Referat - agrotehnica - clasificarea araturilor dupa felul plugului cu care se executa

UNIVERSITATEA DE   STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A

BANATULUI TIMISOARA

FACULTATEA DE HORTICULTURA

CENTRUL DE INVATAMANT LA DISTANTA

REFERAT

AGROTEHNICA

CLASIFICAREA ARATURILOR DUPA FELUL PLUGULUI CU CARE SE EXECUTA

CLASIFICAREA ARATURILOR

DUPA FELUL PLUGULUI CU CARE SE EXECUTA

Plugurile cu care se executa araturile difera foarte mult intre ele in functie de forma cormanei, prezenta antertrupitei, scormonitorului etc.

In functie de forma cormanei se deosebesc : aratura cu plugul cu cormana cilindrica, cu plugul cu cormana elicoidala si aratura cu plugul cu cormana medie.

Felul cormanei influenteaza intoarcerea, maruntirea precum si afanarea brazdei. Astfel araturile efectuate cu plugul cu cormana cilindrica se prezinta bine maruntite, insa brazdele sunt intoarse slab. Araturile efectuate cu plugul cu cormana elicoidala se prezinta mai slab, maruntite insa brazdele, sunt bine intoarse. In sfarsit araturile executate cu plugul cu cormana medie sau culturala ocupa un loc intermediar. Este indicata efectuarea araturilor cu pluguri cu cormana cilindrica pe solurile usoare si mijlocii si cu pluguri cu cormana elicoidala pe solurile grele si pe terenurile intelenite.

Plugurile utilizate in prezent in agricultura noastra sunt dotate cu cormana culturala, mai putin plugul reversibil purtat care are cormana semielicoidala.

Aratura cu plugul cu cormana

In timpul araturii cu plugul cu cormana cutitul lung sau sub forma de disc delimiteaza latimea brazdei pe partea nearata, taind solul vertical. Brazdatul taie, in acelasi timp, stratul arabil pe dedesubt, la nivelul adancimii araturii. Aceasta trece, pe masura inaintarii plugului, pe suprafata curbata a cormanei, unde sufera o serie de transformari fizice, de care depinde, in cea mai mare masura, calitatea araturii. Cormana rastoarna si concomitent cu aceasta afaneaza, marunteste si amesteca in buna masura pamantul.

Pe langa frecarea agregatelor si particulelor solului de piesele active ale plugului, in timpul araturii are loc si frecarea interioara dintre particule si agregate.

In procesul de perfectionare, plugul a suferit cu timpul o serie de modificari legate de cerintele economice si naturale folosindu-se cum s-a aratat mai inainte diferite forme de cormana.

Aratura cu plugul cu antetrupita

Plugul cu antetrupita rastoarna brazda in doua faze, care au loc concomitent, dar separat.

Antetrupita rastoarna partea superioara, care in cazul solului cultivat cu plante anuale, deseori se sfarma in bulgari, iar in cazul solului acoperit cu leguminoase perene sau telina naturala, se rupe in bucati fara a se marunti.

Trupita propriu-zisa intoarce partea inferioara a stratului arabil si acopera cu ea partea superioara, rasturnata in brazda de antetrupita. Antetrupita se monteaza sa lucreze la 10 - 12 cm adancime.

Executarea araturii cu plugul cu antetrupita prezinta avantajul ca stratul de sol de la suprafata, cu structura in mare parte degradata se ingroapa la o adancime suficient de mare pentru a gasi conditii naturale de refacere, aducand la suprafata agregate mari si mai stabile.

Totodata, sunt incorporate la adancime mai mare buruienile si semintele de buruieni, rizomii buruienilor, larvele daunatorilor, specii de ciuperci etc., unde pier sub stratul gros de sol ce le acopera.

Executarea araturii cu plugul cu antetrupita intampina unele greutati ca rezistenta mare la tractiune, marirea consumului de combustibil, infundarea repetata a plugului cand terenul este inburuienat, precum si faptul ca sporurile de productie nu sunt in toate cazurile semnificative.

Aratura cu plugul prevazut cu scormonitor

Prin aceasta lucrare se pastreaza avantajele araturii facute cu plugul cu trupita, dar se afaneaza si stratul subarabil, lasandu-l pe loc. Subsolierii pot afana stratul subarabil la 5-15 cm.

Scormonitorul este o piesa sub forma de laba de gasca sau dalta si mai poarta denumirea de piesa de subsolaj, atasata in spatele fiecarui corp de plug.

Adancimea araturii cu scormonitor se noteaza cu doua cifre, in care prima cifra indica adancimea de lucru a scormonitorului.

Scormonirea stratului subarabil are ca scop inlesnirea patrunderii in profunzime a aerului si apei, impiedicarea proceselor de reductie, intensificarea proceselor microbiologice aerobe, transformarea compusilor neasimilabili sau nocivi plantelor in compusi asimilabili. Ca urmare se mareste rezerva de hrana si apa din sol, iar plantele pot sa-si formeze un sistem radicular mai dezvoltat.

Scormonirea stratului subarabil mai poate contribui la distrugerea stratului compact format la fundul brazdei (talpa plugului sau hardpan).

Aratura cu subsolaj se face vara mai devreme pentru culturile de toamna si in toamna pentru culturile de primavara. Ea se repeta la 2-3 ani odata.

Aratura cu plugul cu discuri

Plugurile cu discuri au aparut la inceputul acestui secol, dar nu au capatat o raspandire larga, pentru ca nu pot face o lucrare care sa inlocuiasca aratura, decat in anumite cazuri. Piesele lor active sunt dotate cu discuri de forma concava, asezate oblic pe directia de inaintare si inclinare fata de planul vertical. Patrund in sol pana la 18-20 cm, in raport cu marimea unghiului de atac, taie si maruntesc solul, intorcandu-l partial.

Plugurile cu discuri sunt folosite pe solurile grele, compacte, unde plugurile obisnuite nu pot face lucrari de calitate.

In urma lucrarii cu plugul cu discuri, solul se imburuieneaza in mod simtitor, mai ales buruienile ce se inmultesc prin rizomi, intrucat rizomii sunt fragmentati. In tara noastra plugul cu discuri nu se foloseste.

Aratura cu plugul fara cormana

Sunt pluguri la care corpurile obisnuite de plug inlocuite prin piese active care afaneaza solul fara sa-l inlocuiasca.

Aratura fara cormana se poate efectua la diferite adancimi, in functie de scopul urmarit. Cazurile de folosire mai frecventa a acestei araturi sunt urmatoarele :

in zonele cu nisipuri semizburatoare si zburatoare pentru ca miristea ramasa la suprafata sa protejeze terenul impotriva eroziunii eoliene;

pe terenurile in panta mare, cand se urmareste sa se inlesneasca patrunderea apei in sol fara a se inlatura stratul de resturi organice de la suprafata solului si fara sa se aduca din adancime pamant cu o fertilitate mai scazuta;

pe terenurile saraturate, cand prin folosirea araturii cu intoarcerea brazdei s-ar favoriza aducerea din adancime a sarurilor in stratul de la suprafata;

pe terenurile in prealabil arate, dar care in preajma semanatului se prezinta batatorite de ploi.

Aratura in straturi sau etaje

Exista astfel de araturi in doua, trei si patru etaje. Toate araturile in straturi sunt araturi foarte adanci reprezentand o varianta a araturii de desfundare.

Se folosesc pluguri speciale, care in timpul lucrului, solul lucrat de ele este impartit in straturi care isi schimba locul intre ele, sau sunt intoarse si raman in acelasi loc sau in sfarsit sunt numai afanate. Aratura in doua etaje se face pana la adancimea de 60 cm, iar cea cu trei etaje poate ajunge pana la adancimea de 80 cm.

Aceasta aratura se efectueaza pe solurile cu un orizont profund. Avantajele sunt :

mobilizeaza solul pe adancime mare;

aduce la suprafata sol cu structura buna;

ingroapa la adancime mare buruienile si semintele de buruieni

mareste capacitatea pentru apa,aer si caldura a solului;

Aratura cu freza

Lucrarea cu freza se efectueaza pe terenuri nearate sau arate in vederea maruntirii solului si prezinta urmatoarele avantaje :

la o singura trecere realizeaza un bun pat germinativ;

resturile vegetale prezente pe suprafata solului sunt maruntite si incorporate in sol;

asigura o incorporare uniforma a erbicidelor in stratul de sol mobilizat;

Se recomanda a se folosi freza unde plugurile obisnuite nu pot executa lucrari de calitate; pe soluri din zone semiude, in terenuri proaspat desecate, in terenuri care dupa defrisare prezinta radacini. Nu se recomanda pe terenurile cu exces de umiditate, pe solurile grele si pe terenuri cu pietre.

Unele freze se utilizeaza pentru lucrari adanci (freze grele), altele pentru lucrari medii (freze mijlocii) altele pentru lucrari mai superficiale (freze usoare).

Freza se foloseste cu precadere in legumicultura, pomicultura si viticultura.

BIBLIOGRAFIE

1.- Aurel Lazureanu  - 1994, Agrotehnica

Editura HELICON BANAT, Timisoara

2.- Aurel Lazureanu  - 1993, Agrotehnica

si colaboratorii Editura HELICON BANAT

3.- Aurelian Penescu  - 2001, Agrotehnica

Costica Ciontu Editura Ceres Bucuresti

4.- Petru Gus, Aurel Lazureanu,

Dumitru Sandoiu, Gerard - 1998, Agrotehnica

Jitareanu, Iancu Stancu Editura Risoprint, Cluj Napoca