Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » agricultura
NOTIUNI DE PEDOLOGIE

NOTIUNI DE PEDOLOGIE




NOTIUNI DE PEDOLOGIE

1 DEFINIREA CONCEPTELOR

Pedologia (« pedon »=sol,pamant : »logos » =stiinta) este ramura stiintelor naturii care se ocupa cu geneza, raspandirea geografica a solurilor cu caracterizarea lor din punct de vedere fizic, chimic si biologic, cu clasificarea si cu studiul posibilitatilor de ameliorate a fertilitatii.

Solul. Este partea superioara a scoartei terestre in care mineralele rocii afanate : apa, aerul, organismele vii(plante, animale) se afla intr-o continua interactiune, iar ca rezultat al interactiunilor au loc procese de humificare rezultand in final humusul. Solul este principalul mijloc de productie in agricultura si constituie unul din compartimentele esentiale ale agroecosistemelor alaturi de compartimentul planta si animal.

Principala insusire a solului este fertilitatea. Fertilitatea naturala rezulta sub actiunea factorilor ecologici, abiotici si biotici naturali.Fertilitatea naturala este caracteristica solurilor ne luate deloc in cultura.Prin actiunea antropica(umana) survin modificari ale fertilitatii solului prin lucrari de fertilizare,amendare,imbunatatirea regimuluide umiditate si alte lucrari. Se contureaza fertilitatea artificiala ca urmare cultivarii terenului. Fertilitatea naturala la care se adauga fertilitatea artificiala(indusa de om) formeaza fertilitatea reala(efectiva). 




F.N. + FAR = F.R.

Fertilitatea reala are un caracter dinamic, fiind dependenta de sistemul de agricultura practicat. Agricultura moderna presupune cresterea ponderii fertilitatii artificiale prin executarea diferitelor lucrari ale solului(regimul de aerare a solului, de umiditate, de imbunatatire a structurii solului, practicarea asolamentelor(rotatia culturilor in cadrul asolamentelor)  Prin lucrari de fertilizare, prin irigare, desecare sialte lucrari se asigura cresterea artificiala si implicit a fertilitatii reale sau efectiva.

Particularitatile solului

Solul este un produs al naturii, ce nu poate fi reprodus docamdata. Solul este limitat ca intindere(sunt si exceptii, Olanda,Belgia in zona polderelor sau delta fluviilor). Folosirea solurilor este limitata in functie de conditiile de clima si factorul geografic in general. Nu poate fi inlocuit de alt mijloc de productie. Solul nu se uzeaza in cazul unei folosiri chibzuite, in cazul unui comportament ecologic. Este unul din sursele de depoluare ale naturii(pana la un anumit prag).

2 FACTORII ECOLOGICI DE FORMARE A SOLURILOR – FACTORII DE SOLIFICARE

Influenta organismelor in procesul de solificare sau pedogeneza; un rol important il au: vegetatia(plantele), organismele animale, microorganismele care pot fi grupate in:

- macroflora; - macrofauna;

- microflora; - microfauna;

Plantele verzi determina prin procesul de fotosinteza acumularea materiei organice .Aceasta este supusa descompunerii, prin procese complexe chimice si biochimice, caracteristicile microorganismelor. Vegetatia este specifica fiecarei zone( de stepa , forestiera, precum si zonei alpine). In functie de tipul de vegetatie, sub actiunea ei, procesul de solificare(sau pedogeneza) este specific fiecarei zone.

In zona de stepa resturile organismelor sunt alcatuite din radacini, tulpini si frunze. Aceste resturi sunt supuse descompunerii microorganismelor, (mai ales de bacterii) .In aceste conditii se formeaza solurile bogate in humus (cernoziom). In zona forestiera resturile vegetale sunt reprezentate ca pondere de scoarta copacilor, fructe, frunze care formeaza un strat afanat in diferite faze de descompunere (litiera) bogata in lignina; descompunerea se produce mai lent. Rezulta humusul in cantitate mai mica si de calitate mai inferioara. Fertilitatea solurilor e mai scazuta in acest caz.

Prin acumularea resturilor organismelor animale,( macro si micro fauna) la care se adauga dejectiile acestora, se asigura acumularea materiei organice aflata in diferite faze de descompunere. Intensitatea procesului de solificare difera de conditiile ecologice si de particularitatile organismelor animale sau vegetale.

Influenta climei in procesul de solificare

Un rol determinant in procesul de pedogeneza il au temperatura ,precipitatiile, vanturile, umiditatea si alti factori. Temperatura si precipitatiile au rol predominant; determina pe zone geografice in functie de altitudine si expozitie formarea unui anumit tip de sol. Temperatura si precipitatiile influenteaza dezagregarea(proces de maruntire) , alterarea(in pedologie cu sensul de transformare chimica), influenteaza procesul de eluviere(deplasare pe verticala)- iluviere(depunere) si bioacumulare.

Influenta rocilor

In functie de tipul de roca, procesul de solificare decurge mai lent sau mai rapid. Roci usor solificabile sunt: loessul si tufurile vulcanice. Roci mijlociu solificabile - marnele( roca sedimentara de culoare gri).Rocile vulcanice sunt greu solificabile. Rocile constituie materialul original . Din aceasta cauza sunt numite roci mame(parentale).

In zona montana predomina rocile metamorfice si rocile vulcanice. In regiunile de deal, podis piemont si campie, predomina mai mult rocile sedimentare. Fiecare din acestea influenteaza procesul de solificare sau pedogeneza. Roca mama influenteaza ritmul, intensitatea de manifestare a factorilor pedogenetici.

Influenta reliefului

Relieful sau configuratia terenului indeplineste un rol radical in geneza si evolutia solurilor, dar si in raspandirea lor. Orice modificare a conditiilor de relief determina schimbarea invelisului de sol.

Influenta apei freatice si a apei stagnante

Prezenta apei influenteaza geneza sau formarea si evolutia solului. Intr-un ecosistem sursa de apa este cea rezultata din precipitatii care uneori prin baltire poate sa ajunga apa stagnanta.

Apa freatica aflata la adancimi variabie influenteaza procesul de pedogeneza . solurile hidromorfe se formeaza in conditii de exces de umiditate – raspandite in zonele de depresiuni si lunci. Sub influenta apei freatice se formeaza alte tipuri de sol(gleice).

Insusirile fizice, chimice si biologice ale solului pot fi influentate pozitiv sau negativ de catre apa, deci poate fi influentata fertilitatea solului. Apa freatica in functie de adancimea ei poate fi apa freatica la o adancime critica in cazul in care influenta este negativa.

In cazul in care apa freatica se afla la adancime subcritica(3-6 m) influenteaza regimul de umiditate in sens pozitiv. Apa freatica este influentata de regimul precipitatiilor, de influenta apelor curgatoare sau stagnante. Apa din precipitatii uneori se acumuleaza temporar mai ales in exces(in perioade lungi, ploioase sau dupa ploi cu caracter torential). In procesul de pedogeneza(de formare a solului) sub influenta apei rezultata din precipitatii se produc in sol fenomene de pseudogleizare. Sub influenta apei freatice se produce fenomenul de gleizare. Pseudogleizarea determina formarea solurilor pseudogleice, iar gleizarea determina formarea solurilor gleice.

Influenta timpului

Procesul de solificare are loc nu numai in spatiu ci si in timp sub actiunea diferitilor factori ecologici pedogenetici. Procesul de solificare care presupune: dezagregarea, alterarea, levigarea, bioacumularea etc. se produc in timp. Se apreciaza ca in zona temperata un sol se formeaza in 10000 ani; 1 cm de sol se formeaza in circa 100 ani.La latitudini si altitudini mari procesul de pedogeneza are loc foarte lent datorita conditiilor extreme de temperaturi scazute sau foarte scazute.

Influenta omului (factorul antropic).In procesul de formare a solului, rolul omului in timp si spatiu a devenit din ce in ce mai evident. Factorul antropic poate influenta prin actiuni pozitive procesul de pedogeneza. Prin actiuni negative omul poate stopa sau poate determina involutia procesului de pedogeneza.

Actiuni ale omului:

Cultivarea solurilor(terenurilor):

- prin aport de substante;

prin aport de energie;

defrisare;

lucrari mecanice – lucrarile solului;

prin combaterea bolilor si daunatorilor.

Ingrasamintele minerale,pesticidele(erbicidele + insecticidele+fungicidele) in cantitate prea mare pot determina prin poluare ,diminuarea sau stoparea fenomenului de bioacumulare prin disparitia populatiilor de plante sau animale, deci nu se acumuleaza in humus.Procesul de solificare fiind oprit. Foarte multe substante chimice acumulate in sol conduc la diminuarea procesului microbiologic. Balegarul survenit de la animalele aflate sub influenta antibioticelor(tratamente medicale) este inert.In conditiile in care se practica o agricultura ecologica(biodinamica), durabila se asigura un proces de solificare optim.

FORMAREA SI ALCATUIREA PARTII MINERALE A SOLULUI

Suprafata Terrei este de cca. 510 mil.km2. In procesul de pedogeneza are importanta scoarta sau litosfera Terrei sub care se afla , mantaua si nucleul.

Compozitia chimica a scoartei terestre.In litosfera(scoarta) se regasesc toate elementele chimice, procentul cel mai ridicat fiind detinut deO,Si,Al. Elementele chimice se gasesc sub forma de minerale. mineralele sunt corpuri naturale anorganice cu o compozitie chimica bine definita de regula omogene din punct de vedere fizic si chimic. Sunt raspandite cca 100 de minerale din peste 3000 cunoscute. Feldspatii si feldspatoizii reprezinta peste 60%, amfibolii si piroxenii 17%, cuartul 12%,iar micele, mineralele de titan si alte minerale diferenta.

Dupa compozitia chimica mineralele pot fi grupate astfel:

clasa elementelor native;

clasa sulfurilor;

clasa oxizilor si hidroxizilor;

clasa sarurilor haloide;

clasa compusilor oxigenati.

Silicatii – se regasesc in roci magmatice, metamorfice si sedimentare .Au importanta pedologica. Contin foarte multe elemente chimice. Mineralele argiloase rezulta ca urmare a manifestarii fenomenului de alterare(procese chimice) a mineralelor primare, de regula, silicatii.

4.COMPOZITIA PETROGRAFICA A SCOARTEI



Scoarta este alcatuita din asociatii de minerale care determina formarea rocilor. Rocile sunt alcatuite fie dintr-un mineral cum ar fi: gipsul, calcarul, cuartitul( fenomen rar) sau asociatii de mai multe minerale.

Dupa origine se disting:

- roci magmatice(vulcanice);

- roci metamorfice;

- roci sedimentare.

5. DEZAGREGAREA ROCILOR SI ALTERAREA

Rocile magmatice, rocile metamorfice ajunse la suprafata sunt supuse unor transformari formand un strat care este supus actiunii concertate a factorilor ecologici ai atmosferei, hidrosferei si biosferei.

Procesul de transformare(maruntire) a rocilor in particule de marimi diferite de dimensiuni din ce in ce mai mici fara schimbarea compozitiei chimice se numeste dezagregare.

Alterarea se produce concomitent cu dezagregarea, fenomenul fiind evident la suprafata particulelor rezultate prin dezagregare. Alterarea presupune transformari de natura chimica sau biochimica. Transformarile de natura biochimica decurg sub actiunea microorganismelor si macroorganismelor. Alterarea chimica si biochimica decurg simultan.

6. FORMAREA PARTII ORGANICE DIN SOL

Materia organica din sol este formata din organisme vii si din resturi ale organismelor vii. La suprafata solului si in sol se acumuleaza resturi organice (sau produse de descompunere) de origine vegetala sau animala. Masa organica moarta se afla intr-o continua transformare sub actiunea factorilor fizici si chimici(factori abiotici) dar si sub actiunea microorganismelor si mezofaunei(factori biotici). O parte din resturile organice sunt supuse unor procese de maruntire(descompunere), levigare(spalare), depunere rezultand in final copusi minerali.O alta parte din materia organica este supusa unor procese biochimice complexe. In urma transformarilor care au loc din punct de vedere biologic, chimic si biochimic rezulta compusi macromoleculari cu o structura variata si compozitie complexa. Partea organica a acestor produsi poarta numele de humus. Intre mineralizare si humificare se manifesta un echilibru. Cele doua procese sunt antagonice dar se afla intr-un echilibru dinamic.

Succesiunile de transformare biochimica si chimica determina asadar formarea humusului ca forma superioara de existenta a materiei organice, rezultand compusi coloidali humici. Humusul este de 5 tipuri.

Frecvent materia organica din sol este combinata prin legaturi chimice, fizico-.chimice cu materia minerala rezultand complexe organo-minerale cum ar fi complexele argilo-humice, argilo-feri-humice,humico-ferice,compusi humico-aluminici.

Chelatii – sunt complexe organice cu metale (Cu, Co, Fe, Mn, Ni si altele).Au rolul in mobilizarea si retinerea microelementelor din sol.

Importanta si rolul humusului in fertilizarea solului

Humusul este constituientul ce influenteaza major totalitatea insusirilor fizice, chimice si biologice ale solului si determina potentialulproductiv, respectiv fertilitatea solului.Humusul mareste activitatea biologica, coeziunea particulelor elementare la solurile usoare, mareste permeabilitatea pentru apa si aer, contribuie la fixarea sau absorbtia cationilor (exemplu.: Ca, Mg, K). Cationii sunt necesari nutritiei plantelor, Humusul si alte surse asigura eliberarea cationilor in solutia solului.

7. FORMAREA PROFILULUI DE SOL

Sub actiunea factorilor ecologici, pedogenetici(clima, macro-microorganisme si altii) se desfasoara in spatiu si timp fenomenul de solificare. Se contureaza mai multe straturi(orizonturi). Totalitatea orizonturilor formeaza profilul solului. In functie de roca mama, durata si intensitatea actiunilor, factorilor ecologici, orizonturile au o anumita succesiune. Succesiunea este specifica pentru fiecare tip de sol.

Tipul de sol:

reprezinta unitatea sistematica de baza in clasificarea solului;

reflecta modul de manifestare a conditiilor de solificare si starea de echilibru(dinamic) cu mediul inconjurator

are insusirile fizice,chimice si biologice ,caracteristice;

pentru desemnarea, recunoasterea, identificarea tipurilor de sol se recurge la folosirea unor simboluri respectiv coduri; fiecare orizont are un simbol aparte.

Orizontul A

Este orizontul de bioacumulare – bogat in humus. Poate fi:

Am – orizontul Am molic(mollis – moale); un orizont de culoare foarte inchisa, structura glomerulara; grosime cam 25 cm, se dezvolta in zone cu climat putin umed.

Au – orizontul Au umbric(umbra); zona cu climat umed si racoros.

Ao – orizontul Ao ocric(achros-acru-deschis); apare in zonele umede, foarte umede, de culoare deschisa, mult mai sarac in materia organica.

Orizontul B

Orizont iluvial – orizont de depunere al argilei, situat sub un orizont E;

Bv – orizontul cambic, rezulta din alterarea si depozitarea pe loc a materialului parental; are culoare inchisa; structura este poliedrica, columnara, prismatica; textura este fina, grosimea >10 cm

Bt – orizont b textural sau argilo-iluvial; contine argila migrata din partea superioara, culoarea este diferita de regula mai inchisa fata de roca mama, structura prismatica, columnara sau poliedrica, grosimea>7,5 cm.

Orizontul E

Din care eluviaza(se deplaseaza pe verticala argila), eluviaza hidroxizii de Fe si aluminiu, este imbogatit in cuart sau alte minerale.

El – orizont luvic; are culoare deschisa, structura poliedrica, lamelara, sau fara structura, textura mai grosiera.

Ea – orizont albic, culoarea si mai deschisa decat in El; structura asemanatoare cu El; textura mai grosiera;

Es – orizontul spodic(podzol – cenusa); aspectul unui strat cu cenusa, se formeaza in zone montane, fara structura, culoarea este deschisa, continut foarte scazut in materie organica, fertilitate scazuta.

Orizontul G

Orizontul gleic de acumulare a oxizilor si hidroxizilor de Fe, Al, Mn, evolueaza in conditii de exces de umiditate sub influenta apei freatice;

Gr – orizont gleic de reducere; colorit uniform sau aspect marmorat; se formeaza in conditii de exces de umiditate, sub influenta apei freatice in mediu anaerob; are miros de hidrogen sulfurat.

Go – orizont gleic de oxidare, exces de umiditate, prezenti oxizi sub forma de pelicule si concretiuni; aspect marmorat.

Orizontul W

Orizontul pseudogleic, se formeaza in conditii de exces de umiditate, sub influenta apei din precipitatii, aspect marmorat; grosimea >15 cm, sunt prezente pe locurile cu umiditate permanenta.

Orizontul Wg

Orizontul pseudogleizat, evolueaza in cazul in care solul este umed-uscat(perioade ce se succed); umiditate temporara.

Orizontul C

Orizont mineral, apare in partea inferioara, ca material parental.

Rrz – orizontul redzinic, orizont format din roci dure, calcaroase, dolomite, roci eruptive, este specific solurilor cu profil scurt, redzime sau pseudoredzimele.

Orizontul O

Organic, nehidromorf, format in conditii de deficit de apa, constituit din material organic partial, transformat sau aflat in stadiu avansat de descompunere.

Orizontul T

Orizontul cu turba – orizont organic hidromorf, specific solurilor turboase(mlastini si turbarii)(Harghita, Poiana Stampei – turbarii Valea Somesului Cald; zona Ciucului);

Orizonturile solurilor saraturate

Sunt caracteristice urmatoarele orizonturi:

Sa – orizont salic

Sc – orizont salinizat

Na – orizont natric(alcalic)

Ac – orizont alcalizat.

Solurile saraturate se caracterizeaza prin insusiri fizice ,chimice si biologice nefavorabile ceea ce determina o fertilitate foarte scazuta.

8. PROPRIETATILE SOLULUI

Proprietatile fizice ale solului

Solurile se caracterizeaza prin insusiri fizice chimice si biologice

Textura solului .In pedologie ,textura solului reprezinta gradul de finete al particulelor elementare care poate fi : argiloasa,lutoasa si nisipoasa sau intermediara:argilo-lutoasa,luto-nisipoasa s.a.m.d.

Textura influenteaza porozitatea solului, structura solului, influenteaza drenajul, regimul de aer, capacitatea de retinere a apei, influenteaza insusirile de adsorbtie si schimb cationic. In functie de textura se iau decizii in executarea lucrarilor de irigare, desecare si drenaj.

Structura solului.In pedologie ,structura reprezinta gradul de asociere al particulelor elementare.Structura poate fi:glomerulara-mazarata,alunara,nuciforma,prismatica si columnara. Dupa gradul de structurare se disting soluri nestructurate, slab structurate, moderat structurate si bine structurate. In solurile fara humus, fara argila, fara carbonati de Ca nu se formeaza structura. Structura poate fi imbunatatita datorita influentei favorabile a microorganismelor(micelii, ciuperci), precum si prin cultivarea leguminoaselor(transloca calciu din profunzimea solului), sau a gramineelor anuale sau perene care au radacinile fasciculate.



Structura glomerulara si importanta ei economica si ecologica

Solurile bine structurate asigura:o activitate optima pentru macro si microorganisme, un regim aerohidric favorabil, o nutritie optima a plantelor(echilibrata). Procesele biochimice(humificarea, amonificarea, nitrificarea), decurg in conditii optime; mineralizarea este optima, nutritia optima. In solurile slab structurate nu se asigura conditii optime de vegetatie .

Cauze care determina degradarea structurii solului

- cauze mecanice: executarea repetata a lucrarilor agricole mecanizare, ploile cu caracter torential.

-cauze fizico-chimice: indepartarea ionilor de Ca, rezulta degradare partiala.

-cauze biologice: diminuarea aportului de materie organica.

Refacerea structurii solului

Pentru a asigura conditii optime de vegetatie pentru plante refacerea structurii solului se poate asigura prin:

folosirea amendamentelor pe baza de Ca;

cultivarea leguminoaselor;

- fertilizarea organica(gunoi de grajd sau ingrasaminte verzi);

executarea unor lucrari agrotehnice moderne care diminueaza numarul de treceri pe terenl cu masini agricole;

folosirea unor substante stabilizatoare ale structurii solului(foarte costisitoare).

Proprietatile chimice ale solului

Starea coloidala este determinata de particulele foarte fine ale solului constituite din argila si/sau humus. Coloizii pot fi minerali sau organo-minerali.

Fenomenul de retinere(adsorbtie) presupune retinerea de catre microparticulele solului a substantelor minerale, organice aflate in stare de suspensie grosiera, coloidala, moleculara sau ionica. Solurile bogate in humus si argiloase au o capacitate de retinere ridicata a materiei anorganice .

Faza lichida sau solutia solului reprezinta apa si substantele dizolvate aflate in stare ionica sau compusi dizolvati.

Surse ce imbogatesc solutia solului: precipitatiile, panza freatica, apa de irigatie, la care se adauga substantele minerale rezultate prin fertilizare.

Faza solida: este constituita din substantele minerale si cele organice. In urma procesului de alterare a rocilor sunt puse in libertate foarte multe elemente(. K; P; Ca; Mg ,Fe.Mn,Al si multe altele).Totodata se acumuleaza elemente chimice si prin simplificarea materiei organice supusa descompunerii ,dupa cum s-a mai precizat.

Concetratia difera in functie de regimul hidric si de calitatea mineralelor. Compozitia si concetratia solutiei solului variaza in perioada de vegetatie si de la un an la altul.

Reactia solului. Se exprima prin valoarea pH si reprezinta logaritmul cu semn schimbat al concetratiei ionilor de hidrogen.

Conditiile optime de vegetatie pentru plante se realizeaza cand pH-ul este cuprins intre 6,5-7,5.In functie de valoarea pH solurile se clasifica astfel:

pH sub 6.8 sol acid

pH cuprins intre 6,8-7,2 sol neutru

pH peste 7,2 solbazic sau alcalin

Conditiile optime de vegetatie pentru plante se realizeaza cand pH-ul solului este cuprins intre valorile6,5-7,5.

Apa, aerul si temperatura solului

Apa din sol prezinta importanta in desfasurarea activitatilor biologice pentru, flora si fauna din sol. Se apreciaza ca pentru un gram de materie vegetala in functie de specie se consuma intre 220-1000 g apa. De exemplu la lucerna pentru sinteza unui kilogram de substanta uscata se consuma peste 700-800 Kg apa. Retinerea apei in sol este determinata de cantitatea de apa disponibila dar depinde si de alte insusiri ale solului( textura solului structura solului).

Formele de apa din sol:

apa legata chimic – nu este accesibila plantelor;

apa legata fizic – partial accesibila plantelor;

apa libera care poate fi solida, lichida(apa capilara), apa gravitationala – este accesibila plantelor. Apa de capilaritate actioneaza de jos in sus.

Indicii hidrofizici ai solului

In practicarea agriculturii, in stabilirea regimului de irigare este important sa se cunoasca gradul de umiditate a solului. Starea de umiditate a solului se apreciaza prin anumite valori, numiti indici hidrofizici prin care se exprima procentual continutul apei in raport cu masa solului uscat.

CH – coeficientul de higroscopicitate – reprezinta cantitatea maxima de vapori de apa pe care o poate adsorbi solul intr-o atmosfera saturata cu vapori de apa. Nu este accesibila plantelor.

CO – coeficientul de ofilire – reprezinta pragul inferior al umiditatii solului la care plantele se ofilesc definitiv.

CC – capacitatea de apa in camp – reprezinta cantitatea maxima de apa capilara pe care o poate retine solul. Cand valoarea CC este cuprinsa intre 40-50%, sunt asigurate conditii optime de vegetatie pentru plante.

CAU% - capacitatea de apa utila Reprezinta rezerva deapa utila, accesibila plantelor ce o poate retine sol;

CAU% = CC% - CO%

Capacitatea de apa utila are importanta practica in stabilirea momentului optim pentru irigarea culturilor.

CT – capacitatea totala pentru apa – reprezinta cantitatea de apa maxima pe care o poate retine solul in urma udarii timp de o ora.

Aerul din sol. Reprezinta starea gazoasa. Compozitia lui variaza in limite destul de reduse; schimbul de aer dintre dintre compartimentele sol - atmosfera se produce destul de lent. Compozitia este asemanatoare cu aerul atmosferei dar cu precizarea ca in sol, continutul de CO2 creste ca urmare a proceselor biochimice care se produc. Regimul aerului din sol poate fi echilibrat cand solul are o structura si textura favorabila, iar regimul de aer este deficitar cand umiditatea este foarte ridicata.

Temperatura solului. Alaturi de apa, aer, caldura solului constitue un alt factor important (ecologic) care asigura cresterea si dezvoltarea plantelor. In functie de temperatura se desfasoara procesule de germinatie al semintelor, rasarirea plantelor; se dezvolta sistemul radicular; se desfasoara regimul de nutritie, activitatea microorganismelor din sol si altele .

Sursa principala de energie este de origine solara. Din totalul energiei solare incidente 33% patrunde in sol, 10%este reflectata de sol, 40% reflectata in spatiul cosmic, iar 17% este absorbita de atmosfera. Cantitatea de energie solara este influentata de: latitudine, relief, expozitie, umiditate, nebulozitate, culoarea solului si alte particularitati.

Importanta temperaturii solului. Alternarea perioadelor inghet- dezghet influenteaza procesul de dezagregare a solului, influenteaza calitatea araturii; influenteaza momentul insamantarii; se alege structura culturilor; se aleg soiurile, hibrizii.

9. SOLURILE ROMANIEI

Clasificarea solurilor Romaniei.In mod asemanator altor stiinte biologice, solurile se clasifica in

clasa de sol;. tipul de sol;. subtipul; varietatea;. familia; specia; varianta.

In stabilirea si identificarea unitatilor taxonomice se folosesc orizonturile diagnostic si caracterele diagnostic.

Orizontul diagnostic este orizontul pedogenetic sau insusirea respectiv insusirile care constituie un criteriu determinant in delimitarea unei unitati taxonomice. Identificarea se face pe teren in urma saparii sectiunii de control.

Clasele de soluri mai importante

Clasa Molisoluri(Am orizont diagnostic)



Clasa Argiluvisoluri (Bt - // - // -)

Clasa Cambisoluri (Bv - // - // - )

Clasa Spodosoluri ( Bs - // - // -)

Clasa Umbrisoluri (Au - // - // -)

Clasa solurilor hidromorfe(G;W orizont diagnostic)

Clasa solurilor halomorfe(Sa, Na orizont diagnostic)

Clasa solurilor neevoluate, trunchiate, desfundate(A, foarte slab dezvoltate)

Clasa solurilor organice(T)

Clasa Molisoluri . orizont diagnostic(Am)

Ex.: tipuri – soluri balane.

Raspandire: Dobrogea, unele zone de padure din Transilvania.

Fertilitate: buna.

Mod de folosire: la toate culturile(cereale, plante tehnice, vie, pomi).

Cresterea fertilitatii: fertilizare, irigare.

Cernoziomurile

Raspandire: Campia Romana, Campia de Vest, Dobrogea, Moldova, Transilvania.

Fertilitatea: foarte buna.

Mod de folosire: majoritatea culturilor.

Cresterea fertilitatii: fertilizare, irigare.

Cernoziomurile cambice

Raspandire: Muntenia, Dobrogea, Moldova, Transilvania, Oltenia.

Fertilitatea: foarte buna.

Mod de folosire: majoritatea culturilor.

Cresterea fertilitatii: fertilizare organica.

Cernoziomurile argilo-iluviale(Am Bt)

Raspandire: Muntenia, Moldova, Transilvania, Oltenia.

Fertilitatea: buna, spre foarte buna.

Mod de folosire: majoritatea culturilor(mod deosebit pomicultura, viticultura)

Cresterea fertilitatii: irigare, fertilizare organica, minerala.

Soluri cenusii:

Raspandire: Podisul Sucevei, Podisul Central al Moldovei, Dobrogea.

Fertilitatea: buna.

Mod de folosire: cereale, plante furajere, plante industriale, pomi, vita.

Cresterea fertilitatii: irigare, fertilizare organica, minerala.

Rendzinele:

Raspandire: mai ales in zona montana si subcarpatica, in Dobrogea, in anumite zone din Transilvania.

Fertilitatea: foarte diferita

Mod de folosire: silvicultura, pajisti naturale, pomi, vita, mai putin plante de cultura, solul este foarte bogat in schelet.

Cresterea fertilitatii: fertilizare organica, minerala, adunarea schelettului(pietre), combaterea eroziunii solurilor.

Clasa Argiluvisol(Bt) – soluri brun roscate

Raspandire: sudul tarii, Muntenia, Oltenia, pe suprafete mici in Transilvania si Banat.

Fertilitatea: buna.

Mod de folosire: majoritatea culturilor de campie inclusiv pomicultura, viticultura.

Cresterea fertilitatii: se respecta o agrotehnica complexa, completat de irigari, fertilizare organica si minerala.

Soluri brune argiloiluviale

Raspandire: zona de deal, podis si piemont.

Fertilitatea: relativ buna.

Mod de folosire: cereale, plante tehnice, pomi, vita.

Cresterea fertilitatii: fertilizare organica, minerala.

Soluri brune roscate- luvice(podzolice – aduce cu cenusa)

Raspandire: sudul tarii, Muntenia, Oltenia, pe suprafete mici in Transilvania si Banat, suprafete putin drenate, acoperite cu paduri.

Fertilitatea: mai scazuta fata de brun-roscate.

Mod de folosire: cereale, floarea soarelui, soia, plante furajere.

Cresterea fertilitatii: fertilizari organice, chimice, corectarea pH, se imbunatateste regimul hidric sau apa prin lucrari de drenaj.

Luvisoluri albice(soluri podzolice argilo-iluviale)

Raspandire: idem analul solurilor brune argiloiluviale.

Fertilitatea: foarte scazuta .

Mod de folosire: cereale, pomi si plante furajere.

Cresterea fertilitatii: fertilizari organice(doze ridicate), minerale si se executa lucrari de afanare a solului.

Clasa cambisol – soluri brune, eumezobazice

Raspandire: zona de podis din Transilvania, Moldova, zona de deal si subcarpatica, zona piemontana vestica.

Fertilitatea: relativ buna.

Mod de folosire: cereale, cartof, plante furajere, pomicultura si se cultiva pajisti.

Cresterea fertilitatii: fertilizare organica, minerala, se respecta asolamentele, se combate eroziunea solului.

Soluri rosii(Terra Rosa)

Raspandire: in vestul tarii, in Muntii Padurea Craiului, zona de podis a Mehedintilor.

Fertilitatea: relativ buna.

Mod de folosire: pajisti, pomicultura, cereale.

Cresterea fertilitatii: fertilizare organica, minerala, se corecteaza eroziunea solului.

Soluri brune acide

Raspandire: zona de munte.

Fertilitatea: scazuta.

Mod de folosire: pajisti, silvicultura.

Cresterea fertilitatii: fertilizare organica mai ales tarlire, administrarea amendamentelor de Ca, precum si fertilizare minerala.

Clasa spodosoluri – orizont diagnostic Bs, spodic

Fertilitatea: foarte slaba, pajisti de productie foarte scazuta.

Cresterea fertilitatii: administrarea ingrasamintelor organice, practicarea tarlitului, fertilizarea cu ingrasaminte chimice N,P,K si corectarea ph-lui cu amendamente, contraindicat a se imprastia rumegus pe terenuri deoarece rumegusul acidifica solul, deseurile lemnoase se ard si se imprastie cenusa care are proprietati bazice.

Clasa solurilor hidromorfe – s-au format si evoluat in conditii de exces de umiditate – temporar sau permanent. Solurile gleice au ca orizont diagnostic G si au evoluat sub influenta apei freatice iar cele pseudogleice sub influenta apei din precipitatii sau orizontul diagnostic W. Ele sunt raspandite in zona de stepa, silvostepa, pe suprafete foarte mari in Campia de Vest, Campia Romana, zonele luncilor sau Delta, sunt raspandite in depresiuni din Tara Barsei, Fagaras, Hateg, Teius, Baia Mare.

Fertilitatea: scazuta.

Cresterea fertilitatii: se recomanda drenajul, fertilizarea organica, fertilizare sustinuta cu N,P,K si corectarea pH-lui acid cu amendamente pe baza de Ca

.Clasa solurilor halomorfe – orizont diagnostic Sa(salic) Na(natric)

Raspandire: in zona de stepa, silvostepa, fertilitatea foarte scazuta, datorita proprietatilor nefavorabile determinate de ionii de sodiu dar si a sarurilor solubile.

Cresterea fertilitatii: se face prin executarea drenajelor urmate de udari repetate(lucrari costisitoare) si corectarea pH-lui alcalin cu sulfat de calciu(CaSO4), se executa fertilizarea organica, chimica iar dintre culturi pot fi recomandate sorgul, sfecla de zahar, floarea soarelui, lucerna iar in zonele dun sud orezul.

Clasa solurilor neevoluate, trunchiate si desfundate

Solurile neevoluate – caracteristica orizontului A – slab format evoluat, deasupra materialului parental sau rocii mama.

litosolurile – formate pe roci compacte

planosoluri aluviale – soluri aluviale raspandite in luncile raurilor, malurile lacurilor, in Delta Dunarii si pe suprafete supuse umiditatilor periodice. Fertilitatea – foarte diferita, se recomanda indiguirea, irigarea, drenaje si o agrotehnica adecvata. Culturi: legumele si orezul.

Clasa solurilor organice –( solurile turboase), orizont diagnostic T – orizont cu turba ce poate fi mai gros de 50 m. Sunt raspandite in zonele joase si platouri montane.Fertilitatea este scazuta.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Vestejirea in masa a cartofului – Colletotrichum atramentarium
Bolile lucernei
Instalatii pentru extractia cu dizolvanti;(asigura proces de difuzie moleculara si prin convectie)
CUM SI CAND SEMANAM INUL PENTRU FIBRA ?
Posibilitati de evitare a infectiilor transmisibile prin sol
Densitatea optima la culturile camp
MENTINEREA CULTURILOR
Bolile inului





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu