Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura
STUDIUL STRUCTURII SOCIO-AGRO-ECONOMICE A TARII HATEGULUI

STUDIUL STRUCTURII SOCIO-AGRO-ECONOMICE A TARII HATEGULUI




STUDIUL STRUCTURII SOCIO-AGRO-ECONOMICE A TARII HATEGULUI

1 RESURSELE DEMOGRAFICE

DEMOGRAPHIC RESOURCES

Prin specificul evolutiei sale istorice, Tara Hategului a fost una dintre zonele cel mai intens umanizate din Carpatii romanesti, cunoscand atat perioade in care, prin functiile sale, s-a putut manifesta ca arie intens endodinamica, dar si perioade cand considerabilul sau fond demografic a reprezentat un adevarat rezervor ce alimenta cu populatie Depresiunea Petrosani si unele zone extracarpatice.

SITUATIA DEMOGRAFICA

DEMOGRAPHIC SITUATION



Dupa o usoara redresare intre anii 1930 si 1941, potentialul demografic scade din nou, ca urmare a impactului celui de-al doilea razboi mondial si a dificultatilor economice postbelice, astfel incat, in anul 1956 regiunea in cauza nu depasea decat cu 355 locuitori numarul populatiei inregistrat cu un sfert de secol in urma (1930).

Fig. 1 Evolutia populatiei in Tara Hategului, 1966-2006

Population evolution in Hateg Country, 1966-2006

In a doua jumatate a secolului al XX-lea, descendenta curbei demografice se contureaza mai clar, indeosebi dupa 1986, cand cresterea populatiei orasului Hateg nu mai reuseste sa compenseze declinul mediului rural, afectat tot mai puternic de fenomenul feminizarii, al imbatranirii accentuate si de soldul migrator negativ. In intervalul 1977-1992 populatia rurala scade cu 14,1% intr-un ritm mediu anual de -9,4‰, proces care continua si ulterior, inca mai evident, in numai 3 ani (1993-1995) reducandu-se cu inca 6,6%, intr-un ritm mediu anual de -2,2‰. Populatia Tarii Hategului ajunge astfel in anul 1995 la 39.207 persoane, dintre care in mediul rural doar 26.617, iar in anul 1999 la un total de 38.074 dintre care 2435 in mediul rural.

Fig. 2 Populatiea din Tara Hategului pe grupe de varsta, 2006

Population from Hateg Country by group of age, 2006

La fenomenul scaderii in ansamblu a numarului populatiei contribuie evolutia negativa a sporului natural, incluzand rate in crestere ale mortalitatii si rate in scadere ale natalitatii, in ritmuri aproape constante si sporul migratoriu negativ, generat pe de o parte de parasirea zonei de catre personalul angajat in lucrarile de constructie pe termen mediu (Rau Mare etc), pe de alta de migrarea fortei de munca barbatesti in afara zonei, in cautarea unui loc de munca, ceea ce a dezechilibrat in unele localitati structura pe sexe. Structura populatiei pe categorii de varsta da seama de un fenomen aproape generalizat de imbatranire a populatiei, dar cu exceptii – asezari in care populatia tanara detine o pondere semnificativa sau in care potentialul de activi este relativ constant. In acelasi timp, rata de dependenta depaseste mediile nationale si regionale.

Analizand datele de la recensamintele din 1992 si 2002 se observa ca volumul populatiei Tarii Hategului a inregistrat o scadere, inscriindu-se in tendinta de evolutie a populatiei la nivel national. Din 1992 pana in 2002 populatia Tarii Hategului a scazut cu aproximativ 3000 persoane de la 39352 locuitori in 1992 la 36325 in 2002. In perioada 2002-2006 se observa de asemenea o scadere de aproximativ 3.3%.

Din analiza ponderii principalelor grupe de varsta rezulta ca populatia Tarii Hategului este de tip regresiv, populatia tanara (1-14 ani) reprezentand 14,25% din total, iar cea varstnica (peste 60 de ani) este de 22,98%.. Procentele cele mai mari ale populatiei varstince se regasesc in comunele Rachitova, Densus si Salasu de Sus asa cum poate fi urmarit si in graficul de mai jos.

O prima concluzie este ca asistam la un proces de imbatranire a populatiei comunelor. Pe toate Tara Hategului situatia se prezinta astfel: 14,25% intre 0-14 ani; 62,78% intre 15-59 ani si 22,98% peste 60 ani.

Fig. 3 Repartizarea populatiei din Tara Hategului pe grupe de varsta si pe localitati, 2006

Distribution of population by Hateg Country by age groups and localities, 2006

In Tara Hategului densitatea populatiei este de 24,6 loc./km2, valoare mai mica de aproximativ trei ori decat media pe judetul Hunedoara (73.5 loc/km2) si de patru ori decat cea nationala (91.0 loc/km2). Dupa cum e si de asteptat exista o diferenta mare intre densitatea populatiei din mediul urban si cea din mediul rural, insa in cazul celei din urma se inregistreaza variatii extrem de mari. Exista comune cu o densitate mult mai mica decat media pe rural (Rau de Mori – 8,9 loc/km2, Salasul de Sus – 12,3 loc/km2, Densus – 13,2 loc/km2) si comune cu o densitate superioara celei inregistrate in mediul rural (Totesti – 85,9 loc/km2, Santamaria Orlea – 48,5 loc/km2, General Berthelot – 32,0 loc/km2).

Tabel 1

Densitatea populatiei in 2002 pe total si pe medii rezidentiale

Population density in 2002 for total and residential average

Specificatie

Densitatea populatiei

locuitori/km2

Densitatea in mediul urban

locuitori/km2

Densitatea in mediul rural

locuitori/km2

Romania

Judetul Hunedoara

Tara Hategului

Sursa: INS, Recensamantul populatiei si locuintelor, 2002

O imagine diferita asupra presiunii demografice si a repartitiei sale spatiale ofera analiza densitatii populatiei la 100 ha teren agricol (densitate neta) si a densitatii populatiei la 100 ha teren arabil (densitatea fiziologica). In special densitatea fiziologica pune in evidenta valori maxime in cazul unitatilor administrative pe teritoriul carora se concentreaza activitati industriale. Comunele centrate in sesul depresionar, cu densitati medii generale ridicate, se situeaza acum la valori mijlocii (Totesti, Santamarie), ceea ce lasa sa se intrevada posibilitati de crestere a numarului de locuitori in partea joasa a depresiunii.

Asa cum este normal pentru o zona de munte, densitatea neta are valori mai mici in Tara Hategului (53,7 loc/100 ha teren agricol – 1999; 52.27 loc/100 ha teren agricol- 2006) decat la nivel national (153,3 loc/100 ha teren agricol-1999).

Densitatea fiziologica in Tara Hategului (259,8 loc/100 ha teren arabil-1999, 258,54 loc/100 ha teren arabil-2006 ) depaseste putin media nationala (242,9).

Fig. 4 Distributia populatiei Tarii Hategului si a judetului Hunedoara pe medii rezidentiale comparativ cu Romania (2002)

Distribution of population of Hateg country and the Hunedoara County on residential environments compared to Romania (2002)

Dupa cum indica si graficul de mai sus, comparativ cu distributia populatiei Romaniei pe medii rezidentiale, ponderea populatiei din urban este mai scazuta decat media la nivel national. Comparativ cu distributia populatiei pe medii rezidentiale inregistrata la nivel judetean, procentul de populatie urbana in Tara Hategului este de aproximativ doua ori mai mic decat media judeteana. La nivelul anului 2006, in Tara Hategului, ponderea populatiei urbane este de 30,70% in timp ce ponderea celei rurale este de 68.30%.

1.2 OCUPAREA POPULATIEI

EMPLOYMENT

La nivelul anului 2002 numarul mediu de salariati din Tara Hategului era de aproximativ 5752, reprezentand circa 16% din totalul populatiei zonei. Comparativ cu 2001 in 2002 numarul mediu de salariati a crescut cu aproximativ 7%. Cele mai importante cresteri s-au inregistrat in domeniile constuctii si transporturi. In acelasi interval de timp s-a redus ponderea salariatilor din industria prelucratoare, invatamant, sanatate si administratie publica.

Tabel 2

Structura fortei de munca salariate pe activitati ale economiei nationale

The structure of labor employed on the activities of the national economy

Nr. crt

Activitati ale economiei

Tara Hategului

Judetul Hunedoara

Agricultura

Industria extractiva 

Industria prelucratoare

Activitati in domeniul energiei electrice si termice

Activitati in domeniul constructiilor

Activitati de comert

Activitati de transport

Activitati financiare

Administratie publica si aparare; asistenta sociala

Invatamant

Activitati in sanatate si asistenta sociala 

Sursa: INS, Recensamantul 2002

Analizand pe sectoare de activitate economica distributia populatiei salariate se observa ca aceasta prezinta unele diferente fata de cea existenta la nivel judetean. Cea mai mare parte a fortei de munca salariate din Tara Hategului lucreaza in industria prelucratoare (17,8%). Urmatoarele doua mari sectoare de activitate sunt energia electrica si termica si serviciile de sanatate si asistenta sociala, fiecare ocupand intre 12 si 13% din salariatii zonei. Ponderea salariatilor din domeniul energiei electrice si termice, invatamant si asistenta sociala in Tara Hategului este aproape dubla fata de ponderea medie la nivel judetean.

Tara Hategului inregistreaza ponderi mai mici de salariati decat cele medii la nivel judetean in ce priveste industria prelucratoare si comertul.

In ceea ce priveste distributia fortei de munca salariate pe medii, dupa cum era de asteptat, in mediul urban se inregistreaza o ponderea mai mare decat in mediul rural. Astfel, in mediul urban ponderea populatiei salariate era de 52,8% iar in mediul rural de 48,2%. Totusi aceasta diferenta este relativ mica si indica o slaba dezvoltare a sectoarelor economice secundar si tertiar in mediul urban. In mediul rural cea mai mare pondere din populatia activa se ocupa de agricultura pe cont propriu si nu este inregistrata ca forta de munca salariata.

2 AGRICULTURA SI ROLUL ACESTEIA IN DESFASURAREA ACTIVITATII DE AGROTURISM

AGRICULTURE AND ITS ROLE IN AGROTURISM DEVELOPMENT ACTIVITY

Pentru a fi favorabile turismului, localitatile rurale trebuie sa fie, detinatoare a unor valori etnofolclorice, culturale si traditii satesti, cu un bogat trecut istoric sau a altor resurse turistice care permit realizarea unor oferte diversificate si personalizate, satisfacand motivatiile turistilor (recreere, tratament, sport, vanatoare, pescuit, artizanat, muzee si case memoriale, situri arheologice, fenomene carstice, ocupatii traditionale, pastorit, viticultura, pomicultura, apicultura etc.) care, in afara functiilor administrative, economice si culturale proprii, asigura servicii pentru turisti, din tara si strainatate.

Progresul tehnic si mecanizarea lucrarilor agricole au contribuit la faptul ca timpul petrecut de agricultori cu alte probleme decat cele de productie agricola cum ar fi petrecerea timpului liber si cultura a crescut simtitor.

Transformarile actuale ale vietii rurale vin din aparitia de cerinte la comportamente noi. Criza mediului rural in raport cu exigentele vietii moderne este resimtita de oameni. Numai tinand cont de oameni se poate realiza o imagine realista a ceea ce se numesc ,,functiunile mediului rural”.

Agricultura in conditiile de viata sunt legate de venitul agricol, dar si de: meserie, cadru de viata si relatii sociale, sufera de caracterul acaparator al meseriei lor, tinerii regreta de a nu-si putea permite nici o vacanta, iar batranii se vad obligati sa munceasca pana la moarte. Si totusi atasamentul lor fata de meserie ramane masiv, legat de valorile traditionale si de legatura cu pamantul si animalele.

Situat in partea sud-vestica a Transilvaniei in zona de ingemanare a Muntilor Apuseni cu Carpatii Meridionali, marginindu-se la vest cu Banatul si la sud cu Oltenia, Tara Hategului are un relief predominant muntos si deluros, zona depresionara centrala reprezentand principala regiune agricola de aprovizionare cu produse agroalimentare a centrelor urbane ale judetului. Conditiile de clima si relief incadrate in cele doua tipuri de clima specifica Romaniei, clima de munte si respectiv clima continental moderata de deal ofera conditii pentru practicarea atat a pomiculturii, cat si a legumiculturii si culturii platelor de camp, cu conditia sa se respecte caracteristicile complexului de mediu din fiecare sector.

In cazul pomiculturii, nu se poate realiza o delimitare stricta a arealelor de cultura pentru diferite specii, deoarece acestea se intrepatrund dar se pot deosebi pentru fiecare unitate teritoriala, speciile prioritare si mai departe, in cadrul speciilor soiurile adecvate.

Pornind de la caracteristicile solurilor, de la conditiile climatice generale si particularitatile zonale care decurg de aici, se pot distinge regiuni complexe ca utilizare, favorabile pentru pomicultura, legumicultura si cultura plantelor de camp.

In regiunile deluroase pantele sunt avantajoase pentru cultura prunului, terenurile plane sau cu inclinare foarte redusa, pentru mar, iar sarpantele cu conditii de adapost, pentru cultura nucului. In sectoarele depresionare intramontane sunt satisfacute cerintele pentru mar si prun. Dintre culturile de camp, cel mai indicat pentru aceste regiuni este graul de toamna. Porumbul gaseste conditii optime in dealurile de joasa altitudine iar secara in zona Hateg.

Zonele de cartofi se concentreaza in locuri traditionale de cultivare a cartofului unde aceasta cultura isi gaseste cele mai bune conditii ecologice.

Depresiunea Hateg reprezinta o zona intramontana izolata de muntii Sureanu in nord, nord-est; dealurile Hunedoarei in nord; de Muntii Poiana Rusca in vest, nord-vest; de Muntii Tarcau in sud, vest si Muntii Retezat in sud, ceea ce permite organizarea unei zone sau microzone inchise pentru producerea cartofului de samanta, tinand seama de urmatoarele considerente:

-conditiile climatice sunt caracteristice ,,zonei inchise” de producere a cartofului pentru samanta.

-precipitatii constante care diminueaza efectele de varfuri de seceta in perioada de vegetatie activa.

-circulatia maselor de aer determinate de Culoarul Streiului si de vanturile de tip Cripa de munte.

-prezenta sistemului de desecare – irigare in zona Clopotiva – Totesti ar putea completa deficitul de apa din perioadele de seceta prelungita.

-densitatea afidelor redusa.

-solurile, desi prezinta o variabilitate mare si o fertilitate redusa (continut scazut de humus, fosfor si potasiu) sunt pretabile pentru cultura cartofului.



In cadrul acestei microzone Hateg-Ostrov-Clopotiva, care totalizeaza o suprafata de cca 2654 ha pretabile pentru cartof, la o rotatie de 4 ani, pot fi cultivate cca 660 ha pentru producerea de cartof de samanta:

-40 ha pentru producerea superelita

-160 ha pentru producerea de elita

-460 ha pentru producerea clasei A si clasei B (samanta certificata)

Datorita diversitatii pronuntate a factorilor de mediu, relieful indeplinind functia sa de determinant ecologic, zona agricola se confrunta cu o faramitare excesiva a terenului, revenind in medie 1,8 ha teren arabil pe exploatatie agricola familiala, localizat in 5-7 parcele.

In aceste conditii comasarea terenului in exploatatii mari, viabile este greu de realizat, pana in prezent media pe exploatatie agricola comerciala situandu-se la 100-120 ha.

2.1 STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR

TOTAL LAND FUND STRUCTURE

Din punct de vedere al conditiilor pedoclimatice teritoriul studiat se inscrie in categoria ,,zona montana”, componenta a zonei montane ,,Apuseni”. Functiunea social – economica dominanta o reprezinta agricultura a carei structura este adecvata specificului montan al zonei. Aceasta beneficiaza de un fond funciar agricol, raportat la anul 2005, reprezentand 46,29% din suprafata totala cu urmatoarea structura:

Tabel 3

Fondul funciar agricol

Agricultural fund

Categoria

Suprafata (ha)

Ponderea % in suprafata agricola

Ponderea % in suprafata totala

Suprafata totala

Teren agricol, din care:

Arabil

Vii

Livezi

Pasuni

Fanete

Sursa: Institutul National de Statistica – Directia Judeteana Statistica

Zona aflata in studiu detine un profil agricol predominant ocupat de pasuni si fanete care acopera un procent de cca. 79,06 % din totalul suprafetei agricole si 36,60 % din suprafata totala. Utilizarea arabila a solului este in proportie de 21% si se practica in zona depresionara si pe terasele raurilor.

Fig. 5 Ponderea suprafetei agricole pe categorii de folosinta

Share of agricultural area by category of service

Tabel 4

Bilantul fondului funciar agricol defalcat pe localitati, 2005

Agricultural fund balance land broken down by locality, 2005

Localitatea

Supr. totala

Supr. agricola

Suprafata agricola, din care:

Arabila

Pasuni

Fanete

Vii

Livezi

HATEG

BARU

DENSUS

GENERAL BERTHELOT

PUI

RACHITOVA

RAU DE MORI

SALASU DE SUS

SANTAMARIE ORLEA

SARMIZEGETUSA

TOTESTI



TOTAL

Sursa: Institutul National de Statistica – Directia Judeteana Statistica

Ca urmare a fragmentarii si a diversitatii reliefului, fondul funciar (14158 ha.) este afectat, pe suprafete intinse, de procese de degradare prin eroziune, alunecari de teren si exces de umiditate. Pentru eliminarea si ameliorarea factorilor de degradare si imbunatatirea potentialului productiv al solului, inainte de 1990 au fost executate lucrari de imbunatatiri funciare dupa cum urmeaza:

- amenajari pentru lucrari de irigatii in zona Ostrov – Clopotiva – Totesti de 2189 ha.

- amenajari pentru desecare – drenaj pentru eliminarea excesului de umiditate in zonele:

Ostrov – Clopotiva – Totesti (3315 ha)

Ostrov –Paclisa – Hateg (1200 ha.)

Salasul de Sus – Nucsoara

Valea Lupului- Baru

General Berthelot – Ciula

Rau de Mori – Sanpetru.

- lucrari de combaterea eroziunii solului:

pe versantul drept al Streiului (in sectoarele Bucium – Copeia;

Baiesti – Pui)

pe versantul drept al paraului Zeicani

Lucrarile de imbunatatiri funciare, executate in majoritate inainte de 1990, necesita masuri de reabilitare si modernizare.

Fondul funciar al unitatilor administrative insuma, in 2005, o suprafata de 14158 ha, alcatuita predominant din terenuri cu destinatie agricola (46,29% din suprafata Tarii Hategului), urmate de cele forestiere (42,3%), restul categoriilor de terenuri insumand 8,9% din fondul funciar total. Fata de anul 1965 se constata o crestere cu 5,54% a ponderii terenurilor agricole, pe seama celorlalte categorii de folosinta, cu exceptia suprafetelor forestiere care au ramas constante in timp.

Comunele cu cele mai intinse terenuri agricole sunt cele cu fondul funciar cel mai amplu si anume Rau de Mori (1938 ha). Ponderile maxime revin insa comunelor ale caror teritorii sunt localizate preponderent in aria depresionara (Totesti 82,43% din suprafata comunei), in timp ce, in unele unitati administrative marginale, acestea scad la sub 45% (Rau de Mori 41,25%), factorul de diferentiere reprezentandu-l extensiunea fondului forestier, corelat cu ariile de predominare a altitudinilor medii si mari (800-1.800 m).

Fig. 6 Suprafata arabila repartizata pe unitati administrative

Arable land area allocated for administrative units

Terenurile arabile ocupa circa 20,22% din suprafata agricola a Depresiunii Hategului. Aceasta pondere creste in unitatile campiei piemontane, unde poate ajunge la 50-65% si scade spre marginile afectate de restrictii geomorfologice. In aceste conditii comunele cu un procent ridicat de teren arabil corespund celor situate in vatra joasa a depresiunii: Totesti 64,81% din suprafata agricola; Santamarie Orlea 30,06% si orasul Hateg cu 43,34%. Procentele cele mai scazute sunt intalnite in comunele Baru (8.31%) si Rau de Mori (11,56%), al caror areal montan, mult mai extins in comparatie cu cel depresionar, cuprinde intinse suprafete de pasuni si fanete.

O mare parte din totalul suprafatei agricole o detine sectorul de stat. Aceasta parte este ocupata de pasuni, terenul arabil revenind in majoritate sectorului privat. Exceptie face comuna Sarmizegetusa, in care sectorul privat detine toata suprafata agricola existenta.

Pasunile si fanetele naturale insumeaza 53.122 ha si sunt localizate in zonele deluroase inalte, in muncei si, respectiv, in zona montana inalta a Tarii Hategului. Suprafetele cu pasune ocupa 49.10% din terenul agricol, iar 37,59% se gasesc pe teritoriul comunei Rau de Mori. De asemenea, ponderea cea mai mare a pasunilor in suprafata agricola revine tot comunei Rau de Mori (cu 77,81%), in timp ce comuna Totesti, centrata in campia piemontana joasa, reprezinta doar 11,56%.

Fig. 7 Pasunile si fanetele naturale repartizate pe unitati administrative

Pastures and meadow natural divided into administrative units

Terenurile ocupate cu fanete au o raspandire mult mai eterogena decat pasunile. Suprafetele acestora sunt mult mai restranse (20.134 ha), reprezentand cca. 30% din domeniul agricol al Tarii Hategului, si sunt dispersate in parcele situate de la luncile principalelor rauri si pana in zona montana, intre 700-1.400 m.

Suprafata totala a livezilor din Tara Hategului a cunoscut o evolutie fluctuanta, de la 1.348 ha in 1965, la 2.249 ha in 1992, pentru a scadea ulterior la doar 1.622 ha in 1995, ceea ce reprezinta 2,3% din suprafata agricola a regiunii, respectiv 40,2% din livezile judetului Hunedoara. In anul 1999, suprafata agricola a livezilor a ajuns la doar 1.324 ha.

In anul 2005 suprafata livezilor a ajuns la 483 ha. Unitatea administrativa cu cea mai insemnata suprafata cultivata cu pomi fructiferi este Densus cu 354 ha.

2.2 MARIMEA SI DIMENSIUNEA EXPLOATATIILOR AGRICOLE

SIZE AND DIMENSION OF AGRICULTURAL HOLDINGS

Exploatatia – ca element central al structurii agrare comunitare – este definita in functie de combinarea anumitor factori de productie si de nivelul unor indicatori economici de performanta.

Dimensiunea exploatatiei agricole este apreciata in functie de suprafata de teren sau efectivele de animale, un criteriu insuficient de relevant. Mult mai oportuna ar fi evaluarea marimii exploatatiei in functie de potentialul economic sau de nivelul integrarii acesteia in fluxurile si circuitele pietelor. De altfel, aceste criteri sunt utilizate in tarile cu o agricultura dezvoltata. In Uniunea Europeana dimensiunea exploatatiei este apreciata in raport cu marimea venitului (marja bruta a exploatatiei) iar in SUA in functie de cifra de afaceri (dimensiunea vanzarilor).

Marimea economica a exploatatiei se exprima in Unitati Europene de Marime (U.E.M.) si se determina pe baza valorii totale a marjei de profit brut al exploatatiei, inregistrat intr-o anumita perioada de timp. U.E.M. se actualizeaza periodic.

Tipologia exploatatiilor agricole comunitare in functie de marimea lor economica se stabileste utilizandu-se urmatoarele clase de marime

Clasa I – sub 2 UEM;

Clasa II – intre 2-4 UEM;

Clasa III – intre 4-6 UEM;

Clasa IV – intre 6-8 UEM;

Clasa V – intre 8 – 12 UEM;

Clasa VI – intre 12-16 UEM;

Clasa VII – intre 16-40 UEM;

Clasa VIII – intre 40-100 UEM;

Clasa IX - ≥ 100 UEM.

In ceea ce priveste Romania, in baza Legii fondului funciar, a Legii 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, precum si a altor legi in vigoare in agricultura tarii noastre sunt in prezent constituite si functioneaza urmatoarele tipuri de exploatatii agricole: gospodarii taranesti (individuale); forme asociative de proprietari si gospodarii (asociatii agricole familiale, societati agricole); societatile comerciale agricole; regii autonome si exploatatii agricole ale domeniului public. In ceea ce priveste tipologia aceasta se prezinta astfel:

I. Exploatatii agricole:

- exploatatii agricole familiale;

- exploatatii agricole comerciale.

II. Exploatatii agricole comerciale:

A. Exploatatii comerciale vegetale:

- cereale si plante tehnice;

- pajisti naturale;

- legume;

- pomi si pepiniere pomicole;

- capsunerii si arbusti;

- vii nobile, pepiniere si hamei;

- sere si solarii.

B. Exploatatii comerciale in zootehnie:

- vaci de lapte;

- taurine la ingrasat;

- oi si capre;

- porci;

- alte specii de animale;

- gaini outoare;

- pasari de carne;

- alte specii de pasari;

- agricultura;

- peste puiet;

- peste de consum;

- pastravarii.

Dimensiunea exploatatiilor agricole este foarte variata. In timp ce in U.E. suprafata medie a unei exploatatii agricole este de 18,4 ha, in Romania aceasta nu ajunge decat la 2,3 ha.

O tipologie a exploatatiilor romanesti dupa orientarea productiei si dupa dimensiunea economica, realizata de Eurostat pe baza datelor RGA 2002, pune in evidenta urmatoarea situatie:

fermele mari in termenii dimensiunii economice, peste 40 ESU22, sunt specializate cu precadere in culturi cerealiere, oleaginoase si proteice;

fermele minuscule (gospodariile), mai mici de 1 ESU, sunt ,,specializate” in granivore (pasari, porci) si combinatii de animale si culturi de camp;

fermele de semi-subzistenta, intre 1 si 40 ESU, sunt specializate in cresterea de porci, pasari, uneori in combinatie cu diverse culturi (la capatul de jos al intervalului) si specializate pe fructe, ovine, culturi de camp, uneori legume (la capatul de sus).

Matricea completa a acestei clasificari cuprinde 17 orientari de productie si 8 clase de dimensiune (masurata in unitati europene – ESU). Slabiciunea structurii propuse vine din estimarea marjei brute standard pe activitati pe baza suprafetei si a numarului de animale (corectata cu un coeficient regional), dar uniforma pentru toate tipurile de exploatatii.

Exploatatiile agricole se clasifica dupa natura juridica a acestora si forma de proprietate:

• exploatatii agricole din domeniul privat: - societati comerciale, unitatile de cult, societatile agricole cu personalitate juridica constituite potrivit Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura;

• exploatatii agricole cu capital de stat sau mixt: - societati nationale, societati comerciale;

• exploatatii agricole care au preluat in concesionare, arendare sau care administreaza bunuri din domeniul privat al statului: - societati nationale, institute si statiuni de cercetare si productie agricole, unitati de invatamant agricol sau silvic, consilii judetene si locale.

Dupa natura activitatii pe care o desfasoara:

• exploatatii agricole pentru sectorul vegetal;

• exploatatii agricole pentru sectorul animalier;

• exploatatii agricole pentru sectorul piscicol.

• Exploatatii mixte formate din cote-parti ale dimensiunilor care dau un intreg, in echivalenta, din cumulul de activitate. Echivalenta terenurilor agricole si a efectivelor de animale pentru determinarea dimensiunii minime a exploatatiei mixte se stabileste in normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 108/2001 completata si modificata cu H.G. 734/2002.

Dupa dimensionarea acestora:

• exploatatii agricole comerciale conduse sau administrate de personal calificat tehnic si economic in domeniul agricol

• exploatatii agricole familiale conduse si administrate de respectivii proprietari, atestati in pregatirea agricola conform Regulamentului de atestare a producatorilor agricoli care conduc si administreaza exploatatii agricole familiale publicat in Ordinul nr. 225/2003 (pentru cei care nu au urmat o forma de invatamant agricol tehnic sau economic acreditata, mediu sau superior).

Tabel 5

Situatia exploatatiilor agricole din Tara Hategului pe unitati administrative,

The situation of farm Hateg country on administrative units, 2005

Localitatea

Exploatatii agricole individuale

Societati agricole

L36/1991

Societati comerciale

L31/1190 cu capital majoritar privat

Societati comerciale

cu capital majoritar stat

Unitati

a adm. publice

Unitati cooperatiste

HATEG

BARU

DENSUS

GENERAL BERTHELOT

PUI

RACHITOVA



RAU DE MORI

SALASU DE SUS

SANTAMARIE ORLEA

SARMIZEGETUSA

TOTESTI

TOTAL

Sursa: Institutul National de Statistica – Directia Judeteana Statistica

In ceea ce priveste exploatatiile agricole individuale, se poate constata ca sunt in numar mai mare acele exploatatii cuprinse intre 1-5 ha, cele peste 5 ha fiind mai putine ca numar, de ordinul sutelor (pe totalul celor cinci comune), ajungandu-se ca cele de peste 10 ha sa fie de ordinul zecilor (7 in comuna Densus, nici o exploatatie de peste 10 ha in comuna Rau de Mori, nici o exploatatie in comuna Sarmizegetusa, nici o exploatatie in comuna Santamarie Orlea si 9 in comuna Totesti).

Predomina exploatatiile cuprinse intre 1-3 ha (1.139 exploatatii din 3.333 cate sunt in cele cinci comune luate in studiu), urmate de exploatatiile cuprinse intre 0,5-1 ha (537 exploatatii) si cele intre 3-5 ha (705 exploatatii). Pe ultimul loc, din punct de vedere numeric, se situeaza exploatatiile de peste 10 ha, care sunt numai 16 pe toate cele cinci comune, in comunele Rau de Mori, Santamarie si Sarmizegetusa neexistand nici macar o exploatatie din aceasta categorie de marime.

Exploatatiile de peste 10 hectare reprezinta doar 0,5% din totalul exploatatiilor existente in cele cinci comune, cele de pana la 3 hectare detinand o pondere foarte ridicata (62,5%), evidentiind un grad mare de faramitare a exploatatiilor.

2.3 VALORIFICAREA PRODUCTIEI PRIN AGROTURISM

VALORISATION PRODUCTION THROUGH AGROTURISM

Modul de valorificare a productiei agromontane tine seama in primul rand de nevoile proprii de consum si apoi se constituie ca sursa de venituri prin valorificarea pe piata.

Elementele de sinteza care oglindesc aspectele legate de valorificarea productiei agricole, conduc la urmatoarele considerente:

- producatorii agricoli particulari din zona agreeaza vanzarea produselor direct din gospodarie, motivat de lipsa fiscalitatii pentru comercializarea bunurilor in diferitele segmente ale pietei;

- nu exista o retea organizata de prelucrare a produselor agricole care sa cointereseze producatorul si astfel sa creeze o retea proprie pe baza de cooperare;

- satul nu reprezinta oferte certe, capabile sa dirijeze productia agricola spre forme de prelucrare si comercializare moderna, prin care sa-i stimuleze pe agricultorii particulari;

- tranzactiile care se practica prin schimb de produse, leasing sau popular troc oglindesc o depreciere a monedei nationale in tranzactiile economice.

Vanzarea direct din gospodarie a fost stimulata de faptul ca potrivit legislatiei in vigoare, in etapa actuala, comercializarea produselor in acest segment al pietei nu este supusa impozitului. La aceasta a contribuit si faptul ca statul nu a prezentat oferte certe, stimulative pentru valorificarea productiei. Modul acesta de valorificare in afara pietei direct de la producator va trebui cu timpul reglementat deoarece se eludeaza sistemul fiscal, iar controlul asupra calitatii produselor agricole se face necorespunzator sau chiar de loc.

Ca o concluzie, fermele occidentale montane sunt ferme comerciale, ele practica o agricultura comerciala; toata productia lor este destinata comercializarii. Fermele romanesti sunt in cea mai mare parte de subzistenta si o mare parte a productiei lor este destinata consumului propriu. Este deci o mare diferenta privind stadiul de dezvoltare in care se afla gospodariile montane romanesti si exploatatiile sau fermele occidentale montane.

Rolul de furnizor al subzistentei alimentare pe care l-a jucat si-l joaca in continuare gospodaria agricola montana se afla la originea unor forme sociale extrem de interesante. Existenta acestei gospodarii montane agricole care a asigurat un minimum alimentar si care nu a fost colectivizata a facut ca migratia definitiva a populatiei rurale montane sa fie mult franta si incetinita fata de migratia populatiei din zonele de ses unde colectivizarea brutala a rupt legaturile funciare ale populatiei si a impins forta de munca activa din agricultura in industriile si santierele dezvoltate in perioada postbelica in marile centre industriale sau in curs de urbanizare. Migratia totala din ruralul montan a fost considerabil mai redusa decat migratia rurala din zonele colectivizate.

Cu toate acestea, componentele structurii de productie din zona Tarii Hategului deschid mai larg perspectivele dezvoltarii agroturismului-turismul familial, atat de promovat si solicitat pe plan mondial.

3 DESCRIEREA ECONOMICA A ZONEI

ECONOMIC DESCRIPTION OF THE AREA

Tara Hategului cuprinde 11 unitati administrativ-teritoriale (zece comune si un oras) intinse pe o suprafata de 145 158 hectare si o populatie de aproximativ 40000 de locuitori distribuita in 78 de asezari. Regiunea a fost puternic afectata de restructurarea industriilor miniera si siderurgica din zonele invecinate (Petrosani, Hunedoara, Calan) si de restructurarea industriei locale, mai ales din Hateg si Boita. Rata somajului este de peste 20 de procente si se constata o tendinta de migrare a locuitorilor spre zonele rurale, in paralel cu o reconversie spre agricultura sau catre activitati traditionale.

Reteaua rutiera a Tarii Hategului este formata din drumuri publice, de diferite categorii, a caror lungime insumeaza aproximativ 400 km, fara drumurile forestiere si diversele cai de acces cu destinatie speciala. La acestea se adauga alti 300 km, cat reprezinta strazile orasenesti si comunale. Considerand ansamblul drumurilor publice (fara strazi), infrastructura rutiera a Tarii Hategului este relativ densa, pentru o depresiune intramontana. Infrastructura feroviara insumeaza 72  km de cale de rulare, din care numai 49 km se afla in exploatare. Cea mai importanta este calea ferata dubla si electrificata Subcetate, Pui, Baru, Banita, care leaga magistrala de pe Valea Muresului cu Valea Jiului si, mai departe, cu sudul tarii, pe traseul Simeria, Petrosani - Tg. Jiu, Filiasi. Acestea asigura in zona un important sprijin pentru turismul montan si alpin, mai ales in zonele Clopotiva, Brazi, Rau de Mori, Nucsoara, Salasu de Sus.

Una din principalele probleme, pentru locuitorii din zona, o constituie alimentarea cu apa potabila, mai precis, absenta unei retele de apa potabila, apa provenind in majoritatea localitatilor din fantana/put, iar pentru unele activitati gospodaresti se mai foloseste si apa din rau (10%).  Neexistand retea de apa potabila, nu exista nici canalizare, desi putin multe dintre locuinte sunt dotate cu instalatie pentru baie. O problema cu impact pe termen lung asupra mediului si a dezvoltarii agroturismului, o constituie lipsa gropilor de gunoi functionale si a colectarii deseurilor menajere, majoritatea locuitorilor arunca deseurile menajere in raurile ce traverseaza localitatile.

Tara Hategului este o zona unica in Romania atat prin raportul echilibrat intre terenurile influentate antropic si cele aflate in regim natural, cat si prin gradul ridicat de conservare al zonelor naturale. Din punct de vedere al utilizarii terenurilor suprafetele cele mai mari sunt acoperite de paduri, pasunile au o pondere putin mai redusa, iar cel mai slab reprezentat este terenul arabil. Majoritatea suprafetei impadurite este in proprietatea statului, restul apartinand domeniului public si sectorului privat.

In zonele centrale ale bazinului este predominanta cultivarea terenurilor iar in cele de pe rama bazinului cresterea animalelor, prelucrarea lemnului, pomicultura. Cartoful este cultura cea mai raspandita alaturi de care se mai cultiva porumb, grau, ovaz, orzoaica, legume si plante furajere. Lucrarile agicole sunt executate atat mecanizat dar si traditional, cu animalele, atat din lipsa utilajelor dar si din cauza existentei unor terenuri inaccesibile. Fertilizarea terenurilor se face preponderent cu ingrasaminte naturale dar utilizarea insecticidelor si pesticidelor cunoaste o dezvoltare importanta in ultimii ani. Cresterea animalelor se bazeaza pe suprafetele mari de pasuni si fanete, animalele crescute sunt: bovine (cele mai numeroase), ovine si porcine. Aproximativ 80% dintre gospodariile, din mediu rural, cresc animale si 95% cresc pasari, dar produse vand la piata numai 40.0% dintre acestea.

In intreaga zona sunt inmatriculate peste 1000 de firme, majoritatea in domeniul serviciilor, Printre cele mai importante firme din zona se pot enumera Hidroconstructia SA, Raul Mare, Hidroelectrica, Hdroserv, Fabrica de Bere Hateg, fabrica de materiale refractare din Baru, alaturi de care sunt brutarii, gatere, ateliere de prelucrare a lemnului, balastiere.

Turismul rprezinta una din activitatile in plina dezvoltare, chiar daca in momentul de fata el este intr-un stadiu incipient. Infrastructura turistica este asigurata de patru hoteluri, 26 pensiui turistice si 4 cabane, majoritatea fiind concentrate in zonele de intrare in Muntii Retezat.

4 SERVICIILE SI ECHIPAREA TERITORIULUI

SERVICES AND TERRITORY EQUIPPING

Caile de comunicatie din Tara Hategului au fost analizate in contextul legaturilor cu judetul din care face parte, precum si cu judetele invecinate.

In cadrul echiparilor de infrastructura, reteaua de cai de comunicatie si transport ocupa un loc important, fiind compusa din reteaua de cai rutiere si reteaua de cai feroviare. Reteaua rutiera a Tarii Hategului este formata din drumuri publice de diferite categorii, a caror lungime insumeaza aproximativ 395 km (fara drumurile forestiere si diversele cai de acces cu destinatie speciala), din care 210 km drumuri modernizate si cu imbracaminti asfaltice usoare. La acestea se adauga alti cca. 295 km, cat reprezinta strazile orasenesti (33 km) si comunale. Considerand ansamblul drumurilor publice (fara strazi), infrastructura rutiera a Tarii Hategului este relativ densa, pentru o depresiune intramontana. Daca spatiul hategan, in limitele sale administrative (inclusiv domeniul economic montan), inregistreaza o densitate medie de 27 km drumuri la 100 km2, usor sub media tarii (30,5 km/100 km2), depresiunea propriu-zisa este mult mai bine echipata infrastructural. Aici, atat densitatea generala cat si cea a drumurilor modernizate depasesc media nationala, situandu-se la 57 km/100 km2, respectiv la 35 km/100 km2, fata de abia 15,6 km/100 km2 teritoriu, cat reprezinta media tarii.

In Hateg converg 5 drumuri modernizate si o cale ferata in functiune, pe care circula zilnic cca 50 perechi de curse auto de transport in comun, peste 7000 de autovehicule diverse si 6 perechi de trenuri locale.

Din analiza echiparii tehnice cu drumuri publice DN, DJ si DC, a zonei, au rezultat urmatoarele:

Reteaua de drumuri cuprinde ( Conform HGR 540/2000):

- 2 trasee de drumuri nationale din care:

- 1 traseu drum national european DN 66 –E 79

- 1 traseu drum national principal DN 68

- 14 trasee de drumuri judetene

- 54 trasee de drumuri comunale

Principala legatura a zonei cu restul judetului si cu judetele invecinate este DN 66 care strabate orasul Hateg de la sud la nord, DN 66 fiind si drum european magistral - E 79.

Drumul national DN 68, drum national principal, in lungime de 23 km strabate zona de la est la vest, asigurand legatura cu judetele din vestul tarii.

Drumurile nationale sunt modernizate in cea mai mare parte, cu o stare tehnica considerata satisfacatoare.

Drumurile locale, judetene si comunale, in mare parte nu asigura o suprafata de rulare corespunzatoare pentru desfasurarea unui trafic de calatori si marfa in conditii de siguranta si confort optime.

Analiza situatiei existente a scos in evidenta urmatoarele:

- starea de viabilitate, mai ales a retelei locale, este sub standarde, necesitand lucrari de reabilitare;

- lucrarile de arta de pe traseul drumurilor nationale nu sunt toate la clasa de incarcare E, necorespunzand cerintelor de capacitate portanta si cerintelor traficului actual.

Zona Tara Hategului, dispune de o singura cale ferata, deschisa traficului de calatori si marfuri:

linia 202 pe directia Filiasi – Simeria:

sectorul Petrosani – Crivadia – Simeria, cale ferata dubla electrificata;

Legatura cu statia Simeria asigura accesul la magistrala 200 Brasov – Sibiu – Arad – Curtici, iar linia 202, prin Craiova face legatura cu magistrala 900 Bucuresti – Craiova – Timisoara. Nu exista legatura feroviara intre Subcetate si Bautari.

Prin dezafectarea cai ferate Subcetate – Sarmizegetusa si prin lipsa unui traseu de la Sarmizegetusa la Bautari nu este asigurata legatura feroviara cu vestul tarii.

In prezent, infrastructura feroviara din depresiune (considerata in acceptiune geomorfologica) insumeaza 72 km de cale de rulare, din care numai 49 km se afla in exploatare.

Aceasta deserveste un numar de 21 statii si halte feroviare, dintre care 6 au fost trecute in conservare. Cea mai importanta este calea ferata dubla si electrificata Subcetate – Pui – Baru – Banita, care leaga magistrala 200, de pe Valea Muresului cu Valea Jiului si, mai departe, cu sudul tarii, respectiv cu magistrala 100, pe traseul Simeria – Petrosani – Tg. Jiu – Filiasi. Acest sector feroviar este cu atat mai important cu cat el reprezinta unitatea de racord pentru majoritatea cailor de comunicatie ce impanzesc arealul depresionar.

Relativ departe de marile noduri de comunicatie ale Romaniei contemponane, Tara Hategului si-a constituit un sistem propriu de noduri de transport, structurat in conformitate cu dimensiunile actuale ale circulatiei de bunuri si de persoane. Distributia teritoriala a centrelor generatoare de trafic, din interiorul, ca si din afara spatiului depresionar, coroborata cu existenta unor puncte obligatorii de trecere —impuse de pozitia culoarelor geomorfologice transregionale — au condus la ierarhizarea asezari1or hategane, in functie de rolul pe care il au acestea in dirijarea, absorbtia si dispersia fluxurilor de transport.

Hategul se manifesta ca un puternic generator de trafic rutier (si feroviar in subsidiar) de marfuri si persoane, cu o insemnata functie polarizatoare, dar si de redistribuire spatiala a fluxurilor. Orasul reprezinta nu doar principala destinatie din cuprinsul depresiunii, ci si cel mai solicitat releu local pentru circulatia interregionala. Aici converg cele mai multe trasee de transport in comun din spatiul depresionar si tot aici se afla cele mai importante depozite destinate sa asigure circulatia locala a marfurilor. De asemenea, se regasesc, cei mai multi dintre polii traficului local, ierarhizati in functie de importanta. Principala deficienta a nodului de transport Hateg consta in insuficienta deservire feroviara, ca urmare a distantei ce ii separa de principala axa transregionala Simeria-Filiasi, si a suprimarii circulatiei feroviare spre Banat, in urma careia orasul a devenit punct terminus in transportul pe calea ferata. Rolul polarizator se manifesta, insa, mai ales asupra asezarilor din compartimentul vestic si din partile centrale, in timp ce compartimentul rasaritean este centrat pe localitatea Pui.

Ca nod de transport, localitatea Pui are functii coordonatoare mai slab conturate, in special in transportul organizat de calatori. Mostenitor al unor traditii de responsabilitate administrativa (centru de plasa etc.) pe care incearca sa le revalorizeze in prezent, acest sat nu dispune de forta demografica si economica necesara pentru a se erija in organizator institutionalizat de trafic. Are atuul pozitiei pe calea ferata cea mai circulata din depresiune, dar este defavorizat de constrangerile naturale si de vecinatatile urbane (Petrosani, Hateg) care il limiteaza..

A doua treapta ierarhica o constituie centrele locale de redistribuire intermodala a traficului de calatori si de marfa. In afara Hetegului, din aceasta categorie face parte localitatea Subcetate, nod feroviar important in perioada in care functiona si calea ferata spre Banat, redus insa in prezent la rolul de gara de deservire pentru orasul Hateg, aflat in apropiere. Se impun, apoi, centrele de tranzit intermodal fara vocatie polarizatoare, reprezentate prin localitati care, asezate pe calea ferata, asigura transferul calatorilor deserviti rutier, din satele insirate pe vai, catre sistemul feroviar de transport (Ohaba de sub Piatra, Baiesti, Rusor s.a.). Mai importante sunt insa nodurile rutiere de importanta locala, cu potential de polarizare. Acestea corespund nu atat unor centre de ampla convergenta rutiera, cat unora care, prin functiile lor economice, determina o interactiune intensificata cu asezarile din jur, in cadrul carora detin un loc central (in sens functonal), impunand astfel si ameliorarea infrastructurilor (Totesti, Paclisa, Sarmizegetusa, Salasu de Sus, Rau de Mori s.a.). Pozitie nodala remarcabila nu detine decat Santamaria-Orlea, care, impreuna cu Hategul si Subcetatea, formeaza un triunghi complementar, cu rol major in redistribuirea traficului intre vaile Streiului, Jiului si Bistrei, fiecare cu asezarile sale, cu retelele sale de corespondente catre diverse regiuni ale tarii.

Cele mai multe sunt nodurile rutiere de importanta locala, fara potential de polarizare (Densus, Ciula Mare, Pesteana, Unciuc, Hobita s.a.), asezarile de tranzit rutier si localitatile terminus in transportul public de marfa si calatori. Numarul celor din urma (24) este deosebit de ridicat (20% din totalul asezarilor Tarii Hategului) datorita asezarii geografice a unitatii depresionare. Multe dintre satele localizate la contactul cu muntii marcheaza astfel limita accesului public, cu mijloace moderne de transport, catre unitatile naturale inalte si fragmentate din jur.

In sfarsit, o categorie aparte o constituie aceea a principalilor generatori de trafic, care nu se rezuma neaparat la asezarile mari si cu activitati economice complexe. Punerea in exploatare, la scara industriala, a unor resurse locale (minerale sau de alta natura) a impus mobilizarea fortei de munca din spatiul adiacent si a antrenat un intens proces de transport de bunuri (materii prime, materiale auxiliare, mijloace de munca, produse semifabricate sau finite etc.), centrele respective constituindu-se astfel in importanti pulsatori de transport (Baru, Camesti, Ohaba-Ponor, Boita, santierele hidrotehnice de pe cursul Raului Mare). Unii dintre acestia, prin natura lor, au caracter efemer, in masura in care exploatarea resurselor nu este urmata de valorificarea lor in situ, proces generator de activitati conexe durabile, deci fixator de populatie (Ohaba-Ponor, Boita). In alte cazuri (Baru, valea superioara a Raului Mare), diversificarea functionala permite mentinerea rolului de generator de trafic si dupa eventuala disparitie a activitatii care i-a dat nastere. Noile functii impun insa noi structuri ale fluxurilor derulate si la parametri diferiti ca intensitate. Asa, de exemplu, valea montana a Raului Mare, important generator de trafic greu in perioada amenajarii barajului de la Gura Apelor, isi mentine acest rol, dar la nivele mai scazute si transformate calitativ, prin amplificarea recenta a functiilor sale turistice.

In Tara Hategului transportul in comun este asigurat de diferite societati de stat sau private. Astfel, se asigura legatura in teritoriu intre localitatile rurale si centrele urbane, intre zonele turistice din zona si cele din judetele invecinate.

Autogarile existente in mare parte sunt necorespunzatoare, atat din punct de vedere al cladirilor, cat si al spatiilor de parcare si garare, care nu mai corespund cerintelor actuale.

Pentru o unitate geografica intracarpatica, asa cum este Tara Hategului, scoaterea din izolare constituie un factor primordial de dezvoltare social-economica. Raspunzand unei functiuni esentialmente sociala, si aceasta in mod special in cazul asezarilor rurale montane, sistemul regional de transport permite populatiei locale sa se deplaseze si sa se racordeze la valorile generale ale societatii, rupand astfel izolarea fizica impusa de dispersia habitatului.

Alimentarea cu energie electrica

Localitatile din intreaga zona studiata dispun de alimentare cu energie electrica din sistemul energetic national prin LEA.

Distributia energie electrice este asigurata prin posturi de transformare alimentate radial din LEA 20 KV, cu o putere instalata de 450 KVA, instalatiile fiind de tip aerian cu posturile de transformare montate pe stalpi. Exceptie face orasul Hateg, a carui alimentare electrica a blocurilor este asigurata de cabluri electrice subterane de sectiuni mari in sistem buclat (majoritatea) sau radial.   Consumatorii casnici si neindustriali sunt alimentati din reteaua de joasa tensiune de 0,4 KV. Iluminatul stradal din intreaga zona este deficitar, acesta realizandu-se in mare parte din retelele consumatorilor casnici.

Alimentarea cu energie termica si gaze

Orasul Hateg dispune de alimentare cu gaz metan, fiind strabatut de 2 magistrale de gaze

de inalta presiune (Vest I si Vest II), existand si statie de reglare-masurare (SRM) in 2 trepte. La sfarsitul anului 1999, energia termica in orasul Hateg era asigurata de 3 termocentrale pe gaze si/sau combustibil lichid, acestea asigurand termoficarea obiectivelor importante din oras cat si a blocurilor de locuinte. Deficiente in furnizarea energiei termice catre populatie s-au inregistrat la C.T.2, unde datorita nerespectarii parametrilor corespunzatori, populatia aferenta s-a orientat catre alte solutii. Asezarile din mediul rural practica incalzirea cu combustibil solid, individuala, aceasta afectand mediul inconjurator.

Amenajarea hidroenergetica

Unul din principalele cursuri de apa care dreneaza Tara Hategului, Rau Mare, a fost obiectul unei amenajari hidroenergetice masive. Lucrarile au inceput in anii '70 si s-au incheiat abia in ultimul deceniu al secolului trecut. Principalul obiectiv al amenajarii este barajul de la Gura Apei, situat in Parcul National Retezat. Barajul, aflat pe traseul dintre cabanele Gura Zlata si Rotunda, are o inaltime de 168 de metri, fiind unul dintre cele mai inalte baraje de arocamente din Europa. Centrala electrica subterana de la Gura Apei are o putere de 335 MW

Sanatate

In Tara Hategului, la nivelul anului 2001, in reteaua de ocrotire a sanatatii functionau: un singur spital, 2 dispensare medicale / centre de sanatate, 4 cabinete stomatologice si 7 farmacii. Serviciile medicale erau asigurate de 48 medici (dintre care 46 in sectorul public), 20 stomatologi, 214 personal sanitar mediu (dintre care 10 in sectorul public) si 9 de farmacisti (dintre care 6 in sectorul particular si mixt).

Starea de sanatate este influentata de dotarea serviciilor medicale. De aceea, in cele ce urmeaza ne vom referi la o serie de indicatori ce caracterizeaza serviciile medicale: paturi in spitale la 1000 locuitori, populatie per medic si per personal medical mediu. Comparand valorile acestor indicatori cu cele inregistrate la nivel judetean in 2001, observam ca numarul de medici si personal medical mediu ce revine la 1000 locuitori este superior mediei judetene. Numarul de paturi de spital ce revine la 1000 locuitori este insa de aproximativ doua ori mai mic decat valoarea inregistrata la nivel judetean.

Unul din indicatorii utilizati in estimarea starii de sanatate si a gradului de dezvoltare al unei populatii este rata mortalitatii infantile. Rata mortalitatii infantile reprezinta frecventa deceselor sub un an, raportata la totalul nascutilor vii dintr-o perioada determinata (de obicei un an calendaristic). Comparativ cu mediile inregistrate la nivel national in 2001 observam ca rata mortalitatii infantile in Tara Hategului era mult mai mare. La nivelul anului 2001, rata mortalitatii infantile era de 18,4‰ la nivel national si de 17,1‰ la nivelul judetului Hunedoara in timp ce, la nivelul Tarii Hategului valoarea acestui indicator era de 31,1‰. Luand in considerare doar acest indicator, serviciile medicale in Judetul Hunedoara par a fi mai bine dezvoltate decat cele la nivel national. Daca insa ne raportam la media inregistrata in Tara Hategului, care este o zona preponderent rurala, constatam slaba dezvoltare a serviciilor medicale in mediul rural din Hunedoara.

Educatia

La inceputul anului  scolar 2007-2008, unitatile de invatamant din teritoriul intercomunal functionau in 20 locatii, dintre care 3 gradinite, 15  scoli generale,  si 2 locatii de invatamant liceal.  Fiecare unitate administrativ teritoriala este dotata cu scoli primare si gimnaziale insa, pe teritoriu nu exista scoli profesionale, postliceale sau vreun centru de invatamant superior.

Populatia scolara din invatamantul de toate gradele era in anul scolar 2001 -2002 de 4284 elevi distribuita astfel: 

- invatamant prescolar: 927 copii;

- invatamant primar si gimnazial: 3539 elevi (dintre care 1629 in primar, si 1910 in gimnazial);

- invatamant liceal: 709 elevi;

Populatia scolara din invatamantul de toate gradele era in anul scolar 2007-2008 de 3468 elevi distribuita astfel:  invatamant prescolar: 915 copii; invatamant primar si gimnazial: 2717 elevi ; invatamant liceal: 788 elevi.

La nivel administrativ teritorial spatiile de invatamant sunt plasate astfel: personalul didactic era format la inceputul anului scolar 2007-2008 din 58 cadre in invatamantul prescolar, 321 profesori in invatamantul primar si gimnazial (dintre care 174 in invatamantul primar si 147 in invatamantul gimnazial) si 57 profesori in invatamantul liceal.

In ceea ce priveste numarul de elevi ce revine unui profesor, observam ca la nivelul anului scolar 2007/2008 mediile inregistrate in Tara Hategului sunt mai mici decat cele de la nivel national in cazul invatamantului primar si gimnazial. O situatie diferita este cea a invatamantului liceal unde numarul de elevi ce revine unui profesor este mai mare fata de media nationala. 







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
PROIECT DE LECTIE CLASA A II-A, Educatie plastica, Tehnica marmorata
PROIECT DIDACTIC 5-7 ani activitate matematica - „Cum este si cum nu este aceasta piesa”
Proiect Circuite Digitale
Organizarea si conducerea procesului tehnologic proiectat

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
Spatiul romanesc, intre diplomatie si conflict in Evul Mediu
Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
Lucrare de diploma Facultatea de Textile – Pielarie - Tehnologia confectiilor din piele si inlocuitori - PROIECTAREA CONSTRUCTIV TEHNOLOGICA A UNUI PR

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
Lucrare atestat informatica - „administrarea gradinii botanice”
Lucrare atestat Tehnician operator tehnica de calcul - Sursa de tensiune cu tranzistoare npn
ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

INSECTOFUNGICIDE OMOLOGATE
CUM SI CAND SEMANAM INUL PENTRU FIBRA ?
Particularitatile biologice si formarea recoltei la sfecla de zahar
Posibilitati de evitare a infectiilor transmisibile prin sol
BOLILE SECARII
Aparate pentru prajirea materiilor prime oleaginoase
Poluarea solului
Masini utilaje si instalatii pentru conditionarea materiilor prime



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu