Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » agricultura
Strategia agriculturii durabile si de dezvoltare a mediului rural pe termen lung, ca baza a organizarii unor exploatatii agricole durabile

Strategia agriculturii durabile si de dezvoltare a mediului rural pe termen lung, ca baza a organizarii unor exploatatii agricole durabile



Strategia agriculturii durabile si de dezvoltare a mediului

rural pe termen lung, ca baza a organizarii unor exploatatii

agricole durabile

Obiectivul general al acestei strategii este acela de a contribui la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in cadrul parteneriatului de aderare (98/c/202/08 JOCE 29.06.1998) si a Planului national de adoptare a acquis-ului comunitar.

In domeniul agriculturii si al dezvoltarii rurale, in urma analizei strategiei anterioare si a rezultatelor M.A.A.P. au rezultat principalele obiective strategice pe termen lung dupa cum urmeaza:




1. Consolidarea proprietatii private mergand in directia formarii unor exploatatii de dimensiuni medii.

2. Sprijinirea diferentiata a producatorilor agricoli in directia promovarii elementelor performante.

3. Sprijinirea si dezvoltarea aplicarii masurilor de agro-mediu.

4. Instruirea si imbunatatirea pregatirii profesionale a fermierilor si a tinerilor pe obiective precise.

5. Imbunatatirea structurilor in vederea prelucrarii, comercializarii si realizarii controlului de calitate.

6. Adaptarea si dezvoltarea spatiului rural.

7. Contributia la implementarea acquis-ului comunitar.

Obiectivele specifice ale strategiei pe termen lung pe optiuni strategice sunt:

1. Consolidarea proprietatii private mergand in directia formarii unor exploatatii de dimensiuni medii.

• accelerarea procesului de retrocedare a proprietatilor funciare;

• sprijinirea crearii unei exploatatii agricole eficiente cu ajutorul investitiilor;

• crearea unui fond de asigurari impotriva calamitatilor din agricultura.

2. Sprijinirea diferentiata a producatorilor agricoli in directia promovarii elementelor performante:

• crearea unui sistem de subventionare adresat direct producatorului agricol si bazat pe criterii de transparenta si eficienta economica;

• sprijinirea actiunilor de interes national privind combaterea bolilor si daunatorilor si asigurarea necesarului de ingrasaminte chimice si pesticide;

• stimularea comercializarii produselor agroalimentare cu ajutorul armonizarii standardelor alimentare;

• acordarea de consultanta pentru producatorii agricoli in vederea;

• aplicarii noilor tehnologii si standarde de calitate.

3. Sprijinirea si dezvoltarea aplicarii masurilor de agro-mediu:

• Identificarea zonelor ce prezinta restrictii de mediu si apoi acordarea pentru producatorii locali a unor sustineri financiare;

• Sustinerea sistemului de exploatare de tipul „agricultura ecologica” sau „organica” sau „durabila”;

• Initierea unui sistem de compensatii pentru fermierii care practica un sistem de agricultura durabila (pentru a putea acoperii diferentele de venituri dintre cele doua tipuri de exploatatii).

4. Instruirea si imbunatatirea pregatirii profesionale a fermierilor si a tinerilor pe obiective precise:

• instruirea fermierilor privind aplicarea tehnologiilor durabile pentru practicarea acestui tip de agricultura in conditii de eficienta;

• instituirea si dezvoltarea programelor de formare a tinerilor destinate mai cu seama domeniilor agriculturii, silviculturii, acvaculturii, pescuitului, artizanatului rural si al tehnologiilor avansate;

• sprijinirea stabilirii tinerilor fermieri in arealele depopulate sau cu restrictii de mediu;

• schimbarea structurii de varsta a agricultorilor in favoarea tinerilor.

5. Imbunatatirea structurilor in vederea prelucrarii, comercializarii si realizarii controlului de calitate:

• adaptarea standardelor de calitate si control, de sanatate si de marketing la nivelul UE;

• adaptarea sectorului agricol la pietele interne si internationale;

• imbunatatirea functionarii canalelor de distributie,

• adoptarea de tehnologii noi de prelucrare.

6. Adaptarea si dezvoltarea spatiului rural;

• imbunatatirea serviciilor de baza din mediul rural;

• imbunatatirea infrastructurii din mediul rural;

• protejarea si conservarea mostenirii rurale.

7. Contributia la implementarea acquis-ului comunitar:

• legislatia nationala in vigoare;

• stabilirea unui cadru legislativ institutional minim, care sa permita in viitor aplicarea Politicii Agricole Comunitare. Prefigurarea efectelor adoptarii acestor prioritati vor fi cel putin urmatoarele:

  • realizarea unor exploatatii agricole performante atat in ceea ce priveste structura de proprietate cat si structura de productie urmarind cresterea nivelului veniturilor fermierilor;
  • sprijinirea producatorilor agricoli prin crearea unui sistem de subventii bazat pe eficienta economica si dezvoltare durabila, fapt care duce la practicarea unor tehnologii de productie care protejeaza mediul si care pot asigura produse de calitate la standarde europene;
  • identificarea si dezvoltarea masurilor agrotehnice ecologice cu ajutorul participarii statului, realizand in acelasi timp atat securitatea alimentara a populatiei cat si protectia mediului;
  • diversificarea practicilor agricole generand si mentinand nivelul de ocupare al fortei de munca;
  • imbunatatirea filierelor produselor agricole avand ca obiectiv final realizarea controlului de calitate;
  • dezvoltarea potentialului rural si protejarea mediului;
  • imbunatatirea cadrului legislativ al Romaniei, baza a aplicarii Politicii Agricole Comunitare.

Principalele masuri prin care se pot realiza obiectivele strategiei

aplicate la nivel microeconomic pentru obtinerea unor exploatatii agricole

durabile sunt:

1. Consolidarea proprietatii private mergand in directia formarii unor exploatatii de dimensiuni medii.

Ca urmare a aplicarii Legii fondului funciar nr.18/1991, suprafata agricola a tarii noastre a fost pulverizata in cateva zeci de milioane de parcele, repartizate la peste 6 milioane de proprietari.



Problema cea mai mare este parcelarea excesiva a suprafetei agricole care nu permite efectuarea tuturor lucrarilor din fisele tehnologice sau chiar daca permit, aceste lucrari nu asigura eficienta. Deci, principala masura care trebuie aplicata este aceea de comasare a parcelelor existente intr-o gospodarie (de regula fiind in numar de 5-6) intr-o singura sola.

Noile exploatatii de dimensiuni medii se pot realiza cu ajutorul cadrului legal deja creat (de exemplu: Legea arendei, Legea asocierii, Legea circulatiei juridice a pamantului). Deci, acestea s-ar putea obtine prin asociere, vanzare-cumparare si nu in ultimul rand prin arendare. Din pacate, pana acum, acestea modalitati de crestere a dimensiunii medii a exploatatiilor agricole nu au avut succes. Aceasta s-a datorat in

primul rand, deoarece peste 70% din exploatatii sunt de subzistenta care au productia orientata in special pentru autoconsum (deci nu spre comercializare) si in al doilea rand, deoarece 45% din numarul lor apartin unor proprietari absenti (care locuiesc la oras si care au venituri din afara agriculturii). Pentru formarea unor exploatatii agricole de dimensiuni medii, bazate pe eficienta, va trebui sa se aiba in vedere urmatoarele: o in primul rand, retrocedarea tuturor terenurilor agricole si acordarea titlurilor de proprietate pentru a avea loc definitivarea regimului juridic al proprietatii (in acest sens am propune ca statul sa nu ocroteasca doar proprietatea ci chiar sa o garanteze); o dupa emiterea definitiva a actelor de proprietate trebuie sa aiba loc intocmirea si actualizarea registrelor funciare; o crearea unei exploatatii de dimensiuni medii prin:

• asociere;

• cumparare;

• schimb (schimbarea unor parcele intre proprietari pentru a obtine o suprafata comasata);

• arendare pe un numar mai mare de ani, cu o clauza, ca in viitor sa poata cumpara suprafata arendata acordand proprietarului un procent simbolic din productia vanduta

pentru a-i facilita cumpararea. o pentru considerarea proprietatii private si in mod direct a exploatatiilor agricole trebuie sa se creeze firme care sa ofere servicii in domeniul tehnologiei si al managementului. Astfel, cele din domeniul tehnologiei trebuie sa asigure urmatoarele servicii:

• mecanizarea;

• transportul;

• asigurarea tuturor resurselor necesare productiei (de la samanta pana la tractoare);

• activitati de marketing (de exemplu, vanzarea productiei).

Cele din domeniul managerial trebuie sa ofere urmatoarele servicii:

  • realizarea planului de afaceri;
  • consultanta in diferite domenii din agricultura (privind diferite investitii);
  • sporirea randamentelor;
  • asigurarea rentabilitatii.
  • consolidarea proprietatii prin acordarea unor credite subventionate pentru investitii si nu in ultimul rand prin crearea unui sistem cooperatist (de exemplu: cooperative de
  • aprovizionare, achizitii, prelucrare a produselor agricole si de valorificare, de prestari servicii etc.) care sa beneficieze de o sustinere financiara bazata pe subventii, imprumuturi cu dobanda bonificata, sprijin in achizitionarea materialului biologic etc.);
  • la fel de importanta este si crearea unui sistem modern de asigurari si reasigurari impotriva calamitatilor din agricultura.

Activitatea din agricultura se desfasoara in conditii de risc si incertitudine din cauza factorilor naturali care pot fi nefavorabili si care pot provoca pagube producatorilor agricoli. Acest sistem trebuie sa asigure despagubirea intre 60-80% din pagubele

suferite prin actiunea nefavorabila a factorilor naturali. Urmarind realizarea tuturor masurilor se va putea contribui la consolidarea proprietatii private si mod deosebit la consolidarea exploatatiilor agricole de dimensiuni medii realizandu-se un obiectiv extrem de favorabil daca ne gandim ca acestea vor predomina agricultura.

2. Sprijinirea producatorilor agricoli in directia promovarii elementelor performante

Tinand cont de situatia dezastruoasa in care se afla producatorii agricoli, singura solutie este sprijinirea acestora pe criterii de eficienta. Iata principalele masuri prin care poate avea loc sprijinirea producatorilor agricoli in directia promovarii elementelor performante:

  • suspendarea impozitului pe venitul global pentru cel putin 5-10 ani. In acest timp producatorii agricoli ar putea sa-si investeasca profitul in diverse masini si utilaje agricole, ingrasaminte chimice, adaposturi pentru animale, sere etc., astfel incat acestia sa devina producatori agricoli puternici pentru a putea sa practice o agricultura durabila, stiintifica. In acest fel, acestia vor obtine venituri net superioare si implicit vor plati si un impozit mai mare in favoarea bugetului;
  • crearea unui sistem de subventionare adresat producatorului agricol si bazat pe transparenta si eficienta economica. In acest sens s-ar putea realiza urmatoarele:
  • subventionarea pretului de cumparare la semintele certificate pentru ca producatorii agricoli sa poata cumpara seminte cu o valoare biologica mare si pentru ca acestia sa insamanteze intreaga suprafata trebuie ca preturile sa fie accesibile. O alta solutie in afara subventionarii semintelor este ca producatorii agricoli sa le cumpere, iar plata sa se faca in produse sau dupa ce se obtine productia. Efectul imediat ar fi obtinerea unor partizi compacte de produse de calitate in concordanta cu normele europene;
  • creditarea producatorilor agricoli in vederea finantarii cheltuielilor aferente lucrarilor agricole din sectorul vegetal si a celor pentru cresterea animalelor;
  • bonuri valorice pentru motorina pentru a determina producatorii agricoli sa apeleze intr-o masura mai mare la serviciile de mecanizare;
  • sprijinirea achizitiei de utilaje agricole prin acordarea unor credite cu dobanda subventionata;
  • de asemenea, sprijinirea cu ajutorul creditelor subventionate pentru cumpararea animalelor de prasila, pentru infiintarea de plantatii viticole nobile, pomicole, precum si pentru diverse constructii (de exemplu: grajduri, sere etc.) necesare in exploatatia agricola;
  • acordarea de prime la cumpararea diverselor produse agricole (de exemplu: pentru graul de panificatie) care sa se acorde direct producatorului agricol;
  • sprijinirea actiunilor de interes national privind combaterea bolilor si daunatorilor si asigurarea necesarului de ingrasaminte chimice si pesticide. Acest lucru se poate realiza prin acordarea de facilitati producatorilor agricoli la cumpararea ingrasamintelor chimice si a produselor fitosanitare prin includerea acestora in lista bunurilor ce pot fi achizitionate prin cupoane agricole sau plata acestora sa se faca dupa recoltarea produselor agricole. Acest obiectiv este absolut dezirabil deoarece fara aplicarea acestora pierderile reflectate in productie sunt foarte mari putand compromite intreaga recolta si nu in ultimul rand, fara aplicarea acestora in cantitati
  • rationale (urmarindu-se in acest sens, limitele maxime admise) nu se obtine productie la standarde europene.
  • stimularea comercializarii produselor agroalimentare cu ajutorul armonizarii standardelor alimentare la cele europene. In acest scop, se va armoniza standardele romanesti cu cele europene pentru a stimula comercializarea produselor agroalimentare si nu in ultimul rand pentru a stimula exportul. Dupa stabilirea acestora se vor face publice si se va prezenta producatorilor agricoli avantajele pe care le prezinta respectarea lor. De asemenea, vor fi infiintate societati de comercializare care sa ofere preturi reale si alte avantaje producatorilor agricoli pentru stimularea obtinerii de partizi mari si compacte de produse agroalimentare de calitate.
  • acordarea de consultanta pentru producatorii agricoli in vederea aplicarii noilor tehnologii si standarde de calitate. In acest sens, vor fi infiintate si dezvoltate cat mai multe Agentii Nationale de Consultanta Agricola care sa ajute producatorii sa se orienteze si sa-si adapteze productia in functie de nevoile pietei ca obiectiv principal pentru a putea practica diverse activitati agricole eficiente. Acestea vor acorda consultanta pentru aplicarea unor metode si tehnologii de productie compatibile cu protejarea mediului, precum si cu respectarea standardelor fitosanitare, sanitar-veterinare si de calitate a produselor agricole.

3. Sprijinirea si dezvoltarea aplicarii masurilor de agro-mediu



In Romania, problemele legate de dezvoltarea durabila a agriculturii sunt legate mai mult de saracie si lipsa de tehnologii productive decat de aplicarea unor tehnologii poluante si de niveluri ridicate de consum. Totusi, agricultura Romaniei se confrunta cu grave probleme de poluare datorita diferitelor activitati social-economice inclusiv datorita agriculturii. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra pamantului a dus la fragmentarea puternica a suprafetelor ceea ce a dus la o diminuare a posibilitatilor de practicare a rotatiei culturilor, cu efecte imediate asupra fertilitatii solurilor.Ca sa avem o imagine de ansamblu asupra dezastrului trebuie sa spunem ca pe aproximativ 60% din suprafata arabila a tarii se practica monocultura.

Principalele metode prin care agricultorii pot aplica masuri de agromediu si practica o agricultura durabila sunt:

  • identificarea zonelor ce prezinta restrictii de mediu si apoi acordarea pentru producatorii locali a unor ajutoare financiare, cu alte cuvinte, o preluare partiala a costurilor de catre stat pentru a incuraja agricultorii sa conserve terenurile umede si alte resurse naturale;
  • acordarea de subventii si imprumuturi preferentiale agricultorilor care adopta practici favorabile mediului;
  • agricultorii sa primeasca anumite despagubiri (in Germania se practica) contra obligatiei de a nu pulveriza ingrasaminte sau pesticide la marginile terenurilor pe o latime data si de a nu cultiva zonele periferice ale campurilor in scopul protejarii faunei si florei indigene;
  • suportarea unor amenzi si taxe de catre agricultorii care nu respecta reglementarile privind utilizarea pesticidelor si varsarea banilor intr-un cont comun de sanatate publica;
  • pentru toate categoriile de produse agrochimice trebuie sa se stabileasca cantitatea maxima admisa pe hectar;
  • utilizarea hormonilor si aditivilor speciali in alimentele destinate hranei animalelor trebuie controlata strict sau chiar interzisa;
  • stabilirea unor reglementari privind etichetarea produselor provenind din culturi ecologice;
  • reglementari care urmaresc ca activitatile urbane si industriale sa nu exercite influente negative supra terenurilor agricole, iar daca exercita, agentii economici sa fie obligati sa plateasca agricultorilor daune („poluatorul plateste”).
  • In linii mari, agricultorii sunt liberi sa-si aleaga si sa utilizeze factori de productie, sub rezerva exclusiva a restrictiilor necesare pentru conformarea la normele specifice produsului, productiei si mediului.

4. Instruirea si imbunatatirea pregatirii profesionale a fermierilor si a tinerilor pe obiective precise

Gradul de educare al populatiei rurale este mult mai scazut in comparatie cu cel al populatiei urbane. Cauzele sunt multiple printre care enumeram: lipsa unitatilor de invatamant, lipsa profesorilor de specialitate si abandonul scolar.

O mare parte din populatia rurala (3/4 din total) are o educatie limitata la nivelul scolii primare sau cel mult gimnaziale: o treime din populatie (33,1%) a absolvit numai scoala primara si o alta treime (33,7%) a absolvit cursurile gimnaziale. O proportie semnificativa de locuitori (7,4%) nu au absolvit nici o forma de educatie.

Din pacate, se acorda o mica atentie invatamantului agricol de specialitate si absolventii de scoli cu profil agricol sunt intr-un numar scazut fata de nevoile actuale si viitoare ale agriculturii romanesti. Astfel, instruirea si imbunatatirea pregatirii profesionale a fermierilor si a tinerilor trebuie sa cuprinda:

  • in primul rand, pregatirea agricultorilor pentru a-si orienta si adopta productia in functie de nevoile pietei;
  • instruirea fermierilor privind aplicarea tehnologiilor durabile (bazate pe criteriul eficienta si pe protejarea mediului si mentinerea peisajului);
  • instruirea agricultorilor privind respectarea standardelor sanitarveterinare, fitosanitare si de calitate a produselor agricole;
  • sprijinirea stabilirii tinerilor fermieri in arealele depopulate sau cu restrictii de mediu (de exemplu, acordarea unor locuinte si alocarea unor suprafete de pamant care se „imprumuta” cu obligatia de a respecta o serie de conditii de utilizare adecvate);
  • schimbarea structurii de varsta a agricultorilor in favoarea tinerilor prin acordarea unor facilitati tinerilor;
  • de asemenea, se poate crea un sistem de ajutorare la nivelul fermei sub forma unor cooperative care sa asigure servicii de:

• management economic si financiar al fermei;

• mecanizare;

• consultanta privind investitiile;

• perfectionare a fermierilor si a personalului muncitor din

cadrul fermei etc.

5. Imbunatatirea structurilor in vederea prelucrarii, comercializarii si realizarii controlului de calitate

Stadiul actual al pietelor agricole nu corespunde nevoilor si rolului pe care acestea trebuie sa-l exercite in corelarea ofertei cu cererea, aceasta situatie provocand nemultumiri atat din partea producatorilor agricoli cat si a consumatorilor. Oferta de produse agricole si alimentare din exploatatiile individuale este pulverizata in cantitati mici, eterogene care in primul rand este destinata autoconsumului si in cantitati mici pietei locale.



Din pacate, pe piata produselor agricole romanesti, exista o importanta productie care se comercializeaza fara o prelucrare prealabila, fapt pentru care nu permite cresterea valorii adaugate a ramurii si nu contribuie la imbunatatirea veniturilor agricultorilor.

In plus, unitatile de prelucrare din industria alimentara au conditii improprii de preluare, stocare, depozitare, prelucrare, conditionare care de cele mai multe ori determina pierderi mari de productie si nu in ultimul rand, nu detin tehnologia necesara pentru asigurarea controlului calitatii.

Un alt aspect negativ este faptul ca in Romania au crescut foarte mult importurile de produse agroalimentare, iar actuala dotare a laboratoarelor de frontiera (si nu numai) este precara si neperformanta fata de normele si exigentele impuse de UE.Pentru realizarea acestui obiectiv general se va avea in vedere urmatoarele masuri:

  • orientarea diversificarii productiei agroalimentare pentru asigurarea de piete noi in acord cu satisfacerea cerintelor consumatorilor. In acest sens, am propune orientarea spre produsele agricole ecologice care sunt foarte cautate pe plan extern dar care ar castiga si un mic segment de piata in Romania si de ce nu, obtinerea unor produse cu puternic specific local sau regional la standarde europene astfel incat sa-si faca un renume atat pe piata interna cat si externa prin calitatea produselor;
  • cresterea valorii adaugate a produselor agricole, prin colectare, depozitare, conservare, prelucrare, comercializare si sustinerea aparitei filierelor agroalimentare locale;
  • imbunatatirea calitatii materiei prime si a produselor finite agroalimentare la nivelul standardelor impuse de UE;
  • cresterea competitivitatii in concordanta cu normele de igiena, sanitar-veterinare si protectia consumatorului, atat pentru comertul pe piata interna cat si in perspectiva exportului;
  • eficientizarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar si al produselor alimentare realizat la punctele de frontiera‚ prin adoptarea de noi tehnici de analiza de laborator similare cu cele ale laboratoarelor din UE;
  • incurajarea clinicilor si laboratoarelor particulare prin scutirea de taxe la vama pentru aducerea unor echipamente performante din strainatate.

. Adaptarea si dezvoltarea spatiului rural

Acest obiectiv strategic chiar daca nu are o influenta directa asupra organizarii exploatatiilor agricole este foarte important, deoarece conduce la imbunatatirea standardului de viata in mediul rural in acord cu cerintele dezvoltarii durabile.

Imbunatatirea conditiilor de viata si dezvoltarea spatiului rural va avea ca efect direct si neintarziat cresterea populatiei care va locui in mediul rural si de ce nu cresterea numarului de exploatatii agricole performante.

Spatiul rural din Romania este format din teritoriul administrativ al 2686 de comune care grupeaza 12 751 de sate. In acest spatiu traiesc aproximativ 10,5 milioane locuitori (45% din populatia tarii), grupati in cca. 3,3 milioane gospodarii. Spatiul rural romanesc se confrunta cu numeroase probleme economico-sociale care se reflecta in decalajul fata de conditiile de viata din mediul urban.

Pentru adoptarea si dezvoltarea spatiului rural se vor lua urmatoarele masuri:

imbunatatirea serviciilor de baza din mediul rural. In primul rand ne referim la prestarile de servicii pentru populatia rurala cum ar fi: activitatea dispensarului uman, transportul in comun, distributia de energie pentru consum casnic si alte activitati social-culturale.

imbunatatirea infrastructurii din mediul rural: amenajarea unor drumuri corespunzatoare; canalizare si alte utilitati;

asigurarea managementului durabil al resurselor de apa din mediul rural. Asigurarea in conditii de eficienta a consumului de apa atat uman, cat si pentru culturile agricole, septelul de animale (mai ales in zonele cu deficit de umiditate);

initierea unor lucrari de amenajare si imbunatatiri funciare deoarece localitatile rurale sunt expuse factorilor de risc natural (inundatii, alunecari de teren, secete) fenomene ce afecteaza circa 1/5 din suprafata tarii si produc pagube semnificative;

protejarea si conservarea mostenirii rurale prin:

• conservarea si renovarea constructiilor cu valoare istorica si arhitecturala;

• punerea in valoare a peisajului rural in vederea practicarii agroturismului;

• punerea in valoare a traditiilor culturale locale.

7. Contributia la implementarea aquis-ului comunitar

Acest obiectiv operational care cuprinde de fapt si pe celelalte sase este prioritar pentru a indeplini criteriile economice de aderare.

Pe langa celelalte criterii (pe care le-am amintit in obiectivele si masurile anterioare) trebuie stabilit un cadru legislativ institutional minim, care sa permita in viitor aplicarea Politicii Agricole Comunitare.

Legislatia nationala are multe lacune si trebuie imbunatatita in toate domeniile. As pune accent pe faptul ca standardele de calitate ale produselor romanesti nu mai sunt suficiente pentru a asigura patrunderea sau mentinerea produselor pe piata externa. Elaborarea unui plan de inregistrare a produselor romanesti dupa modelul tarilor UE se impune cu acuitate pentru Romania. Acest sistem ar permite selectarea produselor indigene care satisfac criteriul protectiei mediului si care pot fi promovate la export (selectarea produselor dupa gradul de periculozitate pentru om si mediu).

Bibliografie:

Lect.univ.dr.Carmen Valentina RADULESCU- Dezvoltarea durabila si implicatiile economico-financiare ale organizarii exploatatiilor agricole








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Instalatii si utilaje pentru industrializarea laptelui si a produselor lactate
Putregaiul uscat al tuberculilor - Fusarium spp
Rhizoctonioza cartofului -Rhizoctonia solani
Chestionar pentru fermieri despre piata pamantului si a arendei
BOLILE SECARII
Particularitatile biologice si formarea recoltei la sfecla de zahar
MASINI SI INSTALATII IN VINIFICATIE
Vestejirea bacteriana a cartofului - Pseudomonas solanacearum




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu