hidrozate, colturoase, galbene-cafenii la inceput apoi brune. Petele de pe tulpini, care sunt alungite, verzi-maslinii, pot sa conflueze si sa dea nastere la dungi necrotice de pana la 1,5 mm lungime, situate la locul de insertie a petiolului. Infectiile primare, timpurii pot produce uscarea florilor si uscarea primelor pastai mici; infectiile secundare tarzii se manifesta pe pastai sub forma de pete circulare sau neregulate ca forma, de 3-8 mm in diametru, hidrozate, de culoare galbena-brunie, iar ca urmare pastaile raman seci. Pe toate organele atacate, din tesuturile distruse apare exudatul bacterian de culoare alb-cenusie, ce se usuca si se brunifica (fig. 42).

Agentul patogen - Pseudomonas syringae pv. pisi (Sackett) Young, Dye & Wilkie (sin. Pseudomonas pisi Sackett), fam. Pseudomonadaceae.

Bacteriile au forma de bastonas, cu un cil polar si dimensiuni de  1,1-3,2 x 0,5-0,8 mm.

Epidemiologie. Raspandirea bacteriei in cultura se face prin scurentii de aer ce antreneaza fragmente de colonii (pelicule) bacteriene sau picaturile apei de irigatie (prin aspersiune) sau a apei de ploaie. Bacteria se transmite de la un an la altul prin samanta infectata si in masura mai redusa prin resturile vegetale infectate.

Evolutia bolii este favorizata de umiditatea atmosferica mare si de temperaturile ridicate cuprinse intre 28-30oC.

Prevenire si combatere. La semanat se va folosi samanta provenita din loturi semincere unde nu s-a manifestat atacul si preventiv va fi tratata cu oxiclorura de Cupru-1,5 kg/t. In prima parte a perioadei de vegetatie, in caz de semnalare a atacului si de depasire a pragului economic de daunare, se vor face doua tratamente cu fungicide de contact: Turdacupral-0,5 %, Dithane M-45- 0,2 % sau Vondozeb-0,2 % la interval de 10 zile. Dintre soiurile omologate pentru 1993 doar Victoria s-a dovedit rezistent la aceasta bacterioza, dar a fost scos din cultura in 1994

Micoze

Mana - Peronospora pisi

Boala este intalnita frecvent in culturile de mazare in perioadele umede ale anului, mai ales pe plantele tinere, inregistrandu-se pierderi de recolta de 10-20 %.

Simptome. Mana este prezenta pe toate organele plantelor, frunze, stipele, tulpini si pastai. Simptomele caracteristice sunt cele de pe frunze si stipele, pe care apar pete galbene-untdelemnii (fara contur precis), in dreptul carora pe fata inferioara se formeaza un puf cenusiu-violaceu. Zonele patate se necrozeaza si se usuca iar pe pastai se constata patrunderea agentului in boabe.



Agentul patogen - Peronospora pisi Syd., fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subincr. Mastigomycotina.

Aparatul vegetativ, sifonoplastul ciupercii, se dezvolta intercelular formand haustori iar la sfarsitul perioadei de incubatie da nastere la grupuri de falsi conidiofori ramificati dichotomic in treimea superioara, care ies prin stomatele de pe fata inferioara a frunzelor sau de pe alte organe. Ultimele terminatii ale acestor organe sunt sigmoide, inegale ca lungime si sustin false conidii (metasporangi) ovoizi sau elipsoidali de 22-27 x 15-19 mm. Prin aceste organe luate de vant, ciuperca se raspandeste in cursul perioadei de vegetatie pe alte plante si daca acestea sunt umezite, din ele apar filamente ce vor produce noi infectii.

In tesuturile necrozate se formeaza si oosporii - ultimii produsi de sexualitate dar si organe de rezistenta prin care se asigura persistenta agentului patogen in timpul iernii. Din oospori in anul urmator vor aparea filamente ce vor asigura infectiile pe diferite organe. Agentul patogen mai poate persista si in samanta din pastaile infectate.

Prevenire si combatere. Masurile preventive ca: asolament de 4 ani, folosirea la semanat de samanta sanatoasa, ingroparea resturilor atacate si semanarea de soiuri rezistente, sunt suficiente pentru a avea o cultura sanatoasa.Soiul Perla de mai omologat in 2003 este tolerant la mana .

Pentru a avea mai multa siguranta, se recomanda tratarea semintelor cu Apron 35 SD-2 kg/t, Apron X L 350 ES-1 l/t; Metoben-  4 kg/t, Bavistin-2 kg/t, iar in timpul vegetatiei daca se depaseste pragul economic de daunare si este umiditate ridicata (100 %), se va face un tratament cu Captadin 50- 0,25 %, Ridomil-0,1 % sau un alt fungicid sistemic antiperonosporic.

Antracnoza - Mycosphaerella pinodes

Boala ce se mai numeste si ascochitoza mazarii, este cunoscuta in toate tarile cultivatoare de mazare, in zonele cu climat umed si in perioadele cu precipitatii bogate. In tara noastra cea mai mare frecventa a atacului (40 %) s-a inregistrat in judetul Hunedoara (Tatiana Sesan, 1980).

Simptome. Frunzele, tulpinile si pastaile infectate prezinta pete mici de 1-2 mm, la inceput decolorate, apoi brune cu margini difuze sau precis delimitate. Zonele centrale necrozate ale petelor cu timpul devin cenusii si prezinta mici puncte negre. Atacul pe tulpini este foarte pagubitor, deoarece in dreptul petelor lungi de 1 cm, tesuturile sunt denivelate, tulpina se stranguleaza, iar partea superioara a plantei se usuca (fig. 43).

Pastaile atacate au pete circulare, brune sau cafenii-cenusii, adancite, cu puncte mici negre. Cu cat atacul pe pastai se instaleaza mai devreme, cu atat pagubele sunt mai mari si chiar daca se formeaza boabe, acestea au tegumentul zbarcit, cu pete galbene sau cafenii si prezinta o facultate germinativa scazuta.

Plantele aparute din boabele infectate pier in scurt timp dupa rasarire sau raman debile.

Agentul patogen - Mycosphaerella pinodes (Berk. et Blox) Niessl., fam. Dothideaceae, ord. Dothideales, cl. Loculoascomycetes, subincr. Ascomycotina, f.c. Ascochyta pinodes (Br. et Bl.) Jones.

Ciuperca prezinta un tal filamentos parazit pe care in cursul perioadei de vegetatie se formeaza picnidii de tip Ascochyta, aproximativ sferice sau turtite, cu un por situat la suprafata tesutului parazitat, prin care se elimina picnosporii ovoizi, alungiti, cilindrici sau usor curbati cu capetele rotunjite si cu o septa mediana, rar cu 2-3 septe.

Pe organele atacate au fost identificate 3 specii de Ascochyta:

Ascochyta pinodes (Br. et Bl.) Jones cu picnidii de 65-180 mm in diametru si picnospori de 12,3 x 4,5  mm;

A. pisi Lib. ce formeaza picnidii dispersate pe stipele, frunze si pastai, cu diametrul de 180-210 mm si cu picnospori de 13,9-4,2 mm;



A. pinodella Jones ce ataca tulpinile in zona coletului, unde formeaza picnidii de 70-182 mm si picnospori de 7,8 x 3,7 mm.

Se considera ca Ascochyta pinodes reprezinta forma conidiana a ciupercii Mycosphaerella pinodes,  A. pisi Lib. este forma de inmultire asexuata a ciupercii Didymella pinodes (Berk. et Blox.) Petrak iar A. pinodella Jones este o ciuperca neperfecta din ord. Sphaeropsidales. Forma perfecta, loculii cu asce, se formeaza pe resturile vegetale uscate, ascosporii din asce fiind maturi abia in primavara.

Antracnoza este favorizata de umiditatea ridicata (peste 90%), de temperaturile cuprinse intre 25-30oC si se manifesta puternic pe plantele cultivate in terenuri ingrasate excesiv cu azot.

Soiurile omologate in tara noastra manifesta o rezistenta medie la antracnoza cu exceptia soiului Victoria care s-a dovedit a fi rezistent. Soirile omo9logate in 2003 se comporta ca toletante-Perla, Jubileu- iar Diana este rezistenta la antracnoza

Prevenire si combatere. Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente, folosirea de samanta sanatoasa si ingrasarea echilibrata a solului. Inainte de semanat se va aplica un tratament seminal cu amestec de Metoben-2 kg/t + T.M.T.D.-2 kg/t. In timpul vegetatiei, la avertizare se pot aplica 3 tratamente: la inceputul ramificarii tulpinilor, inainte de inflorit si al treilea dupa inflorit cu Turdacupral- 0,5 %, Dithane M-45-0,2 %, Zineb-0,3 % sau zeama bordoleza - 0,5-0,75 %.

Rugina - Uromyces pisi

Boala este cunoscuta in toate zonele cultivatoare de mazare din Europa si America dar nu se inregistreaza pagube deosebite decat in anii cu precipitatii abundente.

Simptome. Boala se manifesta prin aparitia pe frunze si tulpini de pete de decolorare in centrul carora se deschid pustule mici, prafoase, de culoare bruna-deschis. Mai tarziu apar pete pe care se deschid pustule negre, mai numeroase pe partea inferioara a frunzelor (fig. 44). Plantele puternic atacate se usuca prematur si prezinta boabe sistave in pastai.

Boala este prezenta si pe frunzele diferitelor specii de Euphorbia, care au frunzele latite, ingrosate, aproape circulare cu puncte mici, negre (picnidii), pe fata superioara si cupe mici (ecidii), portocalii, reliefate pe fata inferioara.

Agentul patogen - Uromyces pisi (Pers.) de By., fam. Pucciniaceae, ord. Uredinales, cl. Teliomycetes,subincr. Basidiomycotina.

Ciuperca este o specie macrociclica si heteroica cu planta gazda intermediara Euphorbia cyparissias sau E. lucida si E. virgata. Pe aceste plante se formeaza picnidii hipofile si ecidii cu peridia cupulata, din care sunt pusi in libertate ecidiospori poliedrici, portocalii de 16-22 x 14-16 mm. Uredosporii mici, bruni-deschis, sunt unicelulari, de 21-26 x 18-21  mm, iar teliosporii mai inchisi la culoare, sunt sferici, usor verucosi, de 20-30 x  16-22 mm, cu porul germinativ acoperit de o papila plana incolora (fig.44).Agentul patogen paraziteaza si diferite specii de Lathyrus .

Epidemiologie. In cursul perioadei de vegetatie vehicularea sporilor (picnospori, ecidiospori si uredospori) este asigurata de vant si picaturile de ploaie iar transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin intermediul teliosporilor si prin miceliul de infectie din rizomii plantelor de Euphorbia, care odata infectate, cativa ani la rand, pana pier, formeaza tulpini scurte, pe care se gasesc frunze cu picnidii si ecidii.

Prevenire si combatere. Masurile de igiena culturala, araturile adanci, amplasarea corecta a culturii si distrugerea plantelor gazda, asigura prevenirea imbolnavirii plantelor de mazare. In cazul in care avem in cultura soiuri sensibile si atacul este foarte puternic, se poate face un tratament cu Polyram combi- 0,3 % sau Plantvax 75 WP - 0,2 %.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Folosirea altor instrumente de evaluare (investigatia, proiectul, protofoliul)
 PROIECT DIDACTIC - Cunoasterea numarului cinci
 Proiect iluminat electric si instalatii
 Organizarea si conducerea procesului tehnologic proiectat

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma Facultatea de Textile Pielarie - Tehnologia confectiilor din piele si inlocuitori - PROIECTAREA CONSTRUCTIV TEHNOLOGICA A UNUI PR

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA MANAGEMENT CRESTEREA VANZARILOR PRIN METODA IMBUNATATIRII SERVICIILOR CATRE CLIENTI

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 ATESTAT LA INFORMATICA - Baza de date relationala aplicata intr-o biblioteca scolara
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 GENERATOR DE TESTE GRILA - Proiect atestat Visual FOX PRO
 Proiect atestat - comercializarea produselor turistice balneare in statiunea sangeorz - bai

BURUIENI DIN CULTURI- METODE DE COMBATERE
PREZENTATI ETAPA VEGETATIVA SI GENERATIVA LA GRAU?
MENTINEREA CULTURILOR
NOTIUNI DE PEDOLOGIE
Masina pentru batozat mazare verde
Vestejirea in masa a cartofului - Colletotrichum atramentarium
Strategia agriculturii durabile si de dezvoltare a mediului rural pe termen lung, ca baza a organizarii unor exploatatii agricole durabile
CE DOZE DE INGRASAMINTE RECOMANDATI PENTRU CARTOF IN FUNCTIE DE SCOPUL CULTURII?



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu