Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura
Particularitatile biologice si formarea recoltei la sfecla de zahar

Particularitatile biologice si formarea recoltei la sfecla de zahar




Particularitatile biologice si formarea recoltei la sfecla de zahar

Sfecla cultivata este o planta bienala, in primul an de vegetatie se formeaza 'corpul sfeclei', rezultat din dezvoltarea puternica a partii superioare a radacinii, hipocotilului si, epicotilului, cat si a frunzelor, in anul al doilea se formeaza ramurile florifere care fructifica. Aparitia de lastari floriferi in primul an este un fenomen nedorit determinat de cauze complexe, dintre care se mentioneaza ca principala trecerea rapida de la faza vegetativa la faza germinativa, in conditiile cand temperaturile dupa rasarire sunt scazute (3 - 4C), asociate cu durata mai lunga de iluminare.



Corpul sfeclei care se recolteaza in primul an de vegetatie (rizocarp sau, conventional, 'radacina'), in greutate medie la sfecla pentru zahar de circa 500 g, este format din: epicotil, hipocotil si radacina propriu-zisa .

Epicotilul (capul sau coletul) este partea superioara care creste afara din pamant, pe care, in primul an, se formeaza rozeta de frunze, iar in al doilea an tulpinile florifere. Este delimitat in partea inferioara de locul de insertie al frunzei inferioare si reprezinta circa 18% din greutatea corpului sfeclei si, respectiv, circa 4 - 8% din lungimea sa.

Hipocotilul este portiunea cuprinsa intre epicotil si radacina propriu-zisa, respectiv intre limita inferioara de insertie a frunzelor si partea superioara de insertie a radicelelor. Hipocotilul reprezinta la soiurile cultivate pentru zahar 5 -10% din lungimea corpului sfeclei si circa 28% din greutatea acestuia.

Radacina propriu-zisa este zona dintre hipocotil si 'coada' adica zona unde diametrul scade sub l cm. Ea reprezinta circa 90% din lungimea corpului sfeclei si, respectiv, 55 - 60% din greutatea acestuia. De-a lungul radacinii se gasesc doua santulete din care pornesc radacinile laterale subtiri, care se ramifica mult si patrund in sol pana la 150 - 200 cm, iar lateral pe o raza de 50 - 60 cm.

Structura anatomica in faza cotiledonala radacina este formata din scoarta primara si cilindru central.

Scoarta primara este formata din: exoderm (rizoderm) la exterior, format dintr-un singur strat de celule strans lipite si usor suberificate, pentru protectia radacinii; parenchim, format din mai multe randuri de celule diferite ca forma cu pereti subtiri; endoderm, stratul intern al scoartei, format din celule mai rotunjite.

Cilindrul central este alcatuit din: periciclu, format dintr-un singur rand de celule; tesutul conducator reprezentat prin xilemul primar dispus biradiar si floemul primar dispus sub forma semilunara. intre vasele conducatoare se gasesc fasii de parenchim.

Diferentierea secundara incepe o data cu aparitia primelor frunze adevarate, in tesutul parenchimatic, sub floemul primar apar doua arcuri cambiale care, impreuna cu portiunile de periciclu cuprinse intre ele, formeaza un inel din care, prin diviziunea celulelor, rezulta xilemul si floemul secundar. Prin diviziunea celulelor periciclice se formeaza un nou tesut parenchimatic care preseaza scoarta primara, provocand fisurarea si exfolierea acesteia ('naparlirea').

Dupa exfolierea scoartei primare incepe ingrosarea radacinii superioare si a hipocotilului, ca urmare a aparitiei de noi zone generatoare concretizate prin formarea de noi inele libero-lemnoase despartite prin parenchim, care constituie elementele structurii tertiare.

Aceste modificari se repeta pana la formarea a 8 -12 inele cambiale la sfecla pentru zahar. Ca rezultat al activitatii inelelor cambiale se formeaza 'radacina tuberizata', in parenchimul careia se depoziteaza substantele de rezerva.

in concluzie, structura anatomica a radacinii ajunsa la maturitate se prezinta astfel:

periderma formata din suber, felogen si feloderm;

parenchimul, care predomina in masa radacinii,format din celule de forme si marimi diferite;

fasciculele libero-lemnoase, dispuse pe 8 - 12 inele concentrice mai dese la periferie si mai rare spre centru.

Frunzele. Primele doua frunze cotiledonale indeplinesc functia de isimilatie timp de circa 20 de zile, pana la aparitia celei de a patra frunze idevarate. Acestea apar succesiv, numarul lor este variabil, frecvent 30 - 40 dar tot sa ajunga la 80 - 90, in functie de conditiile agroecplogice si soi. Durata de viata a frunzelor este de 30 - 70 zile. Frunzele sunt lung petiolate, limbul este ival-alungit cu suprafata neteda sau gofrata. Portul frunzelor poate fi erect, emierect sau culcat, in prezent interesand soiurile cu frunzele erecte care se ireteaza la mecanizarea lucrarilor de ingrijire.

Suprafata foliara maxima se atinge la 120 - 130 de zile de la semanat si ariaza intre 6.000 - 14.000 cm2. La inceputul lunii iulie planta ajunge la un idice foliar de 4 - 5; cresterea frunzelor continua si atinge indicele foliar maxim e (6 - 8 la inceputul lunii august, dupa care urmeaza uscarea lor treptata.



Ramurile florifere se formeaza in al doilea an de vegetatie din muguri de epicotil. Lastarii principali au inaltimea de 80 - 200 cm. Frecvent lastarii principali ramifica, mai dens sau mai lax, formand lastari de diferite ordine (II, III IV). De-a lungul ramurilor sunt inserate frunze mai mici, scurt-petiolate, cu limb alungit.

Floarea. Sfecla are flori sesile, hermafrodite, constituite pe tipul 5 (P5A5G3) Florile pot fi solitare, in cazul formelor monocarpe, totalizand un numar : 10.000 - 20.000 pe o planta, inflorirea are un pronuntat fenomen de protandrie care accentueaza alogamia plantei, inflorirea unei plante are loc de la lastarul provenit din mugurele central spre lastarii proveniti din mugurii de la baza spre virf. inflorirea unei plante dureaza saptamani, cu influente directe in maturizarea esalonata a semintelor.

Polenizarea este alogama, anemofila si entomofila; pe stigmatul florii care i mentine viabilitatea circa 2-3 zile, se depun 300 - 400 graunciori de polen.

Fructul. La soiurile plurigerme fructul este un glomerul provenit din cresterea carpetelor cu axul inflorescentei, cuprinzand fructe simple nucule), in fiecare loja seminala se gaseste cate o singura nucula, care nu se poate disemina decat dupa indepartarea unui capacel (tip pixida). Soiurile Mongerme au glomerule cu cate o singura nucula.

Masa a 1.000 de glomerule este de 20 - 30 g la glomerulele plurigerme si 15 - 20 g la cele monogerme, fiind mult influentata de pozitia glomerulelor pe lastar, varsta lor, conditiile agrometeorologice. Masa hectolitrica este de 20-25kg.

Samanta, in cadrul glomerulelor plurigerme semintele sunt de marimi si ;greutati diferite mg) cea mai mare fiind cea provenita din prima floare deschisa. Forma semintei este elipsoidala, rostrata, cu embrionul in forma de ;sfera, care inconjoara perispermul, constituind tesutul de rezerva de tip amidonos. Embrionul este format din doua cotiledoane mari, muguras si radicula.

Cresterea plantelor, in anul intai cresterea dureaza 160 - 200 zile, in fct de soi si conditiile climatice. Soiurile actuale cultivate in tara noastra au durata de vegetatie de 180 - 200 zile. In cresterea sa, sfecla pentru zahar parcurge urmatoarele faze de vegetatie:

1. De la semanat la rasarit este necesara o suma de 120 - 130C, care se poate realiza la temperaturi de 7 - 10C in 12 - 15 zile, in conditiile asigurarii necesarului de umiditate pentru incoltire de 120 - 150% din greutatea glomerulelor .

De la rasarit la inceputul ingrosarii puternice a radacinii. Faza
necesita 60 - 75 zile pana la inceputul lunii iulie. In acest interval se formeaza
rozeta de frunze (indicele foliar la finele fazei ajunge la 4 - 5), radacina creste in
lungime, pivotul ajunge la adancimea de 100 - 110 cm, iar radacinile laterale se
intind pe un diametru de pana la l m .

Faza de ingrosare a radacinii se desfasoara in lunile iulie - august
(circa 60 - 70 zile). Faza se caracterizeaza prin cresterea intensa a radacinii in
greutate si grosime, astfel ca la finele fazei greutatea corpului radacinii depaseste
500 g. Indicele foliar la inceputul lunii august atinge valori de 6 - 7 dupa care se
reduce treptat.

Faza de acumulare intensa a zaharozei incepe la sfarsitul lunii august
si continua pana la 15 - 20 octombrie, pe o durata de 35 - 50 zile. in acest interval
cresterea radacinilor este redusa, scade continutul de substante cu azot si cenusa si
se intensifica acumularea zaharozei. Aparatul foliar se reduce treptat, astfel ca la
recoltare frunzele reprezinta sub  30% din greutatea totala a plantei .
Randamentul la sfecla de zahar

nr de rad/ha ;greutatea med a unei rad ;% de zahar

1 Formarea productiei este data de nr de radacini care depinde de nr de b.g./unitatea de S, de puritate, germinatie, MMB, de puterea de strabatere, cal patului germinativ ,metoda de infiintare a culturii, adancimea de semanat

2 masa medie a unei radacini este inf. de competitia dintre pl de sf de zahar ca urmare a uniformitatii si de competitia pl-buruieni, care este redusa prin lucrarile de combatere a buruienilor ;depinde de calitatea lucrarilor solului  ;depinde de aprovizionarea cu apa ;depinde de atacul de daunatori

3 % de zaharoza depinde de intensitatea fotosintetica ;de calitatea si nivelul de fertilizare ;de timpuil de rasarire a hibrizilor.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea personajelor negative din basmul
Dialogul- mijloc de caracterizare a personajelor - d-l goe, de i. l. caragiale

Tehnica si mecanica

Determinarea indicilor Micuum (rezistentei), a reactivitatii, umiditatii, si analizei granulometrice a cocsului
Principii de calcul al instalatiei de ungere
Rectificarea - Pietrele abrazive - Masini de rectificat

Economie

Studiul comportamentului de cumparare de apa minerala in randul populatiei din bucuresti
Piata si politica financiara - Definirea si continutul pietei financiare
Bursele de valori

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Putregaiul uscat al tuberculilor - Fusarium spp
Rhizoctonioza cartofului -Rhizoctonia solani
BOLILE ORZULUI
RAPORT DE CERCETARE - TEHNOLOGII ALTERNATIVE, EFICIENTE ECONOMIC SI ECOLOGIC PENTRU PRODUCEREA CARTOFULUI TIMPURIU IN FERMELE DE MICI DIMENSIUNI
Particularitatile biologice si formarea recoltei la cartof
MASINI SI INSTALATII IN VINIFICATIE
INSECTOFUNGICIDE OMOLOGATE
BOLILE SECARII



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu