Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura
Bolile bobului

Bolile bobului


Bolile bobului

Viroze

In literatura de specialitate sunt descrise mai multe viroze la bob: patarea seminelor de bob, mozaicul adevarat al bobului, ofilirea bobului si marmorarea bobului, dar dintre acestea la noi in tara este semnalata o singura viroza.

Ofilirea bobului - Broad bean wil/t virus

Boala a fost descrisa in in Australia, dar s-a extins si in alte continente, fiind prezenta pe bobul cultivat in Europa si la noi (I. Pop, 1975).

Simptome. Boala se observa usor, datorita ingustarii si deformarii frunzelor pe care apar zone verzi, inchise pe fond decolorat sau inele de decolorare difuze. Cresterea plantelor este stopata si in momentul cand infecia devine totala, planta se ofileste si se usuca.

Agentul patogen  - Broad bean wil/t virus. In celulele gazdei virusul se prezinta sub forma de cristale izometrice, poliedrice sau formatiuni tubulare, grupate in manunchiuri. Agentul patogen are un cerc foarte larg de plante gazda( 40 specii de dicotiledonate) intre care fasolea- la care produce mozaic, mazarea- la care produce o piticire necrotica si necroze tulpinale.

Transmitere-raspandire Transmiterea virusului este asigurata in natura de afide. Virusul nu se transmite prin samanta, infeciile primare realizandu-se cu virusul adus de afide de pe diferite gazde perene.

Prevenire si combatere. Distrugerea insectelor este aproape singura masura care se poate aplica in loturile semincere, la care se mai recomanda sa se distruga plantele virozate imediat ce au aparut primele simptome.

Boli produse de ciuperci

2. Rugina - Uromyces viciae-fabae

Boala este cunoscuta de foarte multa vreme in toate tarile cultivatoare de bob. A fost descrisa in 1874 iar la noi in tara este semnalata din 1941 de catre Tr. Savulescu. si Olga Savulescu.

Simptome. Pe toate organele aeriene apar pete circulare de decolorare dispuse in special in lungul nervurilor si coditelor frunzelor si mai putin pe tulpini. In centrul petelor apar fructificatiile cu spori-picnidiile- sub forma unor puncte foarte mici, greu vizibile si in jurul lor se gasesc niste cupe galbene-ecidiile, dispuse in cercuri sau elipse. Aparitia acestor formatiuni are loc primavara devreme si este destul de rar intalnita.



Aspectele cele mai caracteristice apar pe frunze, coditele frunzelor, tulpini si pastai sub forma unor pete mici brun-rosiatice cu aspect prafos (uredopustulele), iar mai tarziu pete brune-inchis, prafoase (teliopustulele). Pe tulpini si cozile frunzelor aparitia acestor fructificatii poate da nastere la crapaturi, urmate de uscarea prematura a plantei iar pastaile ce raman pe tulpini nu au boabe, ori au cateva boabe zbarcite, mici (fig.45).

Transmitere-raspandire. In cursul perioadei de vegetaie ciuperca este raspandita de primii spori aparui si sporii de vara, iar peste iarna rezista sub forma de sporii de rezistena din care, in primavara urmatoare vor germina si vor da infeciile primare.

Prevenire si combatere. Rotaia culturii, dublata de masurile de igiena culturala (strangerea  si arderea resturilor de plante atacate), asigura sanatatea plantelor din viitoarele culturi. In cazul unor infecii puternice, ce duc la depasirea pragului economic de daunare si exista riscul uscarii culturii se vor face tratamente cu: Poliram Combi PU-0,3 %.

Plantele leguminoase (fasole, mazare, bob etc.) mai pot fi atacate de:

- putregai cenusiu (Botrytis),  se vor trata plantele cu: Ronilan 50 WP- 0,75 kg/ha in solar (t.p. 14 z.); Rovral 50 WP-0,75 kg/ha solar; Rovral 50 PU-0,75 kgIha; Sumilex 50 PU-0,1 %; Sumilex 50 WP- 0,1 %;

- boala cu scleroti (Sclerotinia) in acest caz se vor trata plantele cu: Ronilan 50 WP-0,75 kg/ha in solar  (t.p. 14 z.); Rovral 50 WP-0,75 kg/ha in solar; Rovral 50 PU-0,75 kg/ha; Sumilex 50 PU-0,1 %; Sumilex 50 WP- 0,1 % si se vor lua masuri de rotatii corespunzatoare.

- rizoctonioza (Rhizoctonia) , in acest caz se vor trata cu: Caroben 75 PTS-2,5 g/kg sam.; Tiramet 60 PTS-2 kg t/sam.(fasole camp ) sau 4 kg/t sam. (fasole gradina); Tiramet 600 SC-2 l/t sam.

- fusarioza (Fusarium) pentru care se trateaza cu: Tiramet 600 SC- 2 l/t sam.; Tiramet 60 PTS-2 kg tIsam., fasole camp sau 4 kg t/sam., fasole gradina.

-caderea plantutelor (Pythium), pentru combaterea caruia se trateaza cu: Tiramet 60 PTS-2 kg/t sam. (fasole camp) sau 4 kg/t sam fasolea gradina; Tiramet 600 SC-2 l/t sam.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.