Cais - boli

Cais - boli

1.Varsatul prunului la cais (Plum pox virus, Prunus virus 7 Christoff)

Boala este raspandita la cais mai putin decat la prun, dar adesea lipsa simptomelor pe frunze face ca aceasta sa treaca cu totul neobservata, desi pagubele sunt foarte mari. Varsatul contribuie la fenomenul de declin si pieire a caisului.

Simptome. Pe frunze apar linii si benzi clorotice pe tesuturile nervurilor secundare si tertiare, pe care le pun bine in evidenta. Se mai constata formarea de halou verde difuz si inele clorotice forate fine observabile pana in vara. Multe soiuri nu evidentiaza simptome pe frunze (Sulmona, Sirena).

Pomii infectati prezinta adesea scurgeri gomoase si dupa ani cu productie ridicata de fructe si ierni geroase se debiliteaza si se usuca.

Pe fructe simptomele apar sub forma petelor circulare usor adancite in pulpa. Fructele atacate se deformeaza, se matureaza neregulat si cad de timpuriu. Pulpa prezinta in interior brunificari si gome.

Samburii infectati prezinta la toate soiurile pete inelare foarte evidente, care au conturul deschis la culoare fata de culoarea maro inchis.

Zarzarul manifesta simptome foarte evidente de varsat pe frunze, fructe si samburi, in timp ce, dintre soiurile de cais, Cea mai buna de Ungaria manifesta simptome mijlociu si slab evidente pe frunze si foarte evidente pe samburi. Soiurile noi romanesti nu manifesta simptome pe frunze si fructe, dar pot avea virusul in stare latenta, manifestand simptome pe samburi si adesea scurgeri gomoase pe trunchi si ramurile de schelet dupa o perioada de mai multi ani de la infectie.

Detectarea virusului la pomi prin testul serologic ELISA a aratat ca acesta este usor pus in evidenta la flori, lastarii foarte tineri si in frunze. Testul serologi cu fructe, scoarte si frunze a fost mai putin sensibil. Dintre indicatorii biologici Tuleu dulce (prun) pune in evidenta foarte bine infectiile virale cu PPV si la cais.

Patogenul si biologia lui sunt prezentate la bolile prunului.

Combatere. Se recomanda extinderea in cultura a soiurilor tolerante la varsat si mai ales a celor rezistente la infectiile naturale prin vectori (afide).

Infiintarea plantatiilor comerciale de cais se va face numai cu material testat provenit din pepiniere controlate in acest sens. In procesul de producere a materialului saditor liber de varsat la cais se vor utiliza ca indicatori soiul de prun Tuleu dulce si puieti de piersic GF305 sau Elberta. Se recomanda efectuarea testelor de sondaj in pepiniere, cu aceeasi indicatori altoiti in ochi dormind in campul I dupa terminarea altoiului.

Soiurile si clonele de cais total infectate cu virusul varsatului prunului pot fi devirozate prin termochimioterapie la temperaturi de 38-46⁰C. Soiurile de cais suporta foarte bine temperaturile ridicate din camerele de termoterapie pe timp indelungat si asigura lastari buni pentru inmultire.

2. Rasucirea clorotica a frunzelor de cais (Apricot chlorotic leaf roll)

In tara noastra din pomii cu simptome de declin, Ploaie (1981) izoleaza o micoplasma iar Minoiu (1985) semnaleaza in zona Focsani caisi cu simptome tipice de rasucire clorotica a frunzelor si declin.

Simptome. Frunzele pomilor afectati sunt clorotice (ingalbenite) mai reduse ca dimensiune fata de cele sanatoase si au tendinta de a se rasuci cu marginile spre interior. Lastarii au internodii scurte, sunt ramificati anormal. Liberul este necrozat, iar ramurile incep a se usca de la varf spre baza. Aspectul general este de degenerare totala a pomilor, cu faza de declin pronuntat. Pomii intrati pe rod dau productii slabe, fructele sunt mici si fade.

Soiurile cele mai sensibile la aceasta boala sunt Luizet, CR 2/63, Bergeron. Toate soiurile de cais sunt puternic atacate cand sunt altoite pe portaltoi piersic si Marianna GF8-1 si prezinta simptome mai slabe cand sunt altoite pe zarzar si mirobolan.

Patogenul si biologia lui. Rasucirea clorotica a frunzelor de cais este produsa de o micoplasma localizata in floemul pomilor. Cu ajutorul cuscutei, micoplasma a fost transmisa de la cais la Vinca rosea, la care a produs maturi de vrajitoare, alungirea exagerata a tulpinilor si ingalbenirea frunzelor.

Micoplasma este transmisa in natura la cais de cicadele Fieberiella florii. Propagarea bolii in masa se datoreste si inmultirii vegetative (altoire) a pomilor infectati, care au simptome mascate.

Cercetarile intreprinse in Franta, de Morvan, la Statiunea de fitopatologie Montfavet, au aratat ca in natura exista tulpini cu patogenitate variabila de la foarte puternice pana la slabe, care nu induc simptome. Din pomii imbolnavoti cu tulpini slabe de rasucire clorotica a frunzelor de cais (RCFC) s-a izolat o tulpina asimptomatica (hipovirulenta), care a fost inmultita prin pasaje repetate pe caisul Bergeron. Aceasta tulpina protejeaza caisul de infectiile micoplasmatice naturale grave cu RCFC, motiv pentru care se utilizeaza in prezent, in Franta, la premunizarea caisului.

Combatere. Se recomanda producerea materialului saditor pomicol, la cais, liber de RCFC. Pentru certificarea pomilor liberi de RCFC se vor folosi puietii de piersic GF305 si caisul Luizet sau CR 2/63 ca indicatori.

Nu se vor folosi portaltoii sensibili (piersic) la micoplasma.

Se va asigura combaterea biologica a micoplasmei RCFC prin utilizarea la premunizari in pepiniera a tulpinilor hipovirulente.

Se va asigura combaterea integrata a cicadelor din plantatiile de cais.

Se recomanda evitarea extinderii in cultura a soiurilor de cais sensibile la RCFC. Pomii cu simptome de RCFC din pepiniera si plantatii tinere vor fi scosi si distrusi imediat ce se depisteaza.

Se vor infiinta plantatii mama producatoare de ramuri altoi, butasi si seminte libere de RCFC, care vor fi supuse periodic testelor de verificare cu indicatori lemnosi.

3. Varsatul inelar al caisului (Apricot ring pox)

Virusul varsatului inelar al caisului a fost semnalat la cais si cires, care au fost infectate pe cale naturala.

Simptome. Virusul se manifesta prin simptome caracteristice pe fructe, frunze si scoarta ramurilor. Pe frunzele de la baza lastarilor simptomele primavara sunt estompate, insa pe frunzele de la mijlocul lastarilor si spre mijlocul verii simptomele devin foarte evidente, sub forma unor inele clorotice cu contur neregulat, clorozarea tesuturilor pe nervuri, benzi clorotice neregulate. Conturul petelor se poate necroza si centrul petei cade producand o ciuruire unghiulara.

Fructele de pe pomii infectati aparent sunt sanatoase pana si aproape de maturare, inainte cu 2 saptamani. Apoi sub pieliti si in pulpa fructelor apar zone decolorate sau necrotice care formeaza inele sau cercuri adancite. Se mai constata inele concentrice si crapaturi radiale pe fructe. In functie de soi, conditii climatice si tulpini virale, simptomele pot fi de gravitate variabila, de la foarte puternice pana la foarte slabe, uneori chiar cu disparitia lor in vremea recoltatului. Numarul fructelor cu simptome pe pomi este variabil, de la cateva pana la atacul lor total.

Pe ramurile din anul respectiv, in mijlocul verii, se constata aparitia unor pete rosietice, care uneori devin necrotice.

Etiologie. Varsatul inelar al caisului este produs de un virus a carui etiologie nu este bine definita. Virusul a fost gasit raspandit pe cale naturala la cais, cires si la hibrizii de prun dintre Prunus salicina x Prunus simonii.

Experimental, a mai fost transmis la migdal si visinul de nisipuri, dar nu la P.salicina (Abundance), Shiro plum, prunul Vanat de Italia, prunul american si ciresul amar, care s-au dovedit imuni la infectii.

Virusul se transmite prin altoire, prin butasi si pe orice cale de inmultire vegetativa a pomilor infectati. Perioada de incubatie a bolii dureaza 1-2 ani. Virusul se presupune ca este transmis prin arthropode, dar vectorul nu a fost pus in evidenta cu certitudine. Nu se transmite prin samanta si nu se inactiveaza in pomi la 380C, timp de 21 zile. Simptomele virotice pe frunze pot fi confundate cu cele produse de virusurile Prunus necrotic ring spot, peach mosaic, pucker leaf, dar acestea nu produc simptome pe fructe. De asemenea, virusul varsatul inelar al caisului (VVIC) mai produce simptome similare si cu virusul Plum pox la prun, dar se diferentiaza prin aceea ca nu produce simptome pe prun (Vanat de Italia).

VVIC produce pe ciresul Bing simptome foliare, twist si invers, virusul foliar twist al ciresului produce la caisul Tilton simptome similare cu VVIC.

Virusul spur cherry induce la caisul Tilton simptome similare VVIC, dar nu se cunoaste daca acestea sunt virusuri distincte sau sunt tulpini ale aceluiasi virus.

Combatere. Producerea materialului saditor pomicol in pepiniera liber de VVIC, in care scop plantatia mama se retesteaza periodic pe caisul Tilton. Pomii infectati se defriseaza din plantatii. Se impun masuri de carantina fitosanitara pentru soiurile de cais importate din SUA, care se afla in colectii si microculturi de concurs si cu atat mai mult la cele inmultite in productie, intrucat boala este foarte frecventa in aceasta tara.